Environmental fund contribution on packaging waste: calculation of recycling targets and valuation of second-hand pallets

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, în temeiul art. 218 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală şi art. 8 raportat la art. 11 din Legea nr. 554/2004, a solicitat atât anularea Deciziei nr. 33/2803/DJRU/16.07.2014 emisă de către Administraţia Fondului pentru Mediu - Direcţia Juridică şi Resurse Umane - Serviciul Litigii şi Soluţionare Contestaţii - Compartimentul Contestaţii, cât şi a Deciziei de impunere nr. x privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la Fondul pentru Mediu stabilite de inspecţia fiscală împreună cu Raportul de Inspecţie Fiscală nr. x/08.05.2014, cât şi în temeiul art. 215 din O.G. nr. 92/2003 şi art. 15 din Legea nr. 554/2004, suspendarea efectelor Deciziei nr. 33/2803/D.IRU/16.07.2014 emisă de către Administraţia Fondului pentru Mediu - Direcţia Juridică şi Resurse Umane - Serviciul Litigii şi Soluţionare Contestaţii - Compartimentul Contestaţii şi implicit a Deciziei de impunere nr. x privind obligaţii fiscale suplimentare de plată la Fondul pentru Mediu stabilite de inspecţia fiscală şi implicit a Raportului de Inspecţie Fiscala nr. x/08.05.2014, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a cauzei având ca obiect anularea acestui act.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 954 din data de 21.03.2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Fondurilor pentru Mediu, a anulat, în parte, Decizia de impunere nr. x şi Decizia de soluţionare a contestaţiei nr. 33/2803/DJRU/16.07.2014, precum şi Raportul de Inspecţie Fiscală nr. x/08.05.2014, emise de către pârâtă, cu privire la obligaţia suplimentară de plată a contribuţiei aferente disp. art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 195/2006, constând în diferenţa dintre suma totală de 4.454.877 RON, stabilită în sarcina reclamantei în temeiul RIF, prin aceeaşi decizie de impunere şi menţinută prin decizia de soluţionare a contestaţiei, cu titlu de debit principal şi accesoriile fiscale aferente acestuia, pentru perioada fiscală controlată cuprinsă între data de 01.01.2008 şi data de 31.12.2012 şi suma compusă din debitul principal reţinut prin expertiza contabilă efectuată de d-na expert contabil B., debit aferent perioadei supusă controlului fiscal în cuantum de 198.758,4 RON şi accesoriile aferente acestui debit principal - calculate conform disp. art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2006, precum şi prevederilor O.G. nr. 92/2003, în forma în vigoare la data calculării acestor accesorii (constând din dobânzile de întârziere şi penalităţile de întârziere aferente perioadei 25.01.2009-17.04.2014).

A respins, în rest, cererea privind anularea deciziei de impunere şi a deciziei de soluţionare a contestaţiei, precum şi a raportului de inspecţie fiscală, ca neîntemeiată şi a omologat integral raportul de expertiză efectuat de d-na expert contabil B. (care constituie parte integrantă din prezenta hotărâre) şi în parte raportul de expertiză efectuat de d-nul expert C.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 954 din data de 21.03.2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu, invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din Noul C. proc. civ.

În motivarea recursului se arată că in esenţă următoarele:

Hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină (art. 488 pct. 6 C. proc. civ.)

Instanţa de fond preia susţinerile raportului de expertiză, fără să emită consideraţii proprii, temeinice şi legale, care să constituie o motivare a judecătorului. Hotărârea instanţei nu cuprinde niciun element care să ilustreze procesele logice de interpretare a legii pe care le presupune aplicarea acesteia la situaţii de fapt concrete.

Motivarea este de esenţa hotărârilor, constituie o garanţie pentru părţi că cererile lor au fost analizate cu atenţie, şi oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe care o face judecătorul trebuie să aibă putere de convingere".

Consideră recurenta ca motivarea din hotărârea atacată pe calea prezentei cereri nu întruneşte exigenţele exprimate în doctrină.

Arata recurenta că afirmaţia făcută în considerentele sentinţei atacate cu recurs, cum că " Omologhează integral raportul de expertiză efectuat de d-na expert contabil B. (care constituie parte integrantă din prezenta hotărâre) şi în parte raportul de expertiză efectuat de d-nul expert C.", constituie o nemotivare a soluţiei adoptate, instanţa de fond nu a menţionat care.au fost motivele de fapt care au dus la o atare concluzie.

Hotărârea instanţei de fond nu se circumscrie exigenţelor art. 425 lit. b) C. proc. civ., în condiţiile în care nu sunt analizate raporturile juridice dintre părţi prin prisma susţinerilor, apărărilor şi probelor de la dosar.

Judecătorul fondului nu a analizat, în mod efectiv, argumentele reclamantei, nu a procedat la o înlăturare, motivat şi argumentat, în mod explicit, a susţinerilor din întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, şi nici nu a prezentat, în concret, motivele de fapt şi de drept care au format convingerea sa.

Totodată, maniera extrem de succintă în care se exprimă considerentele soluţiei face hotărârea dată criticabilă din perspectiva legalităţii, în măsura în care nu creează transparenţă asupra silogismului judiciar care explică şi justifică dispozitivul şi nu arată, la situaţia concretă supusă judecării care a fost parcursul logic al concluziei exprimate.

În cauză, deşi instanţa a pronunţat o soluţie care reprezintă fondul cauzei, este notabil că nicio afirmaţie a părţilor nu a fost cercetată, deci nu au servit ca suport al concluziilor instanţei.

Hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (8) C. proc. civ.).

1. S.C. A. S.A. a făcut obiectul controlului Administraţiei Fondului pentru Mediu, conform avizului de inspecţie fiscală nr. x/22.10.2013, având ca obiective verificarea modului de calcul, constituire şi virare a obligaţiilor la Fondul pentru mediu pentru perioada 01.01.2008 - 31.12.2012. Inspecţia fiscală a fost demarată ca urmare a cererii de restituire venită din partea S.C. A. S.A., nr. 223004/26.06.2013, pentru suma de 166.779,00 RON, în condiţiile în care societatea nu a efectuat nicio plată la Fondul pentru mediu (Anexa nr. 19 la R1F).

În urma inspecţiei fiscale s-au constatat următoarele:

- Societatea a depus declaraţii lunar şi în termenul legal, referitoare la obligaţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005, conform Anexei 12; au fost raportate cantităţi mai mici de ambalaje, s-au declarat parţial cantităţi de ambalaje primare, secundare (PET, plastic, sticlă, etc.) şi/sau terţiare (paleţi din lemn) achiziţionate de pe piaţa naţională şi utilizate la ambalarea bunurilor produse;

- S.C. A. S.A. nu a constituit în evidenţele contabile obligaţii de plată la Fondul pentru Mediu aferente bunurilor ambalate puse pe piaţa naţională; -în perioada 01.01.2008 -31.12.2012, societatea a introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate: ape minerale şi/sau carbogazoase, dar şi ape medicinale, doar în perioada 2008 - 2009;

- La momentul controlului societatea deţinea parţial gestiunea deşeurilor de ambalaje pentru perioada 2010 - 2012, iar pentru perioada 2008 - 2009 lipsea integral; -Societatea a pus la dispoziţia inspectorilor documente extracontabile de stabilire a cantităţilor de ambalaje utilizate pentru producţia bunurilor ambalate (norme de consum aferente producţiei pentru unitatea de produs), precum şi avizele de expediţie a bunurilor produse şi vândute; -Bunurile sunt ambalate în: A)plastic - PET + capac + etichetă (mâner unde a fost cazul) şi recipienţi din sticlă pentru apa medicinală vândută în perioada 2008 - 2009 - ambalaje primare; B) separatoare de carton + folii termocontractabile - ambalaje secundare; C) paleţi lemn + folie stretch - ambalaje terţiare; -în ceea ce priveşte valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, societatea a declarat că deţine Contractul nr. x/19.12.2007 încheiat cu S.C. D. S.A., contract regăsit în baza de date a AFM, fără a îl pune la dispoziţia inspectorilor; obiectul acestuia este de transferare a responsabilităţii privind modul de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în vederea realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare pentru S.C. A. S.A.; -Societatea nu a luat măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor de gestionare a deşeurilor de ambalaje generate pentru întreaga perioadă controlată.

În urma desfăşurării inspecţiei fiscale a fost întocmită Decizia de impunere nr. x privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată la Fondul pentru Mediu, prin care s-a stabilit în sarcina societăţii o obligaţie suplimentară în cuantum total de 4.454.877,00 RON, compusă din:

- contribuţie datorată: 2.222.857,00 RON;

- dobânzi (majorări de întârziere) datorate: 1.898.591,34 RON;

- penalităţi de întârziere datorate: 333.428,55 RON.

Împotriva Deciziei de impunere nr. x intimata-reclamantă a formulat contestaţia înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu sub nr. x/2014, ce a fost soluţionată, în sensul respingerii acesteia, prin Decizia nr. 33/2803/DJRU/16.07.2014.

2. În cauză au fost dispuse două expertize, prima executată de dl. expert tehnic judiciar C. şi care conţine concluzii imparţiale, iar cea de-a doua executată de dna. expert contabil B. care conţine exclusiv concluzii favorabile intimatei-reclamante, instanţa de fond a ţinut cont doar de opiniile exprimate de dna. expert contabil şi a desconsiderat în totalitate importanţa aspectelor tehnice constatate de echipa de control a subscrisei şi confirmate de expertiza tehnică.

Dna Expert contabil B. s-a aflat pe tot parcursul expertizei într-o gravă eroare în sensul că, pentru stabilirea debitului de 198.758,4 RON a aplicat prevederile H.G. nr. 621/23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, anexa 4, şi NU prevederile Ordinului Nr. 578 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu care impune:

Modul de calcul al taxei prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare:

(2) cantitatea de deşeuri de ambalaje care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv valorificată prin reciclare, pentru îndeplinirea obiectivelor anuale, se realizează prin următoarele componente:

a) cantitatea de deşeuri Q1 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din PET şi din aluminiu;

b) cantitatea de deşeuri Q2 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;

c) cantitatea de deşeuri Q3 care trebuie valorificată prin reciclare suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a) şi b), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, cantitate care se poate realiza prin valorificarea prin reciclare a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor introduse pe piaţa naţională din materialul respectiv;

d) cantitatea de deşeuri Q4 care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a), b) şi c), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, cantitate ce se poate realiza prin oricare operaţie de valorificare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor introduse pe piaţa naţională din materialul respectiv.

(3) Obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prevăzute în Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră îndeplinite numai dacă se realizează fiecare dintre componentele menţionate la alin. (2).

(4) Contribuţia se stabileşte luând în calcul o singură dată cantităţile nerealizate pentru fiecare componentă.

QPET - cantitatea de ambalaje din PET introdusă pe piaţa naţională;

QAI - cantitatea de ambalaje din aluminiu introdusă pe piaţa naţională;

RPBT - obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din PET;

RAI - obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din aluminiu;

Qi - cantitatea de ambalaje din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn introdusă pe piaţa naţională;

R, - obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru materialul de ambalare i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn;

Qt - cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională;

R - obiectivul global de valorificare prin reciclare;

V - obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;

qPET - cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din PET;

qAi - cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din aluminiu;

q" - cantitatea valorificată efectiv prin reciclare din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;

qvi - cantitatea valorificată efectiv din materialul respectiv oricare dintre materialele introduse pe piaţa naţională, prin orice operaţie, inclusiv prin valorificare prin reciclare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

(5) Cantităţile de ambalaje din plastic, respectiv din metal, introduse pe piaţa naţională, includ şi cantităţile de ambalaje din PET, respectiv din aluminiu.

(6) Dacă în formula prevăzută la alin. (4) o diferenţă are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).

(7) Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată suplimentar faţă de obiectivul anual de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani."

Altfel spus, dna expert contabil, din cauza necunoaşterii legislaţiei de specialitate, a considerat facil şi rapid să aplice numai procentele din planul anual de valorificare, pe tipuri de material, fără a aplica şi procentele de valorificare globală şi formula prezentată, elemente care odată omise, rezultatele obţinute conduc către evaziune fiscală.

Recurenta a precizat aspectele contradictorii ce reies din sentinţa recurată:

1. PALEŢII - achiziţia de palete şi introducerea lor pe piaţa naţională odată cu bunurile ambalate vândute reprezintă un nou ciclu de viaţă, obligaţia de declarare şi de plată aferentă devenind imperativă din acel moment. Odată cu predarea paleţilor în vederea reciclării societatea deţinătoare îşi îndeplineşte propriile obiective de valorificare prin reciclare aferente lemnului introdus pe piaţa naţională, obiective faţă de care societatea exemplificată are obligaţii conform prevederilor legale. După reciclare paleţii îndeplinesc condiţiile de a fi vânduţi şi reintroduşi într-un nou circuit comercial. Societăţile care i-au utilizat şi care şi-au îndeplinit propriile obiective de reciclare nu au nici o legătură cu viitorii utilizatori ai paleţilor, care odată cu utilizarea acestor paleţi la ambalarea bunurilor sale şi, ulterior vânzarea, generează obligaţii de plată la Fondul pentru mediu. Legislaţia în vigoare nu prevede ca noii utilizatori ai paleţilor rezultaţi în urma reciclării să beneficieze de deduceri din obligaţiile la Fondul pentru mediu, evitându-se astfel o dublare a cantităţilor de ambalaje din lemn valorificate prin reciclare. Edificator în acest sens este faptul că furnizorul de paleţi second-hand este S.C. E. SRL-reciclator autorizat.

2. GREUTATEA PALEŢILOR - Societatea nu a recunoscut decât o singură greutate pentru paleţi, cea de 13 kg, şi nu pe cele două, de 11 kg şi de 23 kg, regăsite de inspectorii AFM în documentele prezentate de societate (facturi externe, procese-verbale de cântărire) sau pe site-urile producătorilor-parteneri de paleţi, în funcţie de dimensiunea acestora; paleţii achiziţionaţi de societate de pe piaţa internă au aceeaşi dimensiune - 800*1200, greutatea unitară uzuală fiind de aprox. 25 kg, indiferent de încadrarea acestora în standardul de marcaj al pachetului euro sau non-euro. Pornind de la această realitate evidenţiată de documentele contabile ale societăţii este nelegal ca expertul contabil să diminueze cantităţile de lemn introduse pe piaţă de S.C. A. S.A. în anii 2008, 2009, 2012 prin utilizarea preferenţială a greutăţilor unitare ale paleţilor în favoarea societăţii.

3. Prezentarea Autorizaţiei de mediu aferentă punctului de lucru era absolut necesară deoarece existenţa unei presupuse instalaţii (soba, centrală) de încălzire s-ar fi regăsit înscrisă la capitolul "Utilităţi" al Autorizaţiei, implicit reieşea dreptul şi posibilitatea reclamantei de a incinera deşeuri valorificabile energetic conform prevederilor legale.

4. Referitor la lipsa datei din documentele privind valorificarea energetică prezentate de intimata-reclamantă se subliniază următorul fapt: constatarea realităţii faptelor precum şi veridicitatea înscrisurilor prezentate nu intră în atribuţiile inspecţiei fiscale conform art. 94 alin. (5) din O.U.G. nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală.

5. La obiectivul nr. 7 expertul tehnic precizează că deşeurile din hârtie carton predate către colectorul S.C. F. S.A. sau către un alt agent economic aflat într-o situaţie similară nu se pot lua în considerare la calcularea contribuţiei prevăzută la art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 deoarece documentele prezentate de societate nu respectă prevederile Ordinului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu-aspecte semnalate şi susţinute şi de echipa de control pe perioada inspecţiei fiscale dar şi ulterior în întâmpinările depuse de AFM împotriva acţiunilor în instanţă formulate de reclamantă şi de care Curtea nu a ţinut cont. Însăşi menţionarea în mod expres în legislaţia de specialitate a condiţiilor de întocmire a documentelor oferă importanţă şi obligativitate pentru contribuabilii cu comportament fiscal moral.

6. STICLĂ - intimata-reclamantă a invocat în mod eronat documentele de achiziţie sticlă, prevederile legale menţionează cu precădere că: "Obligaţia de a plăti la Fondul pentru mediu contribuţia de 2 RON/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, revine următorilor operatori economici responsabili:

a) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru ambalarea produselor lor; "iar momentul introducerii pe piaţă a bunurilor ambalate în cazul producătorilor este momentul vânzării acestor bunuri iar documentul doveditor îl reprezintă factura de vânzare, context în care verificările asupra furnizorilor de sticlă nu se justifică. La obiectivul nr. 6 expertul tehnic precizează că cioburile de sticlă predate către S.C. G. S.A. sau către un alt agent economic aflat într-o situaţie similară nu se pot lua în considerare la calcularea contribuţiei prevăzută la art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 deoarece documentele prezentate de societate nu respectă prevederile Ordinului 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu-aspecte semnalate şi susţinute şi de echipa de control pe perioada inspecţiei fiscale dar şi ulterior în întâmpinarea depusă de subscrisa recurentă la dosarul cauzei şi de care instanţa de fond nu a ţinut cont.

7. PLASTIC - Se arata că din cantitatea de ambalaje din plastic calculată de societate au fost omise cantităţile de folie strech şi folie termocontractibilă utilizate în ambalarea baxurilor, precum şi pentru înfolierea paleţilor gata încărcaţi. Dna expert contabil, a procedat întocmai ca şi intimata-reclamantă, neţinând cont de folia strech şi cea termocontractibilă utilizate de societate în procesul de ambalare a produselor fabricate. În răspunsul oferit exemplifică: "cantităţile au fost calculate prin înmulţirea numărului de bucăţi pet cu greutatea specifică conformă cu normele de consum, în care s-au cuprins flaconul, eticheta, capac." Din demonstraţia de calcul prezentată de dna expertă în Răspunsul pentru Obiectivul nr. 15 reiese mai clar ca la celelalte [tipuri de material grava eroare în care se află dna expert contabil]:

Anul 2008:

Cantitate introdusă pe piaţă: 356.262 kg,

Cantitatea minimă de valorificat: 356.262*11%= 39.188,82 kg

Cantitate valorificată prin declaraţii fond mediu: 187.277 kg

Nu exista obligaţie de plată, deoarece obiectivul de valorificare a fost îndeplinit.

Anul 2009:

Cantitate introdusa pe piaţă: 523.608 kg,

Cantitatea minimă de valorificat: 523.608 kg *12%= 62.832,96 kg

Cantitate valorificată prin declaraţii fond mediu: 211.935 kg.

Nu există obligaţie de plată, deoarece obiectivul de valorificare a fost îndeplinit.

Anul 2010:

Cantitate introdusă pe piaţă: 467.531 kg,

Cantitatea minima de valorificat 467.531 kg *14%= 65.454,34 kg

Cantitate valorificată prin declaraţii fond mediu: 359.737 kg

Nu există obligaţie de plată, deoarece obiectivul de valorificare a fost îndeplinit"

- "cantitate valorificată prin declaraţii fond mediu"- formulare complet eronată, valorificarea este o operaţiune care nu se realizează prin declaraţii ci prin anumite operaţiuni contra cost prevăzute în Anexa IIB a Ordonanţei de urgenţă nr. 78 din 16 iunie 2000 privind regimul deşeurilor până la data de 24.12.2011 şi de Anexa 3 a Legii nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deşeurilor începând cu data de 25.12.2011 până în prezent. Obiectivul de îndeplinit (calculat eronat de expertul contabil) este de 6 (şase) ori mai mic decât cel care a fost efectiv îndeplinit, conform susţinerilor expertului contabil. Astfel, se naşte justificat întrebarea: Cum ar fi fost oare posibil ca intimata-reclamantă să fi acceptat să achite contravaloarea îndeplinirii excedentare (de şase ori mai mult!!) de obiective către societatea de transfer de responsabilitate.

Cu toate ca instanţa de fond susţine ca a preluat din opiniile expertului tehnic, în fapt, în Sentinţă Civilă nr. 954/2016 se fac referiri strict la pasaje şi numere de pagini ce aparţin în exclusivitate expertizei contabile, pierzând din vedere aspectele legale ale legislaţiei specifice menţionată în conţinutul prezentului recurs şi, cel mai important, nu se ţine cont de modul legal de îndeplinire a obiectivelor de reciclare/valorificare.

Menţionăm faptul că documentele contabile şi/sau documentele extracontabile trebuie să aibă o cronologie reală în timp fiind indispensabile pentru stabilirea situaţiei de fapt. O sentinţă bazată exclusiv pe opiniile expertizei strict contabile conduce la situaţia în care se diminuează baza impozabilă, cu consecinţe directe asupra încasărilor la un buget al statului dar şi la crearea premiselor pentru agenţii economici de a perpetua în interpretări personale şi favorabile evazionismului.

Astfel, instanţa de fond nu a făcut altceva decât să precizeze că sunt legale constatările expertului contabil fără a reda raţionamentul juridic în cauză, bazată pe legislaţia specifică în vigoare pentru perioada supusă inspecţiei fiscale.

Deci, organele de inspecţie au interpretat corect prevederile legale prin impunerea diferenţelor la contribuţia pentru ambalaje în sarcina S.C. A. S.A. pentru ambalajele bunurilor ambalate introduse pe piaţa naţională.

2. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă S.C. A. S.A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că soluţia primei instanţe este legală şi temeinică.

3. Procedura de soluţionare a recursului

3.1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 23 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 4 iunie 2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, apărările formulate prin întâmpinare, normele legale incidente in cauza, Înalta Curte constata ca aceasta nu este fondata pentru considerentele următoare:

I.) În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, întemeiat pe disp. art. 488 pct. 6 noul C. proc. civ.

Recurenta parata Administraţia Fondului pentru Mediu a arătat ca instanţa de fond nu a motivat sentinţa pronunţată şi a încălcat disp. art. 425 lit. b) din noul C. proc. civ.

Nu pot fi primite susţinerile recurentei in sensul ca "hotărârea instanţei de fond nu se circumscrie exigentelor art. 425 lit. b) C. proc. civ., în condiţiile în care nu sunt analizate raporturile juridice dintre părţi prin prisma susţinerilor, apărărilor şi probelor de la dosar" .

Înalta Curte retine ca instanţa de fond a analizat raportat la obiectul cererii deduse judecăţii, normele legale incidente in cauza, a stabilit situaţia de fapt şi de drept prin prisma probelor administrate şi a susţinerilor şi apărărilor părţilor.

Astfel, instanţa de fond începând cu fila x a sentinţei recurate şi pana la fila x, a arătat care sunt împrejurările de fapt şi temeiul de drept pe care se întemeiază soluţia, motivele pentru care s-au admis cât şi cele pentru care au fost înlăturate apărările şi cererile părţilor, a arătat care sunt susţinerile reclamantei şi ale organelor fiscale, răspunsul expertizei de specialitate.

Spre exemplu: -asupra greutăţii şi naturii, noi sau second-hand, a paleţilor de lemn -dispoziţiile art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005, precum şi art. 33-34 din Ordinul nr. 578/2006 cu referire la dispoziţiile art. 16 alin. (2) lit. a) şi b) din H.G. nr. 621/2005;

- aspectul cantităţii acestor produse de lemn ca ambalaje secundare, terţiare, ambalaje din hârtie carton, greşita calculare a cantităţii introduse pe piaţă - art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 şi art. 33-34 din Ordinul nr. 578/2006 cu referire la disp. art. 16 din H.G. nr. 621/2005;

- despre autorizaţia de mediu, neînregistrarea proceselor-verbale de incinerare aferente anilor 2008-2010, dispoziţiile H.G. nr. 856/2002, disp. art. 91 alin. (1)-(4) din O.U.G. nr. 78/2000 în vigoare la acea data, -despre valorificarea unor cantităţi de hârtie-carton conform declaraţiilor de mediu raportate prevederile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 621/2005 art. 16 alin. (3) din H.G. nr. 621/2005;

- despre ambalajele provenind din sticla, despre ambalajele din plastic, despre obiectivele globale de valorificare şi valoarea debitului suplimentar- art. 16 alin. (5) din H.G. nr. 621/2005, Anexa 4 din H.G. nr. 621/2005, art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 196/2005, prevederile O.G. nr. 92/2003.

Înalta Curte constată deci ca instanţa de fond a respectat rigorile prev. de art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., nefiind fondată susţinerea recurentei în sensul ca s-a făcut referire generică la expertizele de specialitate efectuate în cauză.

II.) Hotărârea instanţei de fond a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material (art. 488 alin. (8) C. proc. civ.)

În fapt reclamanta intimata S.C. A. S.A. a făcut obiectul controlului Administraţiei Fondului pentru Mediu, având ca obiective verificarea modului de calcul, constituire şi virare a obligaţiilor la Fondul pentru mediu pentru perioada 01.01.2008 - 31.12.2012.

În urma inspecţiei fiscale s-au constatat următoarele: Societatea a depus declaraţii lunar şi în termenul legal, referitoare la obligaţia prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005, conform Anexei 12; au fost raportate cantităţi mai mici de ambalaje, s-au declarat parţial cantităţi de ambalaje primare, secundare (PET, plastic, sticlă, etc.) şi/sau terţiare (paleţi din lemn) achiziţionate de pe piaţa naţională şi utilizate la ambalarea bunurilor produse - S.C. A. S.A. nu a constituit în evidenţele contabile obligaţii de plată la Fondul pentru Mediu aferente bunurilor ambalate puse pe piaţa naţională; -în perioada 01.01.2008 -31.12.2012, societatea a introdus pe piaţa naţională bunuri ambalate: ape minerale şi/sau carbogazoase, dar şi ape medicinale, doar în perioada 2008 - 2009;

- La momentul controlului societatea deţinea parţial gestiunea deşeurilor de ambalaje pentru perioada 2010 - 2012, iar pentru perioada 2008 - 2009 lipsea integral; -Societatea a pus la dispoziţia inspectorilor documente extracontabile de stabilire a cantităţilor de ambalaje utilizate pentru producţia bunurilor ambalate (norme de consum aferente producţiei pentru unitatea de produs), precum şi avizele de expediţie a bunurilor produse şi vândute; -Bunurile sunt ambalate în: A)plastic - PET + capac + etichetă (mâner unde a fost cazul) şi recipienţi din sticlă pentru apa medicinală vândută în perioada 2008 - 2009 - ambalaje primare; B) separatoare de carton + folii termocontractabile - ambalaje secundare; C) paleţi lemn + folie stretch - ambalaje terţiare; -în ceea ce priveşte valorificarea/reciclarea deşeurilor de ambalaje, societatea a declarat că deţine contractul nr. x/19.12.2007 încheiat cu S.C. D. S.A., contract regăsit în baza de date a AFM, fără a îl pune la dispoziţia inspectorilor; obiectul acestuia este de transferare a responsabilităţii privind modul de gestionare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje în vederea realizării obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare pentru S.C. A. S.A; -Societatea nu a luat măsurile necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor de gestionare a deşeurilor de ambalaje generate pentru întreaga perioadă controlată.

Prin Decizia de impunere nr. x privind obligaţiile fiscale suplimentare de plată la Fondul pentru Mediu, s-a stabilit în sarcina reclamantei o obligaţie suplimentară în cuantum total de 4.454.877,00 RON, compusă din:

- contribuţie datorată: 2.222.857,00 RON

- dobânzi (majorări de întârziere) datorate: 1.898.591,34 RON

- penalităţi de întârziere datorate: 333.428,55 RON

Împotriva Deciziei de impunere nr. x intimata-reclamantă a formulat contestaţie soluţionată prin Decizia nr. 33/2803/DJRU/16.07.2014 prin respingerea acesteia.

În drept, dispoziţii art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, modificata şi completata prin Legea nr. 105/2006, prevăd:

(1) cantitatea de deşeuri de ambalaje care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, respectiv valorificată prin reciclare, pentru îndeplinirea obiectivelor anuale, se realizează prin următoarele componente:

a) cantitatea de deşeuri Q1 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din PET şi din aluminiu;

b) cantitatea de deşeuri Q2 care trebuie valorificată prin reciclarea deşeurilor de ambalaje din plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;

c) cantitatea de deşeuri Q3 care trebuie valorificată prin reciclare suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a) şi b), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare prin reciclare, cantitate care se poate realiza prin valorificarea prin reciclare a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor introduse pe piaţa naţională din materialul respectiv;

d) cantitatea de deşeuri Q4 care trebuie valorificată sau incinerată în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie suplimentar faţă de cantităţile prevăzute la lit. a), b) şi c), pentru îndeplinirea obiectivului global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie, cantitate ce se poate realiza prin oricare operaţie de valorificare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a oricărui tip de material de ambalare, în limita cantităţilor introduse pe piaţa naţională din materialul respectiv.

(3) Obiectivele anuale de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie prevăzute în Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 196/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră îndeplinite numai dacă se realizează fiecare dintre componentele menţionate la alin. (2).

(4) Contribuţia se stabileşte luând în calcul o singură dată cantităţile nerealizate pentru fiecare componentă.

QPET - cantitatea de ambalaje din PET introdusă pe piaţa naţională;

QAI - cantitatea de ambalaje din aluminiu introdusă pe piaţa naţională;

RPBT - obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din PET;

RAI - obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru ambalaje din aluminiu;

Qi - cantitatea de ambalaje din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn introdusă pe piaţa naţională;

R, - obiectivul minim de valorificare prin reciclare pentru materialul de ambalare i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi lemn;

Qt - cantitatea totală de ambalaje introdusă pe piaţa naţională;

R - obiectivul global de valorificare prin reciclare;

V - obiectivul global de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie;

qPET - cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din PET;

qAi - cantitatea valorificată efectiv prin reciclare a deşeurilor de ambalaje din aluminiu;

q - cantitatea valorificată efectiv prin reciclare din materialul i, respectiv plastic, sticlă, metal, hârtie/carton şi, respectiv, lemn;

qvi - cantitatea valorificată efectiv din materialul respectiv oricare dintre materialele introduse pe piaţa naţională, prin orice operaţie, inclusiv prin valorificare prin reciclare sau prin incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie.

(5) Cantităţile de ambalaje din plastic, respectiv din metal, introduse pe piaţa naţională, includ şi cantităţile de ambalaje din PET, respectiv din aluminiu.

(6) Dacă în formula prevăzută la alin. (4) o diferenţă are o valoare negativă, atunci se consideră în calcul ca având valoarea 0 (zero).

(7) Cantitatea de deşeuri de ambalaje valorificată suplimentar faţă de obiectivul anual de valorificare sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie nu poate compensa obligaţiile aferente altor ani."

Motivele de recurs 1) şi 2) respectiv critica recurentei privind natura paletilor şi greutatea lor

Instanţa de fond a făcut o aplicare şi interpretare corecta a dispoziţiilor legale privind achiziţia de palete şi introducerea lor pe piaţa naţională odată cu bunurile ambalate vândute.

Anexa l din H.G. nr. 621/2005, art. 1 lit. g), varianta in vigoare in anul 2008 prevede "ambalaj reutilizabil - ambalaj refolosit pentru acelaşi scop, a cărui returnare de către consumator ori comercial este asigurata de plata unei sume-sistem/depozit, prin reachiziţionare sau altfel.

Ambalajul reutilizabil se considera introdus pe piaţă atunci când este făcut disponibil pentru prima oara, împreuna cu produsul pe care este destinat să îl conţină, să îl protejeze, să îl manipuleze, să îl distribuie sau să îl prezinte.

Ambalajul reutilizabil nu se consideră ambalaj introdus pe piaţa atunci când este folosit pentru ambalarea unui produs şi făcut disponibil iar".

Rezultă din conţinutul rapoartelor de expertiză efectuate în cauză, că reclamanta a achiziţionat în anii 2008, 2009 şi 2012 diverse cantităţi de lemn-paleţi noi şi second-hand, euro şi non-euro, dintre care doar o parte a fost "introdusă pe piaţă" în sensul dispoziţiilor din Anexa nr. 1 pct. 1 lit. a1 din H.G. nr. 621/2005.

S-a stabilit de asemenea că şi clasificarea paleţilor ca second-hand s-a făcut pe baza contractelor încheiate de către S.C. A. S.A. cu furnizorii S.C. E. S.R.L., S.C. H. S.R.L. şi S.C. I. S.R.L., iar în acest context în ceea ce priveşte greutatea paleţilor preluată de pe site-urile producătorilor, se constată nu este pertinentă, deoarece reclamanta nu a achiziţionat paleţi de la aceşti producători.

Cu privire la caracterul euro şi non-euro al paletilor, raportul de expertiza contabila, a arătat poziţia reclamantei, în sensul ca paleţii non - euro au 13 kg, iar paleţii euro au greutatea de 23 kg- deci nu cum precizează recurenta ca reclamanta susţine ca toţi paletii au 13 kg.

În realitate organele fiscale nu au luat în considerare procesul-verbal din 12.03.2008 din care rezultă opinia reclamantei că ar rezulta greutatea unitară de 13 kg pentru fiecare palet livrat acesteia pe motiv ca nu ar fi fost prezentat inspectorilor AFM pe parcursul inspecţiei fiscale, organele fiscale, în mod nelegal nu au ţinut cont de documentele de însoţire a deşeurilor deoarece nu au fost prezentate in timpul controlului

Se reţine ca în temeiul art. 182 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, contestatorul, intervenienţii şi/sau împuterniciţii acestora, în fişa organelor de soluţionare a contestaţiilor, se pot folosi de orice probe noi relevante, chiar daca acestea anterior nu au fost cercetate de organele de inspecţie fiscală. Ori dacă organele de soluţionare a contestaţiei, nu au luat în calcul înscrisurile doveditoare noi depuse, ataşate de reclamant contestaţiei au încălcat disp. art. 213 din Normele metodologice ale Codul de procedură fiscală, instanţa in mod corect le-a luat în considerare fiind evidenţiate de expertizele efectuate în cauza.

Instanţa de fond în mod corect a reţinut nereguli formale ale actelor administrativ fiscale în sensul ca organele fiscale nu au motivat in fapt şi în drept, nu au arătat motivele pentru care s-au înlăturat susţinerile reclamantei asupra greutăţii şi naturii (noi sau second-hand) paleţilor de lemn cu privire la care a stabilit contribuţia, cu toate ca reclamanta a arătat că aceşti paleţi au fost cumpăraţi de la alte societăţi, a depus contracte de vânzare-cumpărare, facturi fiscale şi alte înscrisuri doveditoare.

Corect a reţinut instanţa de fond concluziile expertizei în specialitatea "protecţia mediului" şi expertiza contabilă în sensul că paleţii efectiv introduşi pe piaţa naţională de către reclamantă au fost compuşi din categoria celor noi, iar nu şi "second-hand", cei achiziţionaţi de către reclamantă de la un terţ conform contractului de vânzare-cumpărare din 01.06.2008 încheiat cu S.C. H. S.R.L. şi nr. 14/14.01.2008 încheiat cu S.C. E. S.R.L., cuprindeau expres clauze în sensul că obiectul acestora a fost exclusiv livrarea păliţilor second-hand, indiferent de categoria euro/non-euro.

3) Referitor la prezentarea Autorizaţiei de mediu aferentă punctului de lucru Aşa cum a arătat şi prima instanţă, in RIF organele fiscale au reţinut ca reclamanta a susţinut referitor la atingerea obiectivelor prevăzute de art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 şi art. 33-34 din Ordinul nr. 578/2006 cu referire la disp. art. 16 din H.G. nr. 621/2005, atât pe întreaga cantitate de materiale, cât şi pe fiecare categorie, hârtie-carton, ca acestea ar fi fost respectate prin valorificarea acestor cantităţi introduse pe piaţă prin mijloacele proprii reclamantei prin utilizarea metodei de valorificare prin incinerare cu recuperare de energie, precum şi prin valorificare prin reciclare.

În ceea ce priveşte respectarea de către reclamanta a dispoziţiilor H.G. nr. 856/2002 pârâta recurenta a susţinut că nu s-ar fi prezentat autorizaţia de mediu pentru punctul de lucru, copiile proceselor-verbale de ardere anexate contestaţiei nefiind in măsura sa demonstreze existenţa lor anterior acestui control întrucât nu prezintă nr. intern de înregistrare.

Înalta Curte reţine faţă de motivarea instanţei de fond, în sensul inexistenţei normelor metodologice de stabilire a situaţiilor de exceptare de la obligaţia de deţinere a autorizaţiei de mediu pentru recunoaşterea valorificării prin incinerare a deşeurilor provenite din ambalajele din hârtie-carton, în conf. cu prev. art. 91 alin. (1)-(4) din O.U.G. nr. 78/2000, că pe de o parte recurenta nu a formulat vreo critica şi pe de alta parte fata de înscrisurile reţinute de expertiza şi de instanţa de fond (filele nr. 342-346 - anul 2010, 532-538-anul 2008 şi nr. 444-450-anul 2009) se constata ca este corecta recunoaşterea dreptului reclamantei conform proceselor-verbale de incinerare aferente anilor 2008-2010.

4) Referitor la lipsa datei din documentele privind valorificarea energetică prezentate de intimata-reclamantă

Recurenta pârâta invoca prevederile art. 94 alin. (5) din O.U.G. nr. 92/2003. (5) Nu intră in atribuţiile inspecţiei fiscale efectuarea de constatări tehnico-ştiintifice sau orice alte verificări solicitate de organele de urmărire penală în vederea lămuririi unor fapte ori împrejurări ale cauzelor aflate in lucru la aceste instituţii.

În primul rând se constata ca articolul invocat se referă la situaţia particulara a verificărilor solicitate organelor fiscale de către organele de urmărire penală, în cauzele penale, situaţie care nu se regăseşte în speţă.

În al doilea rând se retine ca potrivit art. 105 (reguli privind inspecţia fiscală) din O.U.G. nr. 92.2003 alin. (1) Inspecţia fiscală va avea în vedere examinarea tuturor stărilor de fapt şi raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere.

Înalta Curte constată că instanţa de fond in mod temeinic a reţinut obligaţia organelor fiscale de a analiza documentele prezentate de către reclamanta prin coroborare şi având în vedere scopul real al încheierii contractului cu societatea in cauza respectiv predarea deşeurilor rezultate din ambalajele de hârtie şi carton aferente produselor puse pe piaţă de către reclamantă în vederea valorificării acestora.

Susţinerile recurentei referitoare la certitudinea documentelor contabile prezentate de către reclamantă în vederea dovedirii îndeplinirii obiectivelor globale şi specifice de valorificare a acestui material de ambalaje introduse pe piaţă de către reclamantă nu pot înlătura situaţia de fapt prezentata de către expertul contabil, conform cu documentele de achiziţie prezentate expertului contabil şi organelor fiscale, fiind luate în considerare atât cantităţile efective de hârtie-carton introdus pe piaţă de către reclamantă, cât şi a cantităţii din acelaşi material care a fost supusă procedurii de valorificare în acord cu dispoziţiile legale .

5) Motivul de recurs cu privire la obiectivul nr. 7 prin care se arata ca expertul tehnic precizează că deşeurile din hârtie carton predate către colectorul S.C. F. S.A. sau către un alt agent economic aflat într-o situaţie similară nu se pot lua în considerare la calcularea contribuţiei prevăzută la art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 deoarece documentele prezentate de societate nu respectă prevederile Ordinului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu-aspecte .

Deşi nu este clar ce critica recurenta sub acest aspect, se retine ca expertul şi apoi instanţa de fond au luat in considerare împrejurarea ca pentru perioada 2008 -2010 deoarece J. (preluata de F. în 2010) nu se afla pe lista operatorilor economici autorizaţi care valorifica deşeuri de ambalaje sau le incinerează, cantităţile de hârtie carton predate pe baza de contract către Remat nu se iau in considerare la calcularea contribuţiei prev. de art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005.

Pentru perioada 2011-2012 aceste cantităţi de hârtie carton predate pe baza de contract către F. pot fi luate în considerare facându-se dovada încheierii contractului de vanzare cumpărare, facturi, avize de expediţie, cu menţiunea ca încredinţarea s-a făcut în scopul îndeplinirii obiectivelor anuale de valorificare reciclare deşeuri .

Corect s-a reţinut de instanţa de fond ca absenţa unei de autorizaţii de mediu la data încheierii contractului pentru transferul responsabilităţii nu conduce în mod direct la neluarea în considerare a cantităţii valorifica în raport de prev. art. 16 alin. (5) din H.G. nr. 621/2005, potrivit cărora "Cantităţile de deşeuri de ambalaje care sunt valorificate sau încredinţate spre valorificare de către operatorii economici care au transferat responsabilitatea se comunică operatorului economic autorizat să preia responsabilitatea, iar cantităţile respective se constituie ca parte din obligaţiile acestora pentru atingerea obiectivelor prevăzute la alin. (1)."

Expertul a reţinut corect că reclamanta a valorificat o parte din obiectivele de valorificare pentru hârtie-carton prin mijloace proprii, iar o parte prin transfer de responsabilitate.

Prev. art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 621/2005 (în vigoare in 2008) arata ca,,operatorii economici deţinători de deşeuri de ambalaje au următoarele obligaţii: a)sa asigure valorificarea şi respectiv reciclarea deşeurilor de ambalaje prin mijloace proprii sau prin predare către operatorii economici autorizaţi pentru desfăşurarea acestor activităţi".

Conform disp. art. 91 alin. (1)-(4) din O.U.G. nr. 78/2000 în vigoare pentru perioada de referinţă, potrivit cărora "(1) Persoanele fizice sau juridice care desfăşoară operaţiile prevăzute în anexele nr. II A şi II B au obligaţia solicitării şi obţinerii autorizaţiei/autorizaţiei integrate de mediu de la autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

(2) Autorizaţia/autorizaţia integrată de mediu cuprinde: a) tipul şi cantitatea de deşeuri; b) cerinţele tehnice; c) măsuri de precauţie; d) locul de desfăşurare a activităţii; e) metoda de tratare.

(4) Se exceptează de la obligaţia prevăzută la alin. (1), în măsura în care deşeurile nu sunt deşeuri periculoase, activităţile desfăşurate de persoanele fizice autorizate/persoanele juridice care elimină propriile lor deşeuri la locul de producere, precum şi cele care desfăşoară operaţii de valorificare."

Rezulta ca societatea reclamanta şi-a îndeplinit aceste obligaţii cum a arătat expertul, in baza proceselor-verbale de incinerare cu recuperare de energie a hârtiei.

6. Critica referitoare la capitolul sticlă Consideră recurenta ca intimata-reclamantă a invocat în mod eronat documentele de achiziţie sticlă, deoarece prevederile legale menţionează cu precădere că: "Obligaţia de a plăti la Fondul pentru mediu contribuţia de 2 RON/kg prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005, revine următorilor operatori economici responsabili:

a) operatorii economici care introduc pe piaţa naţională produse ambalate, pentru ambalajele primare, secundare şi terţiare folosite pentru ambalarea produselor lor; "iar momentul introducerii pe piaţă a bunurilor ambalate în cazul producătorilor este momentul vânzării acestor bunuri iar documentul doveditor îl reprezintă factura de vânzare.

Se arată ca la obiectivul nr. 6 expertul tehnic a precizat că cioburile de sticlă predate către S.C. G. S.A. sau către un alt agent economic aflat într-o situaţie similară nu se pot lua în considerare la calcularea contribuţiei prevăzută la art. 9 lit. d) din O.U.G. nr. 196/2005 deoarece documentele prezentate de societate nu respectă prevederile Ordinului nr. 578/2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu.

Înalta Curte retine că în RIF nu s-a arătat modalitatea de calcul pentru a putea fi verificată şi analizată de instanţa de judecată, iar referirea la facturile de vanzare nu întruneşte exigentele unei motivări în conf. cu prev. art. 43 alin. (2) lit. e) şi f) din O.U.G. nr. 92/2003.

Se observa ca recurenta reproşează reclamantei ca nu a demonstrat circuitul acestor ambalaje de sticlă, ca nu au fost prezentate documente de achiziţie sau au fost prezentate cu întârziere, fiind material returnabil considera ca se face dovada preluării acesteia în sistemul-depozit, pe care reclamanta nu l-a dovedit, organul fiscal făcând referire numai la facturile de vanzare.

Expertul a stabilit cantitatea de sticla introdusă pe piaţa raportându-se la facturile interne şi externe de achiziţie, situaţie care nu a fost contestata de recurenta parata iar aceste cantităţi din facturile de achiziţie diferă de cantităţile din facturile de vanzare întrucât sticla a fost reutilizata.

Reclamanta a invocat în mod concret documentele de achiziţie-contract de vânzare-cumpărare şi factura fiscală emisă în temeiul acestuia, documente care nu au fost analizate de către pârâtă fără insa să se conteste existenta lor.

Aşa cum a reţinut şi instanţa de fond prin raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, s-a stabilit că în anul 2008 reclamanta a achiziţionat o cantitate de 75.411,50 kg de sticlă, din care cantitatea de 13.269,60 kg au fost achiziţionate de la S.C. H. S.R.L. conform facturii fiscale aflată la fila x şi contractului de vânzare-cumpărare din 01.06.2008 din care rezultă că această societate a livrat reclamantei, în exclusivitate, cantităţi de sticlă folosită, alături de paleţi de aceeaşi natură, înscrisuri a căror veridicitate nu a fost contestată de către recurenta.

7. Motivul de recurs privitor la capitolul plastic

Se arată că din cantitatea de ambalaje din plastic calculată de societate au fost omise cantităţile de folie strech şi folie termocontractibilă utilizate în ambalarea baxurilor, precum şi pentru înfoierea paleţilor gata încărcaţi. Dna expert contabil, a procedat întocmai ca şi intimata-reclamantă, neţinând cont de folia strech şi cea termocontractibilă utilizate de societate în procesul de ambalare a produselor fabricate fiind in mare eroare. Astfel in răspunsul oferit exemplifică: "cantităţile au fost calculate prin înmulţirea numărului de bucăţi pet cu greutatea specifică conformă cu normele de consum, în care s-au cuprins flaconul, eticheta, capac."

Se reţine ca recurenta nu a contestat modalitatea de calcul, iar expertul a luat in considerare la stabilirea obligaţiilor suplimentare de plată, normele de consum, acesta fiind obiectivul stabilit de instanţa de judecată (obiectivele 14-15), expertul făcând referire la folii preforme şi constatând că reclamanta a depăşit cu mult obiectivele de valorificare a ambalajelor din plastic.

Prin anexa nr. 5 la RIF - dos. fond, se confirma aceasta situaţie de fapt, astfel încât a reţinut corect instanţa de fond ca şi daca s-ar lua în considerare cantităţile de ambalaje provenind din folie strech şi termocontractabilă s-a constatat îndeplinirea obiectivelor de valorificare pentru acest material, fără a se evidenţia în mod transparent şi pretinsa neîndeplinire a obiectivelor globale de valorificare prin neluarea în considerare a acestor cantităţi de către reclamantă, cu consecinţa ne influenţării în mod direct rezultatul fiscal reţinut prin raportul de expertiză contabilă.

Este pertinentă şi susţinerea instanţei de fond, în sensul ca pârâta nu a făcut dovada că prin includerea acestor cantităţi de folie ca ambalaj secundar şi terţiar ar fi fost modificat rezultatul fiscal reţinut prin raportul de expertiză şi ar fi condus la reevaluarea atât a debitului principal, cât şi a accesoriilor.

Înalta Curte constata faţă de cele arătate mai sus că motivele de recurs aşa cum au fost formulate şi prezentate nu sunt fondate, raportat la probele administrate în cauză de instanţa de fond, înscrisuri noi şi expertize de specialitate, concluziile instanţei de fond sunt corecte atunci când se bazează pe expertizele efectuate în cauza, neexistând o prezentare detaliată a modului de calcul şi o motivare coroborată a obligaţiilor stabilite în sarcina reclamantei în actele administrativ fiscale contestate pentru a fi comparate şi combătute în mod consistent.

8. Temeiul legal al soluţiei pronunţată de instanţa de recurs În conformitate cu prevederile art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva sentinţei nr. 954 din 21 martie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 septembrie 2018.