Inclusion of specific oncology medication in 100% compensation list: mootness due to interim administrative integration

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10.07.2014, astfel cum a fost precizată la data de 30.06.2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâţilor să includă în Lista medicamentelor compensate a medicamentului Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) în regim de compensare 100%, şi să asigure reclamantei medicamentul respectiv pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), pe toată durata tratamentului.

1.2. Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 3049 din 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Guvernul României şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi a respins acţiunea reclamantei, ca neîntemeiată.

2. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând modificarea sentinţei recurate în sensul admiterii acţiunii, astfel cum a fost formulată.

A susţinut recurenta-reclamantă, în esenţă, că hotărârea instanţei este în contradicţie cu faptele stabilite, în sensul că este îndreptăţită la includerea medicamentului în lista medicamentelor acordate pe bază de prescripţie medicală în regim de compensare 100% şi asigurarea acestui medicament în regim de compensare 100% pe toată durata tratamentului.

De asemenea, hotărârea încalcă normele de drept material, respectiv Directiva 89/105 a Uniunii Europene şi art. 22 alin. (1) din Constituţia României, privind dreptul la viaţă.

3. Apărările intimaţilor

3.1. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, apreciind că autorităţile au acţionat în conformitate cu prevederile legale, instanţa în mod corect constatând că nu se poate vorbi de un refuz nejustificat de includere a medicamentului pe lista medicamentelor compensate.

3.2. Intimata-pârâtă Casa Naţională de Asigurări a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca nefondat. A arătat că, începând cu 09.06.2015, Comisia de negociere a contractelor cost volum/cost volum rezultat, constituită potrivit art. 1 alin. (1) din Ordinul ministrului Sănătăţii şi al Preşedintelui CNAS, a demarat procedura de negociere pentru medicamentul Vemurafenibum. Negocierea nu a fost finalizată, întrucât deţinătorul de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentului nu a dorit încheierea procesului de negociere.

De asemenea, procesul de negociere s-a finalizat în vederea includerii condiţionate în listă a DCI-ului Dabrafenib, moleculă care are aceeaşi indicaţie terapeutică ca şi molecula Vemurafenibum.

3.3. Şi intimatul-pârât Ministerul Sănătăţii a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

4. Procedura de soluţionare a recursului

4.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în Completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 27 septembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La data de 16.10.2017, după comunicarea raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, intimata-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale a depus punct de vedere asupra acestuia, prin care a precizat faptul că, prin Hotărârea nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008, a fost introdusă poziţia 100 cu DCI Vermurafenibum.

De asemenea, prin Ordinul nr. 475/308/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Sănătăţii Publice şi al preşedintelui CNAS nr. 1301/500/2008, a fost introdus şi protocolul terapeutic corespunzător DCI Vemurafenibum, cu indicaţia în monoterapie pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu melanom inoperabil şi metastatic, pozitiv la mutaţia BRAV V600.

Astfel, a solicitat intimata-pârâtă să se constate ca rămasă fără obiect cererea de recurs.

Prin încheierea din 23 noiembrie 2017, Completul de filtru a constatat, faţă de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4.2. Cu privire la fondul recursului

Înalta Curte, examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, apreciază că recursul este fondat, în limitele arătate în continuare.

Reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, obligarea pârâţilor să includă în Lista medicamentelor compensate a medicamentului Vemurafenibum (denumire comercială Zelboraf) în regim de compensare 100%, şi să asigure reclamantei medicamentul respectiv pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală), pe toată durata tratamentului.

În cauză, Înalta Curte constată că, până la soluţionarea recursului, prin Hotărârea nr. 178/2017 privind completarea anexei la H.G. nr. 720/2008 privind aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, la punctul "P3: Programul naţional de oncologie" din sublista C "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în regim de compensare 100%", secţiunea C2 "DCI-uri corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii incluşi în programele naţionale de sănătate cu scop curativ în tratamentul ambulatoriu şi spitalicesc", a fost introdusă poziţia 100 cu DCI Vermurafenibum.

De asemenea, prin Ordinul nr. 475/308/2017 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului Sănătăţii Publice şi al preşedintelui CNAS nr. 1301/500/2008, a fost introdus şi protocolul terapeutic corespunzător DCI Vemurafenibum, cu indicaţia în monoterapie pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu melanom inoperabil şi metastatic, pozitiv la mutaţia BRAV V600.

Prin urmare, avându-se în vedere că ceea ce s-a dedus judecăţii - introducerea medicamentului Vemurafenibum pe lista medicamentelor compensate - a fost executat de pârâţi înainte de finalizarea definitivă a procesului, urmare a unor împrejurări intervenite ulterior introducerii cererii de chemare în judecată, Înalta Curte, în raport cu art. 194 lit. c) C. proc. civ., apreciază că cererea de chemare în judecată a rămas fără obiect.

4.3. Soluţia instanţei de recurs

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa recurată şi, pe fond, va respinge acţiunea, ca rămasă fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de A. împotriva sentinţei nr. 3049 din 17 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând, respinge acţiunea, ca rămasă fără obiect.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 22 martie 2018.