Late-filed administrative appeals: automatic nullity for missing statutory deadlines despite substantive challenges to EU-funded financial corrections

Asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 06.11.2014, reclamantul Judeţul Zalău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a solicitat anularea Deciziei nr. 129035/07.05.2014 emisă de comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, anularea notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/24.03.2014 emisă de Echipa de Control din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Direcţia Generală AM POS Mediu.

Prin încheierea de şedinţă din data de 06 aprilie 2015 instanţa de fond a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Ministerului Fondurilor Europene, având în vedere prevederile O.U.G. nr. 85/2014.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 321 din data de 08 iunie 2015, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Zalău, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi pârâtul Ministerul Fondurilor Europene şi, în consecinţă, a anulat decizia nr. 128035/07.05.2014 şi nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/24.03.2014 şi a obligat pârâtul să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 3100 RON.

3. Cererile de recurs formulate în cauză

3.1 Împotriva sentinţei civile nr. 321/08.06.2015 a formulat recurs pârâtul Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (fost Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice), criticând ca nelegală şi netemeinică hotărârea atacată, întemeindu-şi recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi casarea sentinţei civile recurate.

În susţinerea recursului s-a arătat că instanţa de fond a ignorat prevederile art. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 85/2014, potrivit căruia Ministerul Fondurilor Europene a preluat, de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, activitatea, structura şi personalul Direcţiei Generale Autoritatea de Management POS Mediu. De asemenea, art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014 prevede că Ministerul Fondurilor Europene se subrogă în drepturile şi obligaţiile îndeplinite de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, inclusiv în litigiile aferente acestor activităţi.

În concluzie, recurentul consideră că Ministerul Apelor şi Pădurilor (fost Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice) nu are calitate procesuală pasivă în cauză, calitatea de pârât revenind doar Ministerului Fondurilor Europene.

3.2 Împotriva aceleiaşi sentinţe a formulat recurs şi pârâtul Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de reprezentant al pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi, în principal, casarea sentinţei civile recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe, iar în subsidiar, rejudecarea pe fond a cauzei şi respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

O primă critică de nelegalitate priveşte cadrul procesual pasiv, recurentul arătând că, în condiţiile art. 1 lit. a) şi art. 3 din O.U.G. nr. 85/2014, calitatea procesuală pasivă aparţine numai Ministerului Fondurilor Europene, care a preluat de la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice activitatea, structura şi personalul Direcţiei Generale Autoritatea de Management POS Mediu.

Totodată, arată că reprezentarea acestui pârât este atribuită Ministerului Finanţelor Publice.

În ce priveşte soluţia pronunţată în cauză de instanţa de fond, recurentul apreciază că sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. a), art. 3, art. 6 alin. (3), art. 27 alin. (1) şi Anexa 1 din O.U.G. nr. 66/2011, dar şi cu încălcarea art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurentul consideră că instanţa de fond a valorificat exclusiv argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, fără să analizeze împrejurările de fapt şi de drept specifice cauzei, reţinând, nelegal, inexistenţa unor nereguli, ca urmare a inexistenţei prejudiciului, precum şi inexistenţa caracterului imprevizibil al lucrărilor de supervizare.

Contrar susţinerilor instanţei de fond, recurentul consideră că abaterea constând în încălcarea dispoziţiilor art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, prin achiziţionarea de servicii suplimentare necesare supervizării lucrărilor executate pentru stabilizarea alunecărilor de teren de pe amplasamentul A., reprezintă o neregulă în accepţiunea art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2001 şi că, ulterior încheierii de către Autoritatea contractantă a contractului de lucrări nr. x/11.07.2012 şi a contractului de supervizare lucrări nr. x/31.08.2011, pe parcursul derulării lucrărilor au avut loc mai multe episoade de alunecări de teren, drept pentru care Consiliul Judeţean a încheiat acordul contractual nr. x/19.09.2013 - "Proiectare şi lucrări de execuţie pentru stabilizarea alunecărilor de teren de pe amplasamentul A.".

Aceste alunecări de teren nu au, în opinia recurentului, un caracter imprevizibil, instanţa de fond neobservând că studiul geotehnic, care prevedea posibilitatea alunecărilor de teren şi care a stat la baza întocmirii Proiectului tehnic, a făcut parte integrantă din contractul de finanţare nr. x.

Recurentul mai susţine că instanţa de fond nu a observat faptul că Actul adiţional nr. x la contractul de servicii nr. x/31.08.2011 este finanţat majoritar din fonduri post-aderare acordate condiţionat din bugetul Uniunii Europene, iar utilizarea acestor fonduri trebuie să se facă în stricte condiţii de legalitate.

Un alt motiv de recurs este reprezentat şi de obligarea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la plata cheltuielilor de judecată, solicitându-se înlăturarea acestora în temeiul art. 451 din C. proc. civ.

4. Apărările intimatului

Intimatul-reclamant Judeţul Sălaj a depus întâmpinări faţă de ambele recursuri, solicitând respingerea acestora ca nefondate.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul asupra admisibilităţii recursului, întocmit în cauză în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 17 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin aceeaşi încheiere s-a dispus modificarea citativului în sensul că în cauză au calitate de recurenţi-pârâţi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Apelor şi Pădurilor, precum şi Ministerul Mediului.

Ministerul Mediului a depus un punct de vedere asupra raportului privind admisibilitatea în principiu a recursului, prin care precizează că, în contextul reorganizării ministeriale şi a modificărilor legislative survenite, nu are calitate procesuală pasivă în cauză, având în vedere obiectul litigiului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. x:

"Hotărârea pronunţată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Prin raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a apreciat că recursurile sunt tardiv formulate, fiind incidentă sancţiunea nulităţii acestora în condiţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte recursul formulat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (fost Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice), se constată că sentinţa recurată a fost comunicată acestui pârât la data de 20.07.2015, cererea de recurs fiind transmisă prin fax la data de 06.08.2015, în condiţiile în care, potrivit dispoziţiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, termenul de recurs s-a împlinit la data de 05.08.2015, recursul fiind declarat şi motivat cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru declararea acestei căi de atac.

De asemenea, referitor la recursul formulat de Ministerul Finanţelor Publice, în reprezentarea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene, Înalta Curte constată că sentinţa atacată a fost comunicată acestui pârât la data de 21.07.2015, iar recursul a fost înaintat prin fax la data de 07.08.2015. În raport de data comunicării sentinţei recurate şi conform prevederilor art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004, termenul de recurs s-a împlinit la data de 06.08.2015, astfel că şi acest recurs a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru declararea căii de atac.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În raport de aceste aspecte, se constată că recursurile de faţă au fost declarate şi motivate cu depăşirea termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, termen care s-a împlinit pentru recurentul-pârât Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor la data de 05.08.2015, iar pentru recurentul-pârât Ministerul Fondurilor Europene la data de 06.08.2015.

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către niciunul dintre recurenţii-pârâţi, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., şi nici nu s-a contestat sau justificat depunerea tardivă a cererilor de recurs, printr-un punct de vedere asupra raportului referitor la admisibilitatea în principiu a recursurilor.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice sunt tardiv formulate, urmând a aplica sancţiunea nulităţii acestora, prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Calitatea procesuală a Ministerului Apelor şi Pădurilor şi a Ministerului Mediului (care au luat fiinţă conform prevederilor art. 13, 14 şi 20 alin. (2) din Ordonanţă de Urgenţă nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017, ca şi continuatoare ale Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor) este una dintre chestiunile litigioase puse în discuţie de recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Urmare a neregulii formale, constând în formularea tardivă, acest recurs nu mai poate fi analizat pe fond.

Drept consecinţă, va fi anulat recursul declarat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, soluţia urmând a fi comunicată ambelor ministere care au luat fiinţă prin modificările organizatorice edictate de art. 13, 14 şi 20 alin. (2) din Ordonanţă de Urgenţă nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursurile declarate de pârâţii Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice împotriva sentinţei civile nr. 321 din data de 08 iunie 2015 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2017.