EU procurement reduction challenge rejected for lack of actual injury

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 20.10.2014, reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene, au solicitat instanţei de contencios administrativ anularea Deciziei nr. 282/08.09.2014 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generala Programe Europene, anularea actului administrativ "Informarea privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de Rambursare nr. 1,2,3", obligarea pârâţilor la plata diferenţelor neachitate în conformitate cu cererea de rambursare nr. 1,2,3.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 180 din data de 27.01.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a respins acţiunea formulată de reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală Programe Europene, ca neîntemeiată.

3. Recursul

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti au formulat recurs, solicitând admiterea acestuia, modificarea în totalitate a sentinţei recurate în sensul admiterii acţiunii şi obligării pârâtului la anularea Deciziei nr. 282/08.09.2014 emisa de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generala Programe Europene; anularea actului administrativ "Informarea privind plata cheltuielilor aprobate în Cererea de Rambursare nr. 1,2,3", obligarea pârâţilor la plata diferenţelor neachitate în conformitate cu cererea de rambursare nr. 1,2,3.

În motivarea cererii, recurenţii-reclamanţi reiterează argumentele de nelegalitate cuprinse în cererea de chemare în judecată, criticând considerentele instanţei de fond potrivit cărora actele administrative atacate sunt nelegale.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 8 din C. proc. civ.

4. Apărările intimatului

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale Şi Administraţiei Publice a solicitat, în principal anularea recursului ca nemotivat, iar în subsidiar, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 13 octombrie 2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 februarie 2017, completul de filtru a apreciat ca fiind neîntemeiată excepţia nulităţii recursului, invocată de intimat prin întâmpinare, şi a constatat, în funcţie de conţinutul Raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., fixând termen de judecată pe fond a recursului.

II. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamanţii Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti este nefondat, pentru următoarele considerente:

Dispoziţiile art. 50 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 stipulează că:

"În cazul admiterii contestaţiei, se decide anularea titlului de creanţă atacat şi, după caz, emiterea unui nou titlu, care va avea în vedere strict considerentele deciziei."

Prin urmare, din punct de vedere legislativ, soluţiile ce pot fi dispuse prin decizia de admitere a contestaţiei sunt clar stabilite de textul normativ, autoritatea publică care soluţionează contestaţia putând să anuleze titlul de creanţă şi să dispună refacerea acestuia în funcţie de circumstanţele cauzei.

În cauza de faţă, prin Decizia nr. 282/08.09.2014 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice s-a dispus desfiinţarea Notei de neconformitate nr. x/03.07.2014 emisă de Direcţia Autorizare Plăţi din cadrul MDRAP şi refacerea acesteia astfel încât să reflecte motivarea în fapt şi în drept a aspectelor constatate care au constituit încălcări ale prevederilor legislaţiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice şi care au stat la baza aplicării sancţiunilor, precum şi desfiinţarea celor 3 Informări privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. 1, 2 şi 3 şi refacerea acestora în concordanţă cu noul act administrativ.

Măsura refacerii titlului de creanţă în acord cu cerinţele legii este o dispoziţie legală şi temeinică, pe deplin justificată, în raport de considerentele anulării titlului de creanţă emis şi care respectă prevederile art. 50 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011. Textul legal precitat permite autorităţii ca, admiţând contestaţia, să dispună emiterea unui nou titlu de creanţă, operaţiune ce echivalează cu refacerea actului anulat în condiţii de legalitate, pentru a reflecta motivarea în fapt şi în drept a aspectelor constatate, care sunt considerate încălcări ale prevederilor legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice.

Se impune a se menţiona împrejurarea că, urmare a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 282/08.09.2014, autoritatea publică a procedat la refacerea titlului de creanţă, sens în care a fost emisă Nota de neconformitate nr. x/30.10.2014, iar prin Informarea nr. x/03.11.2014 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. 6 s-a dispus aplicarea unei reduceri procentuale de 5% din valoarea facturilor solicitate la plată pentru contractul de lucrări nr. x/31.01.2014.

Împotriva Informării nr. x/03.11.2014 privind situaţia cheltuielilor aprobate în Cererea de plată nr. 6, recurentul Municipiul Ploieşti a formulat contestaţie administrativă, soluţionată prin Decizia nr. 27/10.04.2015, prin care intimatul a admis contestaţia şi a dispus anularea Notei de neconformitate nr. x/30.10.2014 şi, pe cale de consecinţă, anularea tuturor Informărilor prin care s-a aplicat reducerea procentuală de 5%.

Având în vedere aceste aspecte, rezultă inexistenţa unei vătămări aduse recurenţilor-reclamanţi prin această măsură, în sensul indicat de art. 2 alin. (1) lit. a) şi o) din Legea nr. 554/2004.

Pentru considerentele expuse, neexistând motive de casare a hotărârii recurate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Municipiul Ploieşti şi Primarul Municipiului Ploieşti împotriva sentinţei nr. 180 din 27 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 octombrie 2017.