Procedural suspension for failure to submit evidence: Admissibility of document submission during appeal to cure first-instance default
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's procedural order to suspend the trial for failure to perform designated obligations. The dispute concerned a civil administrative action where the plaintiff environmental agency sought to confirm the unilateral termination of a non-reimbursable financing contract and recover approximately 76,860 RON from a local municipality; the procedural challenge arose after the Court of Appeal suspended proceedings because the plaintiff failed to deposit specific evidence, including correspondence and project documentation, as ordered at a prior hearing. The decisive legal basis was Article 242(1) of the Code of Civil Procedure, under which the court suspended the trial due to the plaintiff's fault in not fulfilling judicially established obligations; the Supreme Court ruled that the plaintiff's late submission of the requested documents during the appeal phase did not cure the default, as the documents were not officially filed in the lower court record for the specific hearing date in question, and the plaintiff remained entitled to request resumption of the trial under Article 242(2) upon subsequent compliance.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 242 alin. (2) din C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; Procedural suspension for failure to submit evidence: Admissibility of document submission during appeal to cure first-instance default: Criticile formulate de reclamantă, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sunt neîntemeiate, instanţa de fond făcând o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 mai 2017, sub nr. x/2016, în urma declinării de competenţă prin sentinţa civilă nr. 1377/06.03.2017, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâta Comuna Măldăieni, a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce se va pronunţa să constate că a intervenit rezilierea unilaterală a contractului de finanţare nerambursabilă nr. x/07.10.2011 şi obligarea la plata sumei de 76.860 RON.
Prin încheierea de şedinţă din 24 octombrie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., suspendarea judecăţii cauzei privind acţiunea formulată de reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu, în contradictoriu cu pârâta Comuna Măldăieni, pentru neîndeplinirea de către reclamantă a obligaţiei de a depune la dosar copii ale adresei nr. x/2015, emise de pârâtă şi înregistrate la aceasta sub nr. x/2015, adresei nr. x/2015 emise de aceasta şi transmise pârâtei, precum şi proiectul intitulat "Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate construite în perimetrul de ameliorare Măldăeni, jud. Teleorman" conform hotărârii comitetului de avizare nr. 2/01.03.2011.
2. Cererea de recurs. Motivele de casare
Împotriva încheierii menţionate, a formulat recurs reclamanta Administraţia Fondului pentru Mediu, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi repunerea pe rol a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2016
Prima instanţă a reţinut că reclamanta nu a îndeplinit obligaţiile impuse prin încheierea din 12.09.2017, ceea ce a dus la împiedicarea desfăşurării normale a procesului. Or, a arătat recurenta-reclamantă, măsurile dispuse de instanţă în sarcina sa au fost îndeplinite, aspect pe care îl dovedeşte prin depunerea acestor înscrisuri în prezenta cale de atac, în copie certificată "conform cu originalul", respectiv adresa nr. x/2015 emisă de pârâta Comuna Măldăeni şi înregistrată la aceasta cu nr. 93228/06.07.2015, adresa nr. x/2015 emisă de A.F.M., contractul de finanţare nr. x/07.10.2011 şi dosarul conţinând documentaţia aferentă derulării contractului, inclusiv cererile de tragere (doar formularele, fără documente justificative), precum şi corespondenţa dintre instituţia reclamantă şi beneficiar, însoţită de confirmările poştale. Astfel, motivele suspendării nu mai subzistă, impunându-se repunerea pe rol a cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2016 pentru continuarea judecăţii.
3. Apărările intimaţilor
Legal citată, intimata-pârâtă Comuna Măldăeni nu a formulat întâmpinare la cererea de recurs.
4. Soluţia instanţei de recurs
Examinând încheierea recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că este nefondat recursul declarat în cauză.
4.1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Criticile formulate de reclamantă, subsumate motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sunt neîntemeiate, instanţa de fond făcând o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor C. proc. civ.
Potrivit art. 242 alin. (1) C. proc. civ., "(1) Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. [...]"
Analizând înscrisurile din dosarul înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2016, instanţa de control judiciar reţine că, prin încheierea pronunţată în data de 24 octombrie 2017, a fost dispusă suspendarea judecării cauzei în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţia de a depune la dosar înscrisurile solicitate la termenul anterior de judecată din data de 12 septembrie 2017.
Prin încheierea de şedinţă din 12 septembrie 2017, judecătorul a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, în cadrul căreia a pus în vedere reclamantei să depună adresa nr. x/2015, emisă de pârâtă şi înregistrată la aceasta sub nr. x/2015, adresa nr. x/2015 emisă de aceasta şi transmisă pârâtei, precum şi proiectul intitulat "Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate construite în perimetrul de ameliorare Măldăeni, jud. Teleorman" conform hotărârii comitetului de avizare nr. 2/01.03.2011.
Înalta Curte, verificând actele dosarului de fond, constată că reclamanta a fost citată cu menţiunea să depună adresa nr. x/2015, emisă de pârâtă şi înregistrată la aceasta sub nr. x/2015, adresa nr. x/2015 emisă de aceasta şi transmisă pârâtei, precum şi proiectul intitulat "Reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate construite în perimetrul de ameliorare Măldăeni, jud. Teleorman" conform hotărârii comitetului de avizare nr. 2/01.03.2011, potrivit dovezii de înmânare a citaţiei pentru termenul de judecată din data de 24 octombrie 2017, aflată la dosarul de fond, însă aceasta nu a depus înscrisurile solicitate, astfel că judecătorul fondului în mod legal a dispus suspendarea judecăţii cauzei.
Faptul că recurenta-reclamantă a depus aceste înscrisuri în prezenta cale de atac nu dovedeşte că aceasta şi-a îndeplinit obligaţiile impuse de judecătorul fondului, din moment ce înscrisurile menţionate nu se regăsesc în dosarul nr. x/2016 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi nu sunt însoţite de dovada expedierii către această instanţă, pentru termenul de judecată din 24 octombrie 2017, pe adresa de e-mail a instituţiei sau în orice altă modalitate care să facă dovada transmiterii şi recepţionării înscrisurilor respective, motiv pentru care, instanţa de control judiciar nu le poate acorda valoare probantă în susţinerea criticilor formulate de recurentă.
Prin urmare, în cauză nu se reliefează nelegalitatea încheierii recurate, instanţa reţinând cu just temei faptul că reclamanta nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite de instanţă în sarcina sa, context în care, în mod corect, a fost dispusă suspendarea cauzei, constatând împiedicarea desfăşurării normale a procesului din vina reclamantei.
De altfel, pentru reluarea judecării procesului, la instanţa de fond care a dispus suspendarea judecării cauzei, partea are la îndemână dispoziţiile art. 242 alin. (2) din C. proc. civ., care prevăd faptul că:
"La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. (1) au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua."
4.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamata Administratia Fondului pentru Mediu, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamata Administratia Fondului pentru Mediu împotriva încheierii de şedinţă din 24 octombrie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 6 iunie 2018.