Appeal dismissed: Failure to issue debt title for pre-payment EU fund corrections upheld under OUG 66/2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată adresată la data de 29 iulie 2013 Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Lupeni a chemat în judecată pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, solicitând obligarea pârâtului la emiterea titlului de creanţă, aşa cum este definit în art. 21 pct. 20 din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţei bugetare sau a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

Prin întâmpinare, pârâtul a invocat excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Alba Iulia, excepţia lipsei de interes a acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

Prin încheierea de şedinţă din 28.01.2014, prima instanţă a respins excepţia de necompetenţă teritorială a Curţii de Apel Alba Iulia şi a unit cu fondul excepţia lipsei de interes a acţiunii şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 110 din 18 aprilie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia lipsei de interes şi excepţia prescripţiei dreptului la acţiune ridicate de către pârât, iar pe fond, a respins acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Lupeni, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Autoritatea de Management Programul Operaţional Regional.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei de fond a formulat recurs reclamantul Municipiul Lupeni, solicitând casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului, arată că, întrucât i-a fost aplicată o corecţie de 25% din valoarea contractului de lucrări nr. x/30.11.2011, pentru stabilirea, în documentaţia de atribuire, a unor criterii de selecţie considerate restrictive, se impunea emiterea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a unui proces-verbal/notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

Cele reţinute de către prima instanţă nu corespund realităţii, întrucât în procesul-verbal nr. x/13.12.2012 s-a consemnat:

"Acest punct de vedere urmează a fi analizat ulterior, consemnându-se ulterior soluţia în nota ce va fi supusă aprobării şefului AM POR, aceasta urmând a fi comunicată beneficiarului", iar la data de 14.12.2012 a fost emisă "Nota de propunere spre respingere a pretenţiilor beneficiarului privind măsurile de reducere procentuală", înregistrată la Primăria Municipiului Lupeni sub nr. x/2013, prin care s-a propus menţinerea reducerilor procentuale aplicate în procesul de verificare a Cererii de rambursare nr. 2 pentru proiectul cu titlu "Reabilitare şi modernizare străzi urbane, poduri şi şosea de centură în Municipiul Lupeni, judeţul Hunedoara".

Cu toate acestea, nu i-a fost comunicat un titlu de creanţă, care să fie emis conform O.U.G. nr. 66/2011, pentru contractul de finanţare nr. x/25.08.2011 cod SMIS 6562, fiind încălcat dreptul său de a uza de căile de atac reglementate prin O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, consideră că, potrivit O.U.G. nr. 66/2011, procedura de constatare a neregulilor prevăzută la art. 21 alin. (1) din acest act normativ nu se aplică cheltuielilor incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate, stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile competente înainte de efectuarea plăţii, întrucât această procedură este reglementată distinct, conform art. 22 alin. (4) din O.U.G. nr. 64/2009.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în principal, anularea recursului ca nemotivat, întrucât argumentele invocate de către recurent în calea de atac a recursului nu se înscriu în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 octombrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din data de 28 martie 2018, completul de filtru a respins excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, invocată de intimatul-pârât MDRAPFE prin întâmpinare, a dispus conceptarea în cauză a Ministerului Fondurilor Europene, în locul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene, în calitate de intimat-pârât, a constatat, în raport de conţinutul raportului, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen pentru judecarea pe fond a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Criticile recurentului-reclamant se circumscriu cazului de nelegalitate a hotărârii pronunţate în fond prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. -hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

Instanţa de fond a constatat că cererea reclamantului (de obligare a autorităţii pârâte la emiterea titlului de creanţă, aşa cum este definit de art. 21 alin. (20) din O.U.G. nr. 66/2011) este nefondată întrucât abaterile de la legalitate au fost constatate în cauză prin procesul de verificare a cererii de rambursare nr. 2, aferentă contractului de finanţare nr. x/25.08.2011, determinând aplicarea reducerii procentuale a sumelor solicitate la plată, în baza art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, situaţie în care nu se emite titlu de creanţă, respectiv proces-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sau notă de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare.

Recurentul susţine că această interpretare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 este greşită.

Potrivit art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.

Potrivit art. 9 lit. a din acelaşi act normativ, pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21.

În raport de aceste dispoziţii legale, în mod corect instanţa de fond a stabilit că autoritatea de management, în situaţia în care s-a găsit reclamantul - a unor nereguli identificate înainte de plata finanţării, în procesul de verificare a solicitării de plată - nu este datoare să urmeze procedura de constatare a neregulii soldată cu emiterea titlului de creanţă, ci, constatând neregula, exclude de la plată cheltuielile (în speţă, reducerea procentuală aplicată cu titlu de corecţie) declarate de beneficiar şi care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate şi conformitate.

Recurentul susţine fără temei că, şi într-o astfel de ipoteză, procedura de constatare a neregulii şi de aplicare a corecţiei trebuie să se materializeze într-un proces-verbal sau notă de corecţie, în aplicarea art. 22 alin. (4) din O.U.G. nr. 64/2009. Acest ultim act normativ nu reglementează procedura de constatare şi sancţionare a neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, procedură la care se referă O.U.G. nr. 66/2011. Mai mult, textul din ordonanţă invocat de recurent are un conţinut similar dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

Recurentul afirmă greşit că, datorită neemiterii şi necomunicării unui titlu de creanţă, este pus în situaţia de a nu putea uza de căile de atac reglementate de O.U.G. nr. 66/2011.

Şi în cazul cheltuielilor excluse de la plată în procedura prevăzută de art. 6 din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiarul finanţării poate exercita calea de atac administrativă a contestaţiei prevăzută de art. 46 din O.U.G. nr. 66/2011 şi, respectiv, acţiunea în anulare în contencios administrativ.

Din conţinutul documentaţiei administrative depuse, în copie, în cadrul doasrului de fond rezultă că, pentru corecţia la care se referă cererea introductivă, a fost emisă Informarea privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 2, înregistrată la AMPOR sub nr. x/2012 şi, în urma soluţionării contestaţiei adminsitrative, Nota de propunere de respingere a pretenţiilor beneficiarului privind măsurile de reducere procentuală, înregistrată la AMPOR sub nr. x/2012 şi aprobată de şeful Autorităţii de Management, comunicată recurentului, la data de 3.01.2013. Aceste acte administrative puteau face obiectul acţiunii în anulare în contencios administrativ.

Cererea de chemare în judecată, cu obiectul pretins - obligarea autorităţii de management la emiterea titlului de creanţă, proces-verbal sau notă de corecţie - a fost respinsă cu aplicarea corectă a legii, date fiind prevederile exprese ale art. 6 şi art. 9 din O.U.G. nr. 66/2011.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste motive, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul Municipiul Lupeni împotriva sentinţei civile nr. 110 din 18 aprilie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 iunie 2018.