Scope of judicial review over the Council of Magistrature's discretionary refusal to transfer a prosecutor to a judge position based on institutional staffing needs

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Hotărârea contestată

Prin Hotărârea nr. 354 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, s-a respins cererea formulată de doamna A., procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, de eliberare din funcţia de procuror şi numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti sau Tribunalul Argeş.

În motivare s-a reţinut că prin Nota nr. x/2017, Direcţia resurse umane şi organizare a înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cererea de numire în funcţia de judecător a doamnei A., procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut că în susţinerea cererii au fost invocate motive de ordin profesional şi că, în conformitate cu dispoziţiile art. 61 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi ale art. 23 alin. (1) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, doamna procuror A. a fost prezentă în şedinţa secţiei pentru judecători din data de 23.03.2017 şi a susţinut interviul prevăzut de dispoziţiile normative menţionate.

S-a mai reţinut că din datele Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii rezultă că doamna procuror A. are o vechime de 9 ani şi 10 luni în funcţia de procuror şi o vechime de 1 an şi 5 luni în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti.

Prin Hotărârea nr. 282/23.03.2017, secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru numirea în funcţia de judecător a doamnei procuror A. însă a sesizat Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu propunerea de respingere a numirii în funcţia de judecător a doamnei procuror.

De asemenea, s-a reţinut că, potrivit evidenţelor direcţiei de resort, la Direcţia Naţională Anticorupţie, din cele 195 posturi de procuror prevăzute în schemă (42 posturi de conducere şi 153 de posturi de execuţie) erau vacante 19 posturi de conducere şi 14 posturi de execuţie, iar în ceea ce priveşte volumul de activitate la această unitate de parchet, în anul 2016 s-a înregistrat o încărcătură de 70 de dosare pe procuror.

La Curtea de Apel Piteşti, instanţa la care doamna procuror A. a solicitat numirea în funcţia de judecător, din cele 42 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau vacante 6 posturi de judecător, iar în anul 2016, încărcătura pe judecător a fost de 382 de dosare, faţă de media naţională de 268 de dosare.

De asemenea, la Tribunalul Argeş, instanţa la care doamna procuror a solicitat numirea în funcţia de judecător, din cele 39 de posturi de judecător prevăzute în schemă, erau ocupate 35 de posturi, din care un post începând cu data de 01.04.2017, fiind vacante 4 posturi de judecător. La această instanţă, în anul 2016, încărcătura pe judecător a fost de 616 dosare, faţă de media naţională de 518 dosare.

Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Argeş şi Direcţia Naţională Anticorupţie au comunicat avize favorabile.

La soluţionarea cererii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avut în vedere criteriile prevăzute în Regulament, motivele invocate de doamna procuror, faptul că secţia pentru Judecători a sesizat Plenul cu propunere de respingere a numirii în funcţia de judecător a doamnei procuror, în raport de aspectele care privesc aptitudinile specifice funcţiei de judecător, dar şi de cele motivaţionale, rezultate din răspunsurile candidatei, dar şi numărul mare de posturi de procuror efectiv vacante la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în condiţiile în care la această unitate se soluţionează dosare de o complexitate deosebită, apreciindu-se că nu este oportună reducerea numărului de procurori ce funcţionează în cadrul acestei direcţii specializate, cât şi faptul că este oportună ocuparea posturilor vacante de la nivelul judecătoriilor.

2. Contestaţia formulată

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2017, doamna A. a solicitat anularea Hotărârii nr. 354 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă cererea acesteia de eliberare din funcţia de procuror şi de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti sau la Tribunalul Argeş; obligarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să propună Preşedintelui României eliberarea contestatoarei din funcţia de procuror şi numirea sa în funcţia de judecător, în temeiul art. 23 alin. (3) din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

În motivarea contestaţiei, se arată că este nelegală Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 354 din 30 martie 2017 întrucât dreptul pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii de a analiza îndeplinirea cerinţelor pentru numirea din funcţia de procuror în funcţia de judecător nu echivalează cu dreptul de a refuza propunerea de numire către Preşedintele României atunci când nu se constată că nu sunt îndeplinite cerinţele legale sau că referatul ar constata că nu sunt îndeplinite cerinţe legate de vechime şi de volumul de activitate.

Se mai arată că, după aplicarea criteriilor enunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, nu s-a constatat că nu ar fi îndeplinite cerinţe legate de vechime şi de volumul de muncă la parchetul la care îşi desfăşoară activitatea, respectiv la instanţele la care a solicitat numirea.

Contestatoarea arată că îndeplineşte condiţiile legale pentru numirea în funcţia de judecător, fapt constatat şi prin Hotărârea nr. 282 din 23 martie 2017 a secţiei pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care, de asemenea, a constatat că are gradul corespunzător instanţelor la care a solicitat numirea şi nu se află în niciun caz de interdicţie legală.

Mai arată că a depus cererea în termen, faţă de cele două sesiuni anuale în care se analizează asemenea solicitări, şi că a avut un punct de vedere favorabil de la conducătorul parchetului la care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de la conducătorul instituţiilor la care a solicitat numirea.

Contestatoarea critică hotărârea atacată în ceea ce priveşte reţinerea unor aptitudini specifice funcţiei de judecător, precum şi a unor aspecte motivaţionale, rezultate din răspunsurile candidatei în cadrul interviului, ce au determinat adoptarea unei soluţii de respingere, considerându-se că nu este oportună reducerea numărului de procurori din Direcţia Naţionala Anticorupţie şi că ar fi oportună ocuparea posturilor vacante de la nivelul judecătoriilor.

Susţine că nu s-a constatat că ar avea o vechime insuficientă în funcţia de procuror, care să nu îi permită să ocupe funcţia de judecător în cadrul Tribunalului Argeş sau în cadrul Curţii de Apel Piteşti, şi că a dobândit gradul profesional de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti prin examen de promovare organizat- în condiţiile legii, iar din 23 martie 2015 a fost delegată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţionala Anticorupţie şi, ulterior, la data de 7 octombrie 2015 a fost numită procuror în cadrul acestei structuri. Prin urmare, arată că vechimea în funcţia de procuror DNA este de 2 ani şi două luni, iar nu de un an şi cinci luni, cum în mod eronat s-a arătat în hotărârea contestată.

Se mai susţine că situaţia posturilor de procuror vacante la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie s-a modificat, urmare a organizării interviului din data de 26.04.2017, când au fost declaraţi admişi 12 candidaţi, ocupându-se 12 posturi de execuţie din cele 14 libere.

În ceea ce priveşte instanţele la care a solicitat numirea în funcţia de judecător, arată că, la data de 1 martie 2017, la Curtea de Apel Piteşti erau 6 posturi vacante, iar încărcătura pe judecător era peste media naţională, respectiv 382 de dosare faţă de media de 268 de dosare, în timp ce la Tribunalul Argeş erau 4 posturi de judecător vacante, încărcătura pe judecător fiind, de asemenea, peste media naţională.

Se mai arată că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a luat act că atât Curtea de Apel Piteşti, cât şi Tribunalul Argeş au comunicat avize favorabile şi că nu s-a constatat că prin eliberarea din funcţia de procuror s-ar crea un dezechilibru în activitatea instituţiei, considerând că îndeplineşte vechimea în gradul aferent instanţei la care a solicitat numirea, având experienţă suficientă în gradul aferent instanţei la care a solicitat numirea, iar argumentul că se urmăreşte ocuparea cu prioritate a funcţiilor de judecător de la nivelul judecătoriilor nu îi poate fi opus, întrucât excede criteriilor prevăzute de lege.

Contestatoarea susţine că în cazul altor cereri similare, Plenul CSM a avut în vedere alte criterii, cum ar fi: lipsa de atractivitate a instanţei sau numărul mare de posturi de execuţie vacante la instanţa unde se solicita numirea, criterii care, dacă ar fi fost analizate în privinţa sa, ar fi determinat admiterea cererii.

În ceea ce priveşte motivele invocate de contestatoare şi aptitudinile specifice funcţiei de judecător, reţinute de către intimat, arată că motivarea din hotărârea contestată este una pur formală şi contrazisă de înscrisul intitulat "Recomandare", din care reiese că are calităţile necesare pentru a fi judecător.

De asemenea, susţine că, în calitate de procuror, nu are altă posibilitate de a accede la funcţia de judecător, respectiv nu are posibilitatea să se înscrie la un concurs pentru ocuparea posturilor vacante de judecător, aceasta fiind singura modalitate prin care un procuror poate accede la funcţia de judecător, motiv pentru care modalitatea trebuie să fie obiectivă şi să poată fi supusă cenzurii instanţelor de judecata, iar actul trebuie să respecte cerinţele de legalitate şi să nu conţină aprecieri subiective.

3. Apărarea formulată de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii

Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare, solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a contestaţiei.

Intimatul susţine că reprezintă atributul exclusiv al Consiliului Superior al Magistraturii în a lua măsurile care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, stabilitatea în sistem, parcurgerea etapelor de formare, perfecţionare, promovare, numirea procurorilor în funcţia de judecător şi a judecătorilor în funcţia de procuror, dispoziţiile legale incidente conferind numai o vocaţie în sensul arătat, astfel cum reiese chiar din cuprinsul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, normă cu caracter supletiv.

Exercitarea acestei marje de apreciere de către Consiliu, în limitele stabilite de legiuitor, nu poate conduce la reţinerea excesului de putere în adoptarea unei hotărâri, în speţă, hotărârea contestată fiind adoptată cu respectarea competenţei şi a limitelor legale, fără încălcarea drepturilor contestatoarei.

Invocă Decizia nr. 545/2005, prin care Curtea Constituţională a stabilit că dispoziţiile constituţionale referitoare la alegerea liberă a profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă, nu pot fi interpretate în sensul că orice persoană, oricând, poate opta pentru exercitarea unei profesii ori a unei meserii sau pentru alegerea oricărui loc de muncă.

În cauză, subliniază că Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat aspectele necesare pentru a stabili dacă doamna procuror poate fi numită în funcţia de judecător, şi anume volumul de activitate şi complexitatea deosebită a dosarelor la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, schema de personal la această unitate de parchet, vechimea deţinută de contestatoare în cadrul acestei structuri specializate şi vechimea în funcţie, avizele comunicate de instituţiile implicate, precum şi existenţa posturilor vacante la instanţele la care se solicită numirea.

Astfel, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde este încadrată doamna procuror A., din cele 195 posturi de procuror prevăzute în schemă (42 posturi de conducere şi 153 posturi de execuţie) erau vacante 19 posturi de conducere şi 14 posturi de execuţie, iar în ceea ce priveşte volumul de activitate, în anul 2016 s-a înregistrat o încărcătură de 70 dosare pe procuror, astfel că numirea contestatoarei în funcţia de judecător ar fi condus la creşterea volumului de activitate al acestei unităţi de parchet, cu consecinţa directă a afectării activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Argeş.

Faptul că ulterior sesiunii de numire a procurorilor în funcţia de judecător din martie 2017, a fost declanşată procedura de ocupare a posturilor vacante de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie nu este de natură să atragă nelegalitatea hotărârii ce face obiectul contestaţiei de faţă. La data de 26.04.2017 s-a desfăşurat prima etapă din cadrul acestei proceduri, şi anume organizarea interviului, ulterior acestei etape, la data de 4 mai 2017, secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil numirea procurorilor ce au fost declaraţi admişi în urma interviului, motiv pentru care această procedură nu putea fi avută în vedere la data soluţionării cererii contestatoarei.

Arată că, şi în prezent, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie se confruntă cu un deficit de personal, fiind vacante la nivelul acestei structuri 6 posturi de conducere şi 3 posturi de execuţie.

Consideră că nici existenţa unor posturi vacante la instanţele la care s-a solicitat numirea nu justifică admiterea cererii contestatoarei, având în vedere că volumul de activitate la Tribunalul Argeş s-a situat sub media naţională, iar pentru a se da o mai mare eficienţă interesului general, era oportun ca locurile vacante de la tribunal să fie ocupate de către judecători cu o experienţă deja formată în această activitate.

În acest context, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 6/12 ianuarie 2017 s-a aprobat modificarea calendarului estimativ al concursurilor şi examenelor din anul 2017, în sensul organizării concursului de promovare în funcţii de execuţie efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, în perioada septembrie - noiembrie 2017.

De asemenea, arată că posturile vacante de la instanţele pentru care a optat contestatoarea sunt vizate de magistraţii ce vor declaraţi admişi la concursul de promovare în funcţii de execuţie, cât şi de judecătorii care doresc să fie transferaţi, din motive personale, Tribunalul Argeş şi Curtea de Apel Piteşti fiind instanţe deosebit de atractive, astfel că, în mod judicios, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că nu se impune ocuparea posturilor prin procedura numirii din funcţia de procuror în funcţia de judecător la respectivele instanţe.

În ceea ce priveşte vechimea în funcţie şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, intimatul învederează că nici aceste criterii nu pot fi privite singular, ci împreună cu celelalte.

Astfel, în perioada 23.03.2015 - 07.10.2015, contestatoarea a fost delegată procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, fiind numită în cadrul acestei structuri la data de 07.10.2015, iar faptul că a fost reţinută vechimea contestatoarei de la data numirii sale la Direcţia Naţională Anticorupţie, şi nu de la data delegării la această structură specializată, nu este de natură a atrage nelegalitatea hotărârii contestate, deoarece respingerea cererii sale de numire în funcţia de judecător a avut în vedere interesul general, respectiv buna funcţionare a unităţii de parchet şi necesitatea asigurării stabilităţii în sistem.

Cu privire la avizele pozitive transmise de unităţile implicate, precizează că acestea au un caracter consultativ, iar la momentul soluţionării cererii de numire a contestatoarei în funcţia de judecător, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a urmărit asigurarea unui just echilibru între interesul general, şi anume funcţionarea în bune condiţii a instanţelor şi parchetelor, şi interesele de ordin personal ale doamnei procuror, care a solicitat aprobarea cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004.

În ceea ce priveşte criticile contestatoarei referitoare la faptul că hotărârea are un caracter arbitrar şi a fost emisă cu exces de putere, arată că raportat la dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, motivarea actului administrativ este decisivă pentru a face demarcaţia dintre actul adoptat în cadrul marjei de apreciere conferite de lege autorităţii publice şi cel adoptat prin exces de putere, astfel cum este definit acest termen în Legea contenciosului administrativ.

Se mai arată că o contestaţie similară formulată de doamna procuror A. a fost respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 767/01.03.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016.

4. Procedura derulată

În temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004, la dosarul cauzei s-au ataşat actele administrative atacate şi documentaţia aferentă.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei

Examinând legalitatea hotărârii contestate, în raport cu criticile şi apărările formulate, susţinerile şi observaţiile din întâmpinare şi dispoziţiile legale aplicabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că prezenta contestaţie este nefondată, pentru considerentele ce urmează:

Prin cererea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, doamna A., procuror la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, a solicitat numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti sau la Tribunalul Argeş, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Prin Hotărârea nr. 354 din 30 martie 2017, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de numire în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti sau la Tribunalul Argeş formulată de doamna A.

În considerentele Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost arătate motivele care au determinat adoptarea soluţiei, motivaţia prezentată cuprinzând situaţia posturilor vacante existente la parchetul unde îşi desfăşura activitatea magistratul, cât şi la instanţele la care se solicitase numirea în funcţia de judecător, volumul de activitate al unităţii de parchet şi al instanţelor implicate, în componenta ce vizează încărcătura medie/judecător şi încărcătura medie/schemă, comparativ cu media naţională înregistrată în aceeaşi perioadă, avizele comunicate de conducătorul parchetului şi de conducerea Curţii de Apel Piteşti şi a Tribunalului Argeş, precum şi referiri la aspectele ce interesează examinarea celorlalte criterii prevăzute de art. 23 din Regulamentul privind transferul şi detaşarea judecătorilor şi procurorilor, delegarea judecătorilor, numirea judecătorilor şi procurorilor în alte funcţii de conducere, precum şi numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător, aprobat prin Hotărârea nr. 193/2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dar şi rezultatul interviului susţinut de doamna procuror în şedinţa secţiei pentru judecători a CSM din data de 23.03.2017, materializat în Hotărârea nr. 282/23.03.2017.

S-a reţinut astfel că la Direcţia Naţională Anticorupţie, unitate de parchet la care îşi desfăşoară activitatea doamna procuror, din cele 195 posturi prevăzute în schemă (42 posturi de conducere şi 153 posturi de execuţie) erau ocupate 23 posturi de conducere şi 139 posturi de execuţie, fiind vacante 19 posturi de conducere şi 14 posturi de execuţie, iar în ceea ce priveşte volumul de activitate, în anul 2016, s-a înregistrat o încărcătură de 70 dosare pe procuror.

Pe baza acestor informaţii, s-a reţinut - sub un prim aspect, că numirea în funcţia de judecător ar fi condus la creşterea volumului de activitate al acestei unităţi de parchet, cu consecinţa directă a afectării activităţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Argeş.

Cât priveşte instanţele la care se solicitase numirea în funcţia de judecător, s-a reţinut că acestea prezintă un grad relativ ridicat de ocupare raportat la numărul de posturi prevăzut în schemă, iar volumul de activitate se situează peste media naţională.

Astfel, la Curtea de Apel Piteşti, din cele 42 posturi de judecător prevăzute în schemă erau ocupate, la data de 01.03.2017, 36 posturi de judecător, fiind vacante 6 posturi de judecător.

La aceeaşi instanţă, în anul 2016, încărcătura medie/judecător a fost de 382 dosare, peste media naţională de 268 cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 268 dosare, spre deosebire de media naţională de 222 cauze/schemă.

La Tribunalul Argeş, din cele 39 posturi de judecător prevăzute în schema de personal, erau ocupate 35 posturi, fiind vacante 4 posturi de judecător.

La această instanţă, în anul 2016, încărcătura medie/judecător a fost de 616 dosare, peste media naţională de 518 cauze/judecător, iar încărcătura medie/schemă a fost de 491 dosare, spre deosebire de media naţională de 430 cauze/schemă.

Situaţia posturilor vacante la instanţele la care se solicita numirea şi volumul de activitate al instanţelor vizate, precum şi vechimea în funcţia de procuror şi la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie nu au fost reţinute drept criterii preponderente în evaluarea cererii candidatei, alte elemente, de oportunitate şi aspecte referitoare la aptitudinile specifice funcţiei de judecător şi la cele motivaţionale, cântărind hotărâtor în adoptarea soluţiei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pe baza acestor elemente, dar şi în considerarea numărului mare de posturi de procuror efectiv vacante la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, complexitatea cauzelor soluţionate de respectiva unitate de parchet şi caracterul ei de structură specializată, Plenul CSM a decis respingerea cererii de numire în funcţia de judecător a doamnei A., apreciind că la acel moment nu era oportună reducerea numărului de procurori ai direcţiei specializate, considerând şi că, în actuala procedură, avea prioritate ocuparea posturilor vacante de la nivelul judecătoriilor.

Nemulţumită de soluţia adoptată în cauză, doamna procuror A. a formulat prezenta acţiune în justiţie.

Prin intermediul contestaţiei formulate, s-a solicitat instanţei de contencios administrativ cenzurarea refuzului Consiliului Superior al Magistraturii de a dispune numirea contestatoarei în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti sau la Tribunalul Argeş, susţinându-se că hotărârea atacată a fost dată cu exces de putere şi prin execitarea abuzivă a dreptului de apreciere, fără o analiză convingătoare din perspectiva criteriilor prevăzute de art. 23 din Regulament, în sensul în care nu s-a acordat semnificaţia cuvenită aspectelor cu potenţial favorabil asupra situaţiei contestatoarei, în condiţiile în care erau îndeplinite toate cerinţele legale prevăzute pentru soluţionarea favorabilă a cererii, existând, totodată, şi acceptul instituţiilor implicate în procedură, parchet şi instanţele la care se solicitase numirea.

Apreciind asupra motivelor invocate, astfel cum au fost rezumate la pct. 2 din prezenta decizie, Înalta Curte le constată ca fiind neîntemeiate.

Aspectele menţionate, privite şi examinate în contextul circumstanţelor cauzei, nu justifică admiterea cererii contestatoarei privind numirea acesteia în funcţia de judecător la una din instanţele nominalizate.

Rezultă din conţinutul hotărârii atacate că situaţia contestatoarei a fost analizată din perspectiva criteriilor regulamentare, precum şi faptul că au fost arătate în concret motivele care au justificat opţiunea autorităţii.

Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde detalierea aspectelor ce interesează aplicarea criteriilor prevăzute de art. 23 din Regulament, dar şi elementele care au cântărit decisiv în evaluare şi au condus la respingerea cererii.

Prin urmare, nu se poate susţine că, în situaţia examinată, Consiliul Superior al Magistraturii nu ar fi luat în considerare cvasitotalitatea criteriilor regulamentare, prin faptul că a acordat prevalenţă unor elemente ţinând de buna funcţionare a unităţii de parchet şi necesitatea asigurării stabilităţii în sistem.

Sub acest aspect este de menţionat că legea nu instituie o ordine de preferinţă a criteriilor ce trebuie avute în vedere la soluţionarea cererilor de numire din funcţia de procuror în funcţia de judecător şi invers, şi nici nu acordă acestor criterii o pondere anume, fiind în competenţa exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii gestionarea resurselor umane în sistemul judiciar, cu singura limitare ca exercitarea prerogativei să se îndeplinească în temeiul şi cu respectarea legii.

Or, în caz, nu există motive care să susţină pretinsul exces de putere săvârşit de autoritate prin respingerea cererii contestatoarei privind numirea în funcţia de judecător la Curtea de Apel Piteşti sau la Tribunalul Argeş, aprecierea făcută înscriindu-se în limitele marjei conferite de lege.

Competenţa privind numirile în funcţia de judecător/procuror se exercită de către CSM în condiţiile prescrise de dispoziţiile legale aplicabile în materie, iar în prezenta cauză, principiul asigurării unui echilibru între interesul general şi interesele de ordin personal ale contestatoarei a fost respectat.

Concluzia exprimată îşi păstrează valabilitatea şi nu este înlăturată de înscrisurile depuse în probaţiune de către contestatoare, cuprinzând aprecierile pozitive ale magistraţilor judecători de la instanţa Curţii de Apel Piteşti (instanţă la care se solicitase numirea), având în vedere că evaluarea Plenului CSM făcută cu privire la aspectele referitoare la calităţile specifice funcţiei de judecător şi cele motivaţionale, rezultând din răspunsurile la interviul din şedinţa secţiei pentru judecători din data de 23.03.2017, exced controlului instanţei de contencios administrativ, constituind atributul exclusiv al autorităţii.

Pe de altă parte, pornind de la rolul pe care îl are Consiliul Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor, Înalta Curte subliniază că politica de resurse umane aparţine Consiliului Superior al Magistraturii, care este în drept să ia toate măsurile care se impun pe acest segment, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, inclusiv prin stabilirea ca fiind prioritară la un moment dat ocuparea posturilor de la nivelul judecătoriilor, şi nu din cadrul jurisdicţiilor superioare, aşa cum se solicitase expres de către contestatoare, prin cererea de numire în funcţia de judecător.

În raport de considerentele arătate, Înalta Curte constată că Hotărârea nr. 354 din 30 martie 2017 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este legală, respingerea cererii contestatoarei privind numirea în funcţia de judecător la una din instanţele anume menţionate, nefiind rezultatul unei aprecieri arbitrale sau cu exces de putere.

Aşa fiind, în temeiul art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se va respinge prezenta contestaţie, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatoarea A. împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 354 din 30 martie 2017, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 noiembrie 2017.