Jurisdiction for public information claims under Law 544/2001 overrides central authority status under administrative litigation Law 554/2004
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the District Court of Dambovita, Civil Section of Administrative and Fiscal Litigation, thereby confirming the position of the lower court that initially accepted the claim and overruling the Appeal Court that had declined jurisdiction. The dispute involved a claim for the compulsory disclosure of public interest information and moral damages against a national intelligence service, generating a jurisdictional conflict based on whether the defendant's status as a central authority under defense laws required first-instance review by the Appeal Court. Relying on the principle of *specialia generalibus derogant*, the Court held that Article 22 of Law No. 544/2001 regarding public information access constitutes a special procedural norm that derogates from the general rules of Law No. 554/2004, making the rank of the public institution irrelevant and establishing exclusive material jurisdiction for the District Court tribunal.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 1 din Legea nr. 14/1992, art. 22 din Legea nr. 544/2001, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 133 pct. 2 din C. proc. civ, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001; Jurisdiction for public information claims under Law 544/2001 overrides central authority status under administrative litigation Law 554/2004: În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că obiectul cauzei rezidă în comunicarea informaţiilor de interes public, întemeiată pe dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 544/2001, conform cărora în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în această lege, respectiva persoană poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice, iar plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra conflictului negativ de competenţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2017, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Serviciul Român de Informaţii, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea pârâtului la comunicarea unor informaţii de interes public şi la plata daunelor morale în cuantum de 5000 RON.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Hotărârea Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 1303 din 8 iunie 2017, Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Ploieşti, ca urmare a invocării de către pârât a excepţiei de necompetenţă materială.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a apreciat că faţă de dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi în conformitate cu prevederile art. 1 din Legea nr. 14/1992, întrucât organul de stat specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României este parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, fiind inclus în categoria autorităţilor şi instituţiilor centrale, cererile introduse împotriva actelor administrative emise de acesta se soluţionează în primă instanţă de către curtea de apel.
2.2. Hotărârea Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal
Prin sentinţa nr. 171 din data de 27 septembrie 2017, pronunţată dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia de necompetenţă materială a acţiunii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Român de Informaţii, declinând competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect comunicare informaţii de interes public conform Legii nr. 544/2001 în favoarea Tribunalului Dâmboviţa.
În consecinţă, a constatat ivit conflictul de competenţă dintre Tribunalul Dâmboviţa şi Curtea de Apel Ploieşti şi a trimis cauza pentru soluţionarea acestuia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal.
În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut că obiectul cauzei rezidă în comunicarea informaţiilor de interes public, întemeiată pe dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 544/2001, conform cărora în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în această lege, respectiva persoană poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice, iar plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
Faţă de împrejurarea că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă comunicarea de informaţii de interes public în baza Legii nr. 544/2001 şi nu acţiune în anulare act administrativ conform Legii nr. 554/2004, s-a apreciat că nu are relevanţă că instituţia publică pârâtă are rang central, deoarece se aplică dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 544/2001.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constată că, în cauza de faţă, ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, reglementat de dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, care dispun că există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces.
Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă între cele două instanţe îl constituie problema instanţei competente material să soluţioneze cauza, în raport cu prevederile legale incidente în materie.
Înalta Curte reţine că reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune ce are ca obiect obligarea pârâtului Serviciul Român de Informaţii la comunicarea unor informaţii pe care le consideră incluse în categoria celor de interes public, astfel cum sunt acestea definite de dispoziţiile art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, potrivit cărora: b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei".
Astfel, în raport de obiectul cererii deduse judecăţii, se constată că acţiunea formulată de reclamant se circumscrie sferei de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 544/2001, care la art. 22 instituie norme de competenţă materială specială.
În conformitate cu dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 544/2001:
"(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.
(5) Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă, în procedură de urgenţă, şi sunt scutite de taxă de timbru."
În aplicarea principiului specialia generalibus derogant, se impune constatarea prevalenţei normei de procedură speciale, derogatorie de la dreptul comun în materie, reprezentat de Legea nr. 554/2004.
În speţă, această normă specială este reprezentată de art. 22 din Legea nr. 544/2001, care urmează a se aplica cu prioritate, motiv pentru care Înalta Curte constată că, în mod corect, a reţinut Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal că, în aceste condiţii, nu are relevanţă rangul instituţiei publice pârâte, nefiind aplicabile dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004.
Prin urmare, Înalta Curte va stabili competenţa materială de soluţionare a cauzei conform prevederilor art. 22 din Legea nr. 544/2001, reţinând că, în cauză, reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune ce are ca obiect obligarea pârâtului Serviciul Român de Informaţii la comunicarea unor informaţii de interes public, acţiune ce se circumscrie, inclusiv în ceea ce priveşte competenţa, normelor edictate de Legea nr. 544/2001.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Serviciul Român de Informaţii, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. şi pe pârâtul Serviciul Român de Informaţii, în favoarea Tribunalului Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2017.