Suspension of proceedings for absence of all parties without written request for judgment in absentia
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as unfounded the appeal against a procedural order, thereby upholding the Court of Appeal's decision to suspend the hearing of a civil and administrative case. The dispute concerned a party's failure to appear at the designated hearing, where the appellant argued that proper service of summons excused the absence. The Supreme Court determined that because no legally cited party appeared and none had filed a written request for a judgment in absentia, the lower court was statutorily obliged to suspend proceedings rather than adjudicate on the merits. The decisive legal basis was Article 411(1)(2) of the Civil Procedure Code, which mandates suspension when both parties are absent without a written request for in absentia proceedings, interpreted in conjunction with Article 223, which requires such a request to allow judgment in the absence of all parties.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 223 alin. (3) C. proc. civ, art. 223 C. proc. civ; Suspension of proceedings for absence of all parties without written request for judgment in absentia: Din actele şi lucrările dosarului nr. x/2016, se constată că recurentul-reclamant nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel cum permit dispoziţiile art. 223 alin. (3) C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
Prin încheierea de şedinţă din 10 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în baza art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cererii de recurs formulată de reclamanta A., împotriva sentinţei nr. 986 din 4 noiembrie 2016 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în contradictoriu cu pârâţii Tribunalul Dâmboviţa şi B.I.R.P- Tribunalul Dâmboviţa, pentru lipsa părţilor.
Împotriva încheierii de şedinţă din 10 mai 2017, pronunţată în dosarul nr. x/2016 de către Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs A.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a susţinut că nu s-a prezentat la termenul de judecată, întrucât a respectat citaţia.
II. Considerentele Înaltei Curţi
Analizând criticile în raport cu dispoziţiile incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.
Din actele şi lucrările dosarului nr. x/2016, se constată că recurentul-reclamant nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, astfel cum permit dispoziţiile art. 223 alin. (3) C. proc. civ.
Conform art. 223 C. proc. civ.:
"Art. 223. - (1) Lipsa părţii legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.
(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfăţişează numai una dintre părţi, instanţa, după ce va cerceta toate lucrările din dosar şi va asculta susţinerile părţii prezente, se va pronunţa pe temeiul dovezilor administrate, examinând şi excepţiile şi apărările părţii care lipseşte.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care lipsesc ambele părţi, deşi au fost legal citate, dacă cel puţin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."
Or, atâta timp cât niciuna dintre părţi, legal citate, nici nu s-a înfăţişat la strigarea cauzei şi nici nu a cerut în scris judecarea în lipsă, în mod corect a fost reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., conform cărora:
"Art. 411. - (1) Judecătorul va suspenda judecata: […] 2. când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă".
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte reţine că încheierea ce formează obiectul recursului este legală şi temeinică, urmând a fi respins, ca nefondat, recursul declarat de A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 10 mai 2017 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 7 noiembrie 2017.