Motion for annulment annulled as un-stamped, upholding rejection of public legal aid applications and sanctioning representative for abusive litigation
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice (High Court) dismissed the company's appeal by annulling its motion for annulment as un-stamped, thereby upholding the prior court order that had rejected the company's request for reexamination as inadmissible; consequently, the company prevailed in no aspect, and the legal representative was separately sanctioned with a 500 RON judicial fine. The dispute involved a procedural challenge to a series of rulings regarding the rejection of the company's applications for public legal aid (reduction of court fees) and subsequent appeals, which the High Court characterized as abusive litigation conducted in bad faith with identical content and a harassing purpose. The decisive legal basis for the dismissal was Article 197 of the Code of Civil Procedure and Article 26 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, which mandate the payment of a specific stamp duty for motions for annulment and stipulate that failure to provide proof of payment results in the automatic annulment of the filing; additionally, Article 187(1)(1)(a) of the Code of Civil Procedure served as the basis for imposing the fine on the legal representative for introducing manifestly groundless claims in bad faith.
Legislator headnote
AI generatedart. 248 C. proc. civ, art. 197 C. proc. civ, art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 197 din C. proc. civ, art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ, art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ; Motion for annulment annulled as un-stamped, upholding rejection of public legal aid applications and sanctioning representative for abusive litigation: The dispute involved a procedural challenge to a series of rulings regarding the rejection of the company's applications for public legal aid (reduction of court fees) and subsequent appeals, which the High Court characterized as abusive litigation conducted in bad faith with identical content and a harassing purpose. The decisive legal basis for the dismissal was Article 197 of the Code of Civil Procedure and Article 26 of Emergency Government Ordinance No. 80/2013, which mandate the payment of a specific stamp duty for motions for annulment and stipulate that failure to provide proof of payment results in the automatic annulment of the filing; additionally, Article 187(1)(1)(a) of the Code of Civil Procedure served as the basis for imposing the fine on the legal representative for introducing manifestly groundless claims in bad faith.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedMain ground for the verdict, cited in the reasoning immediately preceding the dispositive to justify the annulment of the un-stamped appeal.
Procedural rule applied in the dispositive to impose a judicial fine on the legal representative for bad faith conduct.
Full text
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 05.04.2017, recurenta A. S.R.L. a solicitat reexaminarea hotărârii nr. 3588 din data de 14 decembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost anulată ca netimbrată contestaţia în anulare formulată împotriva încheierii din 16 iunie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2015.
2. Hotărârea atacată cu contestaţie în anulare
Prin încheierea din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016, s-a respins cererea de reexaminare formulată de S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 3588 din 14 decembrie 2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul x/2016, ca inadmisibilă.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva încheierii din 16 mai 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016, Societatea A. S.R.L. a formulat contestaţie în anulare, înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x/2017.
Contestatoarea susţine că procedura de citare cu aceasta nu a fost legal îndeplinită şi întrucât cererea de reexaminare a fost corect motivată în fapt şi în drept, se impunea admiterea acesteia.
Mai arată că susţinerea instanţei în sensul că hotărârea atacată cu cerere de reexaminare ar fi definitivă, este nelegală, deoarece în cazul anulării ca netimbrate a unei cereri, caracterul hotărârii nu are nicio relevanţă.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Analizând cu prioritate excepţia de netimbrare a prezentei contestaţii în anulare, potrivit art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 197 C. proc. civ.:
"În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."
În cauză sunt incidente şi dispoziţiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează o taxă judiciară de timbru în cuantum de 100 RON.
Prin adresa comunicată recurentei-reclamante la data de 17.07.2017, conform dovezii de înmânare aflată la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă contestaţiei în anulare formulate împotriva încheierii de şedinţă din 16 mai 2017 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016.
Contestatoarea a formulat o cerere de acordare facilităţi de la plata taxei judiciare de timbru stabilită pe seama acesteia, iar prin încheierea din data de 20.09.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017 s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de petenta A. S.R.L., privind acordarea de facilităţi, sub forma reducerii taxei judiciare de timbru, reţinându-se, în esenţă, că nu poate fi primită cererea formulată de petenta A. S.R.L., întrucât este o cerere prin care persoana juridică tinde să obţină scutirea de la plata taxei judiciare de timbru, contrar dispoziţiilor art. 42 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013.
Împotriva acestei încheieri, contestatoarea a formulat o cerere de reexaminare, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2017, în care prin încheierea nr. 3408 din data de 3 noiembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea de reexaminare formulată de A. S.R.L. împotriva încheierii din 20 septembrie 2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. x/2017.
Prin urmare, având în vedere respingerea cererii formulată de A. S.R.L. privind acordarea de facilităţi de la plata taxei judiciare de timbru şi, ulterior, respingerea cererii de reexaminare privind aceeaşi taxă de timbru, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie în anulare se impunea a fi timbrată cu suma de 100 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013.
La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2017 s-a constatat că la dosarul cauzei nu se regăseşte dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul stabilit de instanţă.
Înalta Curte constată că prezenta contestaţie în anulare nu este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a contestaţiei în anulare este prevăzută de dispoziţiile art. 197 din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea contestaţiei în anulare netimbrate.
Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrată, a contestaţiei în anulare formulată de A. S.R.L. împotriva încheierii de şedinţă din 16 mai 2017 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016.
Înalta Curte constată formularea de către contestatoare prin reprezentant legal, a unei succesiuni de căi de atac împotriva hotărârilor pronunţate de către Înalta Curte, cu nesocotirea vădită a dreptului conferit de legiuitor în formularea acestor căi de atac şi cu rea-credinţă.
Astfel, în dosarul nr. x/2015, recurenta S.C. A. S.R.L. a fost obligată la plata taxei de timbru în cuantum de 20 RON. Prin cererea formulată, A. S.R.L. a solicitat ajutor public judiciar, sub forma reducerii taxei judiciare de timbru de la 20 RON la 0 RON, iar prin încheierea din data de 10 noiembrie 2015 din dosarul nr. x/2015, s-a respins cererea de ajutor public judiciar.
Împotriva încheierii din 10 noiembrie 2015, contestatoarea a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea din 09.12.2017, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2015, iar ulterior a formulat o nouă cerere de reexaminare îndreptată împotriva încheierii din 22 martie 2016 pronunţată în dosarul nr. x/2015 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins a dota cerere de acordarea de facilităţi, formulată în acelaşi dosar. A doua cerere de reexaminare a fost respinsă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin încheierea din 16.06.2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015.
Împotriva încheierii din 16 iunie 2016, pronunţată în dosarul nr. x/2015, societatea a formulat contestaţie în anulare, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2016, anulată, ca netimbrată, prin decizia nr. 3588 din 14.12.2016, după ce în prealabil, contestatoarea a formulat o cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, respinsă prin încheierea din 26.10.2016, precum şi o cerere de reexaminare, înregistrată în dosarul nr. x/2016, respinsă prin încheierea din 15.12.2016.
Ulterior, contestatoarea a formulat şi o cerere de reexaminare a deciziei nr. 3588 din 14.12.2016 pronunţată în dosarul nr. x/2016, respinsă prin încheierea din 16.05.2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016, atacată cu contestaţie în anulare în prezentul dosar.
Toate aceste cereri au fost formulate de acelaşi reprezentant legal al societăţii A. S.R.L., B., care a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal un număr mare de cereri succesive de ajutor public judiciar, cereri de reexaminare şi contestaţii în anulare la soluţiile din cererile de reexaminare, cu conţinut identic şi scop şicanator.
Potrivit art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., republicat:
"(1) Dacă legea nu prevede altfel, instanţa, potrivit dispoziţiilor prezentului articol, va putea sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul, astfel:
1. cu amendă judiciară de la 100 RON la 1.000 RON:
a) introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri principale, accesorii, adiţionale sau incidentale, precum şi pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice."
Astfel fiind, apreciind că în speţă sunt incidente prevederile art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va aplica reprezentantului legal al societăţii A. S.R.L., B., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează, ca netimbrată, contestaţia în anulare formulată de A. S.R.L. împotriva încheierii de şedinţă din 16 mai 2017 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2016.
Definitivă.
În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., republicat, aplică reprezentantului legal al societăţii A. S.R.L., B., o amendă judiciară în cuantum de 500 RON.
Cu drept de reexaminare, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 15 noiembrie 2017.