Scope of judicial review in public service recruitment: prohibition on re-evaluating interview answers versus enforcing reasoned administrative decisions

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Expunerea situaţiei de fapt derivând din hotărârile judecătoreşti pronunţate în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală, anularea rezultatului examenului obţinut la proba de interviu a concursului organizat- în vederea ocupării funcţiilor publice specifice vacante de execuţie de inspector antifraudă din cadrul ANAF, anularea actului administrativ nr. x/12.12.2013; obligarea pârâtei la declararea reclamantului admis la proba de interviu a concursului cu consecinţele ce decurg din acest fapt.

Pârâta ANAF a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii.

Curtea de Apel Bacău, prin sentinţa nr. 141 din 28.10.2014, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a admis cererea formulată de reclamant, a obligat pârâta să-l declare admis la concursul organizat- de pârâtă, a anulat rezultatul obţinut la proba "Interviu" de către reclamant, a anulat adresa nr. x/2013 şi a obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 50 RON cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta ANAF, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din noul C. proc. civ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Contencios Administartiv şi Fiscal, prin Decizia nr. 1320 din 30 martie 2017, a admis recursul declarat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei nr. 141 din 28 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat în parte sentinţa recurată în ceea ce priveşte obligarea pârâtei să îl declare pe reclamant admis şi a obligat autoritatea pârâtă să organizeze un nou interviu în condiţiile legale.

Totodată, a menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate.

În argumentele prezenatate in susţinerea soluţiei, instanţa de control judiciar, analizând motivele de casare, a reţinut următoarele:

Cu privire la motivul de nelegalitate prin care se critică respingerea excepţiei inadmisibilităţii cererii reclamantului de anulare a rezultatului obţinut de acesta la proba de interviu a concursului organizat- în vederea ocupării funcţiei publice specifice de execuţie - inspector antifraudă la ANAF - Direcţia Generală Antifraudă Fiscală.

Recurenta-pârâtă a invocat dispoziţiile H.G. nr. 677/2013, care nu prevăd posibilitatea contestării rezultatelor probei de interviu. H.G. nr. 677/2013 prevede expres posibilitatea formulării contestaţiilor doar la rezultatele obţinute la selecţia dosarelor şi la proba scrisă. Aşadar, candidaţii nu pot formula contestaţii la proba de interviu, dar disp. art. 27 se referă numai la procedura administrativă de derulare a concursului.

Existând posibilitatea contestării în faţa instanţei de contencios administrativ a întregii proceduri de desfăşurare a concursului şi de solicitare a anulării rezultatelor acestuia, persoana vătămată având dreptul să conteste orice etapă a acestuia, prin urmare şi interviul.

Reţine instanţa in contiuare că instanţa de fond a soluţionat în mod legal excepţia de inadmisibilitate invocată, deoarece ipoteza prevăzută de art. 18 din Legea nr. 554/2004 presupune şi ipoteza pronunţării asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii, în speţă, a rezultatelor concursului.

Cu privire la critica ce vizează anularea rezultatului obţinut la proba de interviu

Instanţa de fond a admis cererea reclamantului, constatând că lipseşte motivarea comisiei de evaluare cu privire la calificativele "respins", date pentru pct. 5.2 şi 5.4. din planul de interviu, care se referă la abilităţile necesare exercitării funcţiei, respectiv la verificarea cunoştinţelor profesionale şi a capacităţii de analiză şi sinteză a candidatului.

Potrivit disp. art. 21 alin. (2) din H.G. nr. 677/2013, interviul se realizează conform planului de interviu întocmit de comisia de concurs, iar în cadrul probei se testează abilităţile impuse de funcţie, aptitudinile şi cunoştinţele profesionale ale candidaţilor.

Prima instanţă a reţinut că reclamantul a răspuns corect la toate întrebările membrilor comisiei de evaluare, astfel că acesta a dovedit temeinicia pregătirii profesionale şi a capacităţii sale de analiză şi sinteză.

Criticile de nelegalitate dezvoltate de recurenta-pârâtă cu referire la anularea rezultatului examenului la proba de interviu nu se referă decât la faptul că instanţa de fond s-a substituit în atribuţiile comisiei de concurs de apreciere a cunoştinţelor candidaţilor participanţi la probă.

Recurenta-pârâtă nu a formulat nicio critică referitoare la lipsa de motivare a comisiei de evaluare pentru acordarea calificativului "respins" la pct. 5.2. şi 5.4. din planul de interviu.

Faţă de acestea, se constată că sentinţa de fond nu a fost recurată sub aspectul sus-menţionat.

Înalta Curte a mai susţinut că, prin prezenta decizie, cât şi prin prisma jurisprudenţei sale constante, cele arătate de judecătorul fondului în ceea ce priveşte obligativitatea motivării actului administrativ, în speţă, a explicării motivelor pentru care s-a acordat calificativul "respins" la cele două puncte din planul de interviu.

Este adevărat că acordarea notelor/calificativelor candidaţilor este atributul comisiei de examinare/evaluare, dar comisia are obligaţia motivării deciziei, în concordanţă cu respectarea principiului transparenţei procedurii.

Instanţa de recurs a considerat că sunt întemeiate criticile aduse sentinţei primei instanţe, cu referire la obligarea autorităţii pârâte să-l declare pe reclamant "admis", după ce judecătorul a reevaluat răspunsurile date de acesta la interviu.

În prezenta cauză se soluţionează un litigiu de contencios administrativ şi nu un litigiu de muncă, astfel cum susţine intimatul, iar acordarea notelor/calificativelor la o anumită probă a concursului nu cade în competenţa instanţei de judecată.

Judecătorul de contencios administrativ are posibilitatea să anuleze actul administrativ şi să oblige autoritatea să organizeze, în speţă, un nou interviu, în condiţiile legale, respectiv calificativul să fie acordat pentru punctele 5.2., 5.4., motivat, cu respectarea principiului transparenţei procedurii.

Critica referitoare la anularea Adresei nr. x/2013 este nefondată, deoarece litigiul nu priveşte un act administrativ fiscal şi nu sunt aplicabile prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Referitor la obligarea recurentei-pârâtei la suportarea cheltuielilor de judecată este în concordanţă cu disp. art. 453 alin. (1) C. proc. civ., reclamantul fiind îndreptăţit să recupereze cheltuielile reprezentând taxa de timbru, motivul de recurs urmând să fie respins ca nefondat.

Motivele şi temeiul legal al cererii de revizuire

Înalta Curte, la data de 12 iunie 2017, a fost învestită cu soluţionarea cererii de revizuire formulată de reclamantul A. împotriva Deciziei nr. 1320 din 30 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014.

Invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., revizuentul a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea în parte a deciziei atacate şi, rejudecând în fond cauza, admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În cuprinsul cererii de revizuire, în esenţă, după o descriere a situaţiei de fapt şi drept revizuentul a susţinut că, deşi instanţa a obligat autoritatea pârâtă la organizarea unui nou interviu, în condiţii legale, totuşi revizuentul că nu a solicitat acest lucru prin cererea de chemare în judecată.

Mai susţine revizuentul că autoritatea pârâtă, în recursul formulat, nu a adus nicio critică referitoare la lipsa de motivare a comisiei de evaluare pentru acordarea calificativului "respins" la pct. 5.2.şi 5.4. din planul de interviu.

Or, prin organizarea unui nou interviu, revizuentul ar fi obligat din nou la susţinerea unui nou examen cu o altă legislaţie aspect care contravine principiului concurenţei, având în vedere modificările legislative apărute după parcurgerea interviului.

În concluzie, revizuentul consideră că instanţa de recurs in mod eronat a dispus organizarea unui nou interviu concomitent cu casare în parte a sentinţei civile pronunţată de către Curtea de Apel Bacău prin care a obligat pârâta să-l declare admis la concursul organizat- de pârâtă.

Prin precizarea cererii de revizuire formulată la data de 3 noiembrie 2017, revizuentul a subliniat aspectul că la Proba interviu nu a existat şi nu s-a întocmit niciun barem de notare care să recurgă la departajarea admis-respins a candidatului. Dovada constă in faptul că nu s-a depus la dosarul cauzei niciun document care să conţină vreun barem de notare.

Mai mult decât atât, instanţa de recurs nu procedat la o coroborare a probelor existente la dosar cu rezultatul "respins", la pct. 5.2. "abilităţi impuse de exercitarea funcţiei" în condiţiile în care nu s-a formulat nicio motivare, nu s-a recurs la nicio modalitate din care să rezulte acest calificativ "respins".

Considerentele Înaltei Curţi asupra revizuiri

Revizuenul a formulat cererea de revizuire în temeiul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., conform cărora:

"Art. 509. - Obiectul şi motivele revizuirii

(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

( . . . . . . . . . .)

1. Revizuirea unei hotărâri poate fi cerută dacă s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut".

În concret, se notează că cererea reclamantului a avut ca obiect anularea rezultatului examenului obţinut la proba de interviu a concursului organizat- în vederea ocupării funcţiilor publice specifice vacante de execuţie de inspector antifraudă din cadrul ANAF, anularea actului administrativ nr. x/12.12.2013; obligarea pârâtei la declararea reclamantului admis la proba de interviu a concursului cu consecinţele ce decurg din acest fapt.

Se observă, aşadar, că în speţă nu este dată ipoteza neanalizării vreuneia dintre capetele de cerere care au făcut obiectul dosarului x/2014

Art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., are în vedere situaţia când nu s-a soluţionat o cerere principală, accesorie sau incidentală, nu şi situaţia când nu a fost analizată o cerere de probatorii, un argument sau un motiv de apel ori de recurs.

În sensul acestui text, prin lucru cerut trebuie să se înţeleagă numai cererile care au fixat cadrul litigiului, au determinat limitele acestuia şi au stabilit obiectul pricinii deduse judecăţii.

Prin decizia ce face obiectul prezentei cererii de revizuire, Înalta Curte a constatat, în recursul promovat de partea adversă, că sunt întemeiate criticile aduse sentinţei primei instanţe, cu referire la obligarea autorităţii pârâte să-l declare pe reclamant "admis", după ce judecătorul a reevaluat răspunsurile date de acesta la interviu.

În plus, trebuie remarcat că revizuentul reiterează o serie de motive ce privesc fondul cauzei, criticile sale neîncadrându-se însă în vreun motiv de revizuire.

Aşadar, faţă de cele menţionate anterior, motivul de revizuire constituie o exigenţă a principiului disponibilităţii procesuale, principiu în conformitate cu care instanţa este "în drept" să statueze numai în limitele în care a fost sesizată, fiind obligată, potrivit art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., să se pronunţe numai cu privire la ceea ce s-a cerut, neputând să hotărască asupra unui lucru care nu s-a cerut, să dea mai mult decât s-a cerut sau să nu se pronunţe asupra unui lucru cerut.

Nerespectarea acestor exigenţe poate conduce la exercitarea revizuirii în condiţiile art. 509 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., însă cererea de revizuire nu declanşează un litigiu nou, ci reprezintă o fază procesuală a aceluiaşi litigiu, care se desfăşoară în cadrul procesual conturat de etapele anterioare.

Însă, Înalta Curte constată încă o dată faptul că, în argumentarea acestui motiv de revizuire ( astfel cum a fost precizat) sunt combătute practic motivele de recurs formulate de autoritatea recurentă şi reiterate apărările expuse în întâmpinarea depusă la instanţa de recurs, în susţinerea unei soluţii de respingere a recursului.

În această situaţie, revizuirea formulată cu scopul de a obţine o nouă analiză şi rejudecare a cauzei nu poate fi primită, întrucât ar interveni o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice care implică respectarea principiului res iudicata.

De altfel, în astfel de situaţii şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că "o cale extraordinară de atac introdusă de una din părţile în proces, nu poate fi admisă pentru simplul motiv că instanţa cărei hotărâre este atacată a apreciat greşit probele sau a aplicat greşit legea în absenţa unui "defect fundamental".

Ca atare, demersul revizuentului fiind în vădită contradicţie cu reglementarea restrictivă a acestei căi extraordinare de desfiinţare a unei hotărâri judecătoreşti, pentru toate considerentele anterior redate, Înalta Curte va respinge respinge prezenta cerere de revizuire astfel cum a fost precizată.

Temeiul de drept al soluţiei adoptate în revizuire

În temeiul dispoziţiilor art. 509 dispoziţiile cu referire la art. 513 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1320 din 30 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, astfel cum a fost precizată.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 1320 din 30 martie 2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2014, astfel cum a fost precizată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 08 noiembrie 2017.