Competent jurisdiction for civil liability claims arising from parking regulation violations: priority of plaintiff's choice of forum at the place of the illicit act over defendant's domicile

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Timişoara la data de 14.03.2017, sub nr. x/2017, reclamanta Drumuri Municipale Timişoara S.A., în contradictoriu cu pârâtul A., a solicitat să fie obligat acesta din urmă la plata sumei de 450 RON, reprezentând contravaloarea taxelor de penalizare pentru încălcarea prevederilor Regulamentului de funcţionare al sistemului de parcare B., cu cheltuieli de judecată.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Judecătoriei Timişoara, secţia a II-a civilă

Prin sentinţa civilă nr. 4699/09.05.2017 a Judecătoriei Timişoara, secţia a II-a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2017 s-a admis exceptia necompetenţei teritoriale a instanţei, invocată de pârât şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că potrivit prevederilor art. 107 alin. (1) C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel, motiv pentru care competenţa teritorială aparţine Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în considerarea domiciliului pârâtului, aflat în raza de competenţă teritorială a acestei instanţe.

2.2. Hotărârea Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă

Prin sentinta civilă nr. 6569 din 11.09.2017, pronunţată în dosarul nr. x/2017, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis exceptia necompetentei teritoriale a acestei instanţe; a declinat competenţa de solutionare a cauzei privind pe reclamanta Drumuri Municipale Timişoara S.A. şi pârâtul A., în favoarea Judecătoriei Timişoara; a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În hotărârea anterior arătată s-a reţinut că prin cererea introductivă s-a solicitat obligarea pârâtului la plata sumei de 450 RON reprezentând contravaloarea taxelor de penalizare pentru încălcarea prevederilor Regulamentului de funcţionare al sistemului de parcare B., fiind invocate în drept prevederile acestui Regulament şi dispoziţiile art. 1376-1377 C. civ. referitoare la răspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri.

Potrivit art. 107 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel. Conform art. 113 pct. 9 C. proc. civ., în afara de instanţele prevăzute la art. 107-112, mai sunt competente instanţa în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă, iar potrivit art. 116 C. proc. civ., reclamantul are alegerea între mai multe instanţe deopotrivă competente.

Astfel, reclamanta a solicitat angajarea răspunderii civile delictuale a pârâtului pentru prejudiciile cauzate de lucruri, fapta ilicită constând în nerespectarea prevederilor unui regulament de funcţionare a unui sistem de parcare, prin modul de staţionare a autovehiculului. Fapta a fost săvârşită şi prejudiciul s-a produs în municipiul Timişoara, iar reclamanta a ales să introducă cererea de chemare în judecată la Judecătoria Timişoara, instanţă competentă să soluţioneze cauza.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Se constatată că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.

Înalta Curte constată că obiectul cererii introductive îl reprezintă obligarea pârâtului A. la plata către reclamanta Drumuri Municipale Timişoara S.A. a sumei de 450 RON, reprezentând contravaloarea taxelor de penalizare pentru încălcarea prevederilor Regulamentului de funcţionare al sistemului de parcare B.

Pe calea regulatorului de competenţă trebuie stabilită instanţa competentă teritorial să soluţioneze prezentul litigiu.

Regula generală în materia competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei se regăseşte în art. 107 alin. (1) din C. proc. civ., conform căruia: cererea de chemare în judecată se introduce la instanţa în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.

Cu toate acestea, legiuitorul a statuat la art. 116 din C. proc. civ., că, în situaţia în care sunt mai multe instanţe deopotrivă competente să soluţioneze cauza dedusă judecăţii, reclamantul are posibilitatea de a alege între acestea.

În acest sens, art. 113 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ. instituie o competenţă teritorială alternativă celei stabilite la art. 107 alin. (1) din C. proc. civ. în favoarea instanţei în a cărei circumscripţie s-a săvârşit fapta ilicită sau s-a produs prejudiciul, pentru cererile privind obligaţiile izvorâte dintr-o asemenea faptă.

Prin urmare, în toate cazurile în care legea stabileşte o competenţă teritorială alternativă, dreptul de a decide care dintre instanţele deopotrivă competente urmează să fie sesizate revine exclusiv reclamantului, astfel încât, odată introdusă cererea la una dintre instanţele prevăzute de lege ca fiind competente, respectiva instanţă rămâne legal învestită, neputându-şi declina competenţa.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta societatea Drumuri Municipale Timişoara S.A. şi pârâtul A., în favoarea Judecătoriei Timişoara, secţia a II-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta societatea Drumuri Municipale Timişoara S.A. şi pârâtul A., în favoarea Judecătoriei Timişoara, secţia a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2017.