Appeals against annulment of agricultural subsidy recovery orders dismissed, upholding validity of lease contracts despite voided landlord title

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură - Centru Judeţean Vâlcea, a solicitat instanţei să dispună:

1. Anularea în tot a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi înregistrat la această autoritate sub nr. x/2015;

2. Anularea în tot a Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de reclamant împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/18.03.2015, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la data de 10.05.2015 şi înregistrată la această autoritate sub nr. x;

3. Anularea în tot a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi înregistrat la această autoritate sub nr. x/2015;

4. Anularea în tot a Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de reclamant împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/18.03.2015, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la data de 18.05.2015 şi înregistrată la această autoritate sub nr. x;

5. Anularea în tot a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea şi înregistrat la această autoritate sub nr. x/2015;

6. Anularea în tot a Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de reclamant împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.05.2015, emisă de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea la data de 21.07.2015 şi înregistrată la această autoritate sub nr. x;

7. Anularea în tot a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, emis de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea şi înregistrat la această autoritate sub nr. x/2015;

8. Anularea în tot a Deciziei de soluţionare a contestaţiei formulate de reclamant împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.05.2015, emisa de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea la data de 21.07.2015 şi înregistrată la această autoritate sub nr. x;

9. Obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată generate de prezenta cauză.

Prin întâmpinarea depusă la data de 14.12.2015 pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a invocat excepţia lipsei calităţii sale pasive, excepţia inadmisibilităţii acţiuni pentru lipsa plângerii prealabile în raport de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 839/14.03.2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale a Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi, în consecinţă, a respins acţiunea formulată împotriva Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a admis acţiunea formulată de reclamantul A., împotriva pârâtelor Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centru Judeţean Vâlcea, a anulat Procesul-verbal nr. x; Decizia nr. 15048/10.05.2015; Procesul-verbal nr. x; Decizia nr. 220/18.05.2015; Procesul-verbal nr. x; Decizia nr. 9213/21.07.2015; Procesul-verbal nr. x; Decizia nr. 9214/21.07.2015 şi a obligat pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centru Judeţean Vâlcea, la plata, în solidar, către reclamant, a sumei de 200 RON, cheltuieli de judecată.

Recursurile declarate în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 839/14.03.2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au formulat recurs pârâţii Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură precum şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură -Centrul Judeţean Vâlcea prin care au solicitat, în esenţă, admiterea recursurilor, casarea sentinţei şi, rejudecând, să fie respinsă acţiunea formulată de reclamant.

Motivele de recurs formulate de cele două recurente sunt identice, motiv pentru care vor fi analizate împreună.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi pct. 8 C. proc. civ., recurentele arată că în mod greşit a apreciat instanţa de fond că un contract de arendare trebuie anulat sau reziliat printr-o hotărâre judecătorească şi nu pe cale incidentală, în cuprinsul unui act administrativ de control.

APIA prin Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol a constat o stare de fapt şi a pus în aplicare normele legale incidente fără să-şi atribuie rolul unei autorităţi judecătoreşti, iar ca urmare a adresei Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti nr. 34/P/2014, înregistrată la APIA, s-a dispus efectuarea unei acţiuni de verificare, ceea ce a condus la emiterea actelor administrative ce fac obiectul prezentului litigiu.

Ca baza legală a verificării s-au avut în vedere prevederile O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora şi prevederile O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 2 din O.U.G. nr. 125/2006, schemele de plăţi directe care se acordă începând cu anul 2007, ca mecanisme de susţinere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:

a) Schema de plată unică pe suprafaţă;

b) plăţi naţionale directe complementare în sectorul vegetal;

c) plăţi naţionale directe complementare în sectorul zootehnic;

d) Schema de plată pentru culturi energetice;

e) Schema de plată separată pentru zahăr.

Sursa de finanţare pentru plăţile efectuate în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă, se asigură din Fondul european pentru garantare în agricultură, iar sursa de finanţare a plăţilor naţionale directe complementare se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, în limita prevederilor bugetare aprobate, şi din Fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală - art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 125/2006.

Beneficiarii plăţilor directe în cadrul Schemei de plata unică pe suprafaţă pot fi persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi, administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau altele asemenea conform art. 6 alin. (1) din actul normativ sus menţionat.

Referitor la cererea unica de plata pe suprafaţa aferenta campaniei 2008 înregistrată la APIA CJ Vâlcea sub nr. x/2008, intimatul-reclamant a solicitat sprijin pe o suprafaţă de 420 ha păşune naturală, prezentând ca documente justificative ale utilizării conform O.G. nr. 125 din 21 decembrie 2006 contractul de păşunat nr. x/10.03.2008, încheiat cu S.C. B. S.R.L., pe o perioada de 3 ani pentru suprafaţa de 320 ha şi contractul de păşunat nr. 1000/10.03.2008 cu C. pentru suprafaţa de 100 ha gol alpin pe o perioada de 5 ani.

Prin cererea de plata nr. 7/11.03.2008 fermierul a solicitat sprijin financiar pentru schema de plata SAPS prin care fermierul se angajează sa menţină practicile de agromediu pentru care solicita acest tip de sprijin timp de 5 ani de la semnarea angajamentului.

În urma controalelor administrative, dosarul a fost aprobat la plata şi a fost emisa decizia nr. 2414173/22.06.2009.

În ceea ce priveşte, cererea unică de plată pe suprafaţa aferentă campaniei 2009, intimatul-reclamant a depus cererea cu nr. X/04.05.2009, prin care a solicitat sprijin financiar pentru schema de plată SAPS pentru o suprafaţă de 419.76 ha păşune naturală.

În urma controalelor administrative, dosarul a fost aprobat la plată şi au fost emise deciziile de plată nr. x/16.11.2009 şi x/25.05.2010.

Urmare a verificărilor efectuate de către Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol, Serviciul Control Intern-Aparat Central, se reţine faptul că intimatul-reclamant nu a îndeplinit condiţiile de eligibilitate opozabile APIA şi nu a respectat obligaţiile asumate prin angajamentul de agromediu încheiat.

Astfel, în anul 2010 a depus cerere de sprijin fără să facă dovada utilizării legale a terenului, conform condiţiei stabilită de art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006, întrucât contractele de arendă înregistrate la Primăria Malaia sub nr. x/2008 şi x.09.2009 au fost desfiinţate irevocabil, ca acte subsecvente la contractual de vânzare - cumpărare nr. x, prin decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x.

Ca urmare, conform Notei de Control nr. 428/03.02.2015 încheiată de către Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol, Serviciul Control Intern - Aparat Central, intimatul-reclamant nu a beneficiat legal de subvenţii în campanile 2010 şi 2011 şi suprafaţa solicitată în aceste campanii a fost exclusă de la plată.

Având în vedere faptul că intimatul-reclamant a încheiat un angajament de agromediu în anul 2008, iar verificările DACIS au evidenţiat faptul că acesta a fost întrerupt în anul 2010 (când a utilizat nelegal terenul), se impune recuperarea sumelor de 306835,65 RON acordate necuvenit pentru măsura 214 "Plăţi de agro-mediu".

Pentru campania 2008, fermierul A. a beneficiat de plăţi de agromediu pentru suprafaţa de 420 ha însă pe parcursul celor 5 ani de angajament a pierdut dreptul de utilizare asupra terenului (prin decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x la 23.12.2009).

Urmare a verificărilor efectuate de către Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol, Serviciul Control Intern-Aparat Central, se retine faptul că intimatul-reclamant nu a îndeplinit condiţiile de eligibilitate opozabile APIA şi nu a respectat obligaţiile asumate prin angajamentul de agromediu încheiat.

Ca urmare, conform Notei de Control nr. 428/03.02.2015 încheiată de către Direcţia Antifraudă Control Intern şi Supracontrol, Serviciul Control Intern - Aparat Central, fermierul nu a beneficiat legal de subvenţii în campaniile 2010 şi 2011 şi suprafaţa solicitată în aceste campanii a fost exclusă de la plată.

Având în vedere faptul că fermierul a încheiat un angajament de agromediu în anul 2008, iar verificările DACIS au evidenţiat faptul că fermierul a întrerupt acest angajament în anul 2010 (când a utilizat nelegal terenul), se impune recuperarea sumelor de 306835,65 RON acordate necuvenit pentru măsura 214 "Plăţi de agro-mediu".

Pentru campania 2009, intimatul-reclamant A. a beneficiat de plăţi de agromediu pentru suprafaţa de 419.76 ha însă pe parcursul celor 5 ani de angajament a pierdut dreptul de utilizare asupra terenului (prin decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x, la 23.12.2009).

Astfel, pentru intimatul-reclamant A., A.P.IA. Centrul judeţean Vâlcea a emis procesele-verbale de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/20.05.2015 şi 6127/20.05.2015, prin care s-a stabilit un debit de recuperat în sumă de 629,981 RON, sumă încasată de reclamant în campaniile 2008 şi 2009 pentru pachetele accesate din cadrul Măsuri 214 - Plăţi pe agro-mediu - Pachet 1 (Pajişti cu înaltă Valoare Naturală) şi Plăţi pentru Agromediu - Pachet 2 (Practici Agricole Tradiţionale) şi Pachetul 3 (P3) - Pajişti Importante Pentru Păsări.

În campania 2010, reclamantul-intimat, a depus cererea unică de plată pe suprafaţă la A.P.I.A. Centrul judeţean Vâlcea, înregistrată sub nr. x pentru suprafaţa de 419,12 ha păşune localizată în Comuna Malaia, solicitând sprijin financiar pentru schema de plată unică pe suprafaţă - SAPS, sprijin pentru zona montană defavorizată - ZMD şi plăţi de agromediu.

Prin sentinţa civilă nr. 316/18.03.2009 pronunţată în Dosarul nr. x, instanţa a dispus nulitatea absolută a contractului de vânzare - cumpărare nr. x prin care Obştea D. a înstrăinat către S.C. B. S.R.L. dreptul de proprietate asupra terenurilor situate în extravilanul comunei Malaia în suprafaţă de 320 ha păşuni şi 710,70 ha pădure, contrar dispoziţiilor legale potrivit cărora dreptul de proprietate indiviză este inalienabil.

La data de 03.07.2011 dosarul fermierului A. a fost reîntors în status "neverificat" pentru reinstrumentare, urmare căreia a fost emisă Decizia nr. 2859661/05.07.2011 de acordare a plăţilor în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă - campania 2010 pentru diferenţele stabilite faţă de Decizia nr. 2537243/07.03.2011 pentru suprafaţa determinată de plată de 419,12 ha ZMD în sumă de 104.519,37 RON, 419,12 ha AMP1 în sumă de 221.499,89 RON şi 419,12 ha AMP2 în sumă de 103.604,79 RON.

În data de 11.07.2011, s-a înregistrat la A.P.I.A. Centrul Judeţean Vâlcea,o declaraţie cu nr. 13570/11.07.2011 în care Obştea E. prin reprezentant F. recunoaşte dreptul de utilizare a suprafeţelor declarate în cererea campaniei 2010, de către domnul A., urmând ca pentru anul 2011 să intre în vigoare un contract de arendă între cei doi fermieri mai sus menţionaţi.

Pentru dovedirea dreptului de folosinţă şi utilizare a suprafeţelor pentru care a solicitat sprijin financiar, fermierul A. a depus la dosar contractul de arendă înregistrat la Primăria Malaia, judeţul Vâlcea sub nr. x/2008, încheiat între C. în calitate de arendator şi A. în calitate de arendaş, având ca obiect arendarea suprafeţei de 100 ha păşune situată în Localitatea Malaia - Muntele Boarneşu, împreună cu Procesul-verbal de punere în posesie nr. x/22.01.2008 emis de către UAT Comuna Malaia, Ordinul nr. 143/26.02.2008 al Instituţiei Prefectului Judeţului Vâlcea referitor la restituirea suprafeţei de 100 ha păşune doamnei C., încheiere nr. 45405/26.11.2008 a O. C. pen.I. Vâlcea şi Extras de Carte Funciară pentru Informare cu nr. 675 şi contractul de arendă înregistrat la Primăria Malaia, judeţul Vâlcea sub nr. x/2009, încheiat între S.C. B. S.R.L. în calitate de arendator şi A. în calitate de arendaş, având ca obiect arendarea suprafeţei de 320 ha.

Mai mult decât atât, prin decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x, prin care odată cu obligarea Comisiei Locale Malaia, Judeţul Vâlcea, pentru aplicarea Legilor fondului funciar să întocmească procese-verbale de punere în posesie şi documentaţia aferentă reconstituirii dreptului de proprietate privind suprafaţa de 1311,96 ha (teren forestier, păşuni şi goluri alpine), obligând totodată şi Comisia Judeţeană Vâlcea pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor să emită titlul de proprietate pentru terenul de 1311,96 ha în favoarea fermierului Obştea E., a constatat şi nulitatea absolută a Titlului de proprietate nr. x septembrie 2003 şi a Titlului de proprietate nr. x septembrie 2003, precum şi a proceselor-verbale de punere în posesie eliberate Asociaţiei Obştea D. "în mod neîndreptăţit".

Astfel, pentru campania 2010, fermierul A., la data depunerii cererii, nu a prezentat documente valabile privind dreptul de folosinţă a terenului în suprafaţă de 320 ha.

În campania 2011, fermierul A., cu a depus cererea unică de plată pe suprafaţă 2011 înregistrată sub nr. x pentru suprafaţa de 419,12 ha păşune solicitând sprijin pentru:s chema de plată unică pe suprafaţa - SAPS; sprijin pentru zona de montană defavorizată - ZMD şi plăţi de agromediu.

În ceea ce priveşte fermierul A., APIA Centrul Judeţean Vâlcea, a procedat la efectuarea Controlului Administrativ, urmat de formularul Dl pentru cel de-al doilea control al solicitării 2011 în data de 15. 10.2011, în care suprafaţa determinată la plată este de 419,12 ha.

După finalizarea verificărilor efectuate de către reprezentanţii A.P.I.A. Centrul Judeţean Vâlcea, s-a emis Decizia de plată în avans nr. 1565351/20.10.2011 de acordare a plăţilor în cadrul schemelor pe suprafaţă - campania 2011, pentru suprafaţa determinată de plată de 419,12 ha SAPS în sumă de 76705,33 RON.

În campania 2010, Obştea E. a solicitat prin cererea unică de plată sprijin financiar pentru suprafaţa de 545.54 ha pentru care a depus ca documente doveditoare ale dreptului de folosinţă decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x prin care Comisia Locală Malaia, Judeţul Vâlcea, pentru aplicarea Legilor fondului funciar este obligată să întocmească procese-verbale de punere în posesie şi documentaţia aferentă reconstituirii dreptului de proprietate privind suprafaţa de 1311,96 ha, obligând totodată Şi Comisia Judeţeană Vâlcea pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor să emită titlul de proprietate pentru terenul de 1311,96 ha în favoarea fermierului menţionat.

Urmare controlului administrativ, s-a constatat faptul că fermierul Obştea E. a fost implicat în supradeclararea unor blocuri fizice cu fermierul A., Centrul Local APIA Brezoi emiţând Solicitarea de clarificare prin care a invitat fermierii implicaţi la sediul APIA în vederea clarificărilor.

În campania 2011, Obştea E. a depus cerere unică de plată pe suprafaţă pentru 531,76 ha.

În cadrul controlului administrativ, fermierul a fost din nou implicat în supradeclarări cu fermierul A. întrucât la data depunerii cererii pentru campania 2011, respectiv 04.05.2011, între cei doi fermieri Obştea E. şi A., nu intervenise încă niciun acord.

Urmare înţelegerii intervenită între cei doi fermieri prin semnarea Declaraţiilor date şi înregistrate la APIA Centrul Judeţean Vâlcea la data de 11.07.2011, respectiv 07.09.2011, s-a procedat la emiterea Deciziei de plată prin care fermierul Obştea E. a fost exclusă de la plată şi i s-au stabilit sancţiuni multianuale.

În campania 2010, fermierul A., a depus cererea unică de plată pentru suprafaţa de 419,12 ha, primind sprijin financiar pentru aceeaşi suprafaţă.

Urmare Controlului Administrativ, s-a constatat faptul că fermierul A. a fost implicat în supradeclararea unor blocuri fizice cu fermierul Obştea E., Centrul Local APIA Brezoi emiţând Solicitarea de clarificare prin care a invitat fermierii implicaţi la sediul APIA în vederea clarificărilor.

Supradeclararea a fost clarificată la Centrul Local Brezoi şi a fost întocmit formularul şi corectare pe anul 2010 având nr. 13891/07.09.2010 pentru fermierul Obştea E. motivul consemnat în formular fiind "fermierul nu a prezentat documentele necesare".

La data depunerii cererii de sprijin de către A. pentru campania 2010, contractul de arendă era desfiinţat ca act subsecvent contractului de vânzare-cumpărare nr. x, întrucât prin sentinţa civilă nr. 316/18.03.2009 pronunţată în Dosarul nr. x, Instanţa a dispus nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr. x prin care Obştea D. a înstrăinat către S.C. B. S.R.L. dreptul de proprietate asupra terenurilor situate în extravilanul comunei Malaia în suprafaţă de 320 ha păşuni şi 710,70 ha pădure, contrar dispoziţiilor legale potrivit cărora dreptul de proprietate indiviză este inalienabil.

Pentru campania 2010, fermierul A., la data depunerii cererii, nu a prezentat documente valabile privind dreptul de folosinţă a terenului în suprafaţă de 320 ha.

În campania 2011 fermierul A., a solicitat şi primit sprijin financiar pentru suprafaţa de 419,12 ha păşune.

În cadrul controlului administrativ pentru anul 2011, fermierul a fost din nou implicat în supradeclarări cu fermierul Obştea E. întrucât la data depunerii cererii pentru campania 2011, respectiv 06.05.2011, între cei doi fermieri, nu intervenise încă niciun acord.

Fermierul a depus la dosarul cererii aceleaşi documente doveditoare ale dreptului de utilizare şi folosinţă a suprafeţei pe care le-a depus şi în campania 2010.

Faţă de dispoziţiile de mai sus, luând act de contractul de arendă nr. x/11.07.2011, prin care fermierul A. face dovada folosinţei terenului de 320 ha, acesta fiind încheiat la data de 27 iunie 2011 şi înregistrat la Primăria Malaia Vâlcea la data de 11.07.2011, deci după data limită de depunere a cererilor de sprijin pe suprafaţă-campania 2011, acest contract nu acoperă întreaga perioadă agricolă pentru anul 2011, intimatul-reclamant A. nu a prezentat astfel documente privind dreptul de folosinţă a terenului în suprafaţă de 320 ha.

Întrucât dreptul de folosinţă este un drept ce trebuie dovedit în mod expres, legiuitorul indică în mod clar documentele pe care fermierul trebuie să le prezinte la solicitarea reprezentanţilor A.P.I.A.

Art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 125/2006 reglementează în mod expres în ce calitate pot solicita fermierii care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, anume: proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatari sau altele asemenea.

Potrivit documentelor anexate solicitării de sprijin financiar depusă de către intimatul reclamant A. în campaniile 2010 -2011, acesta nu face dovada folosinţei şi utilizării terenului în suprafaţă de 320 ha cu documentele prevăzute de actele normative în vigoare la data depunerii cererii de plată aferente campaniilor respective, motiv pentru care, se s-a propus reinstrumentarea cererilor de sprijin aferente.

În ceea ce priveşte valabilitatea contractului de arendă nr. x.09.2009 instanţa de fond în mod greşit a constatat că nu există nicio hotărâre judecătorească care să îl fi declarat nul. Mai mult decât atât instanţa de fond precizează faptul că, contractul de vânzare-cumpărare nr. x, încheiat între B. S.R.L. şi Obştea D. a fost anulat prin sentinţa civilă nr. 316/18.03.2009 pronunţată de Judecătoria Brezoi, însă instanţa nu s-a pronunţat şi asupra contractului de arendă.

Contractul de arendă nr. x/09.2009 a fost desfiinţat de drept ceea ce înseamnă că fermierul a pierdut dreptul de utilizare al terenului declarat. Exploatarea efectivă a terenului nu este suficientă pentru a beneficia de subvenţie întrucât conform condiţiei stabilită de art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006 fermierul trebuie să prezinte documentele care fac dovada utilizării legale a terenului pentru care s-a depus cererea.

Pierderea dreptului de utilizare nu operează de la data pronunţării deciziei civile nr. 1488/R/23.12.2009 şi de la data încheierii contractului de arendare întrucât potrivit C. civ., este considerat a nu fi fost niciodată încheiat. Preluarea angajamentului de către noul utilizator este inoperabilă, APIA neputând înregistra operaţiunea de predare-preluare a angajamentului, retroactiv.

Instanţa de fond în mod greşit a reţinut ca intimatul-reclamant A. nu a încălcat şi întrerupt angajamentul de agromediu, deoarece în campaniile 2010-2011 acesta nu a făcut dovada utilizării legale a terenului pentru care s-a depus cererea aferentă campaniilor 2010 şi 2011. Prin urmare, instanţa de fond a nesocotit prevederile regulamentelor europene, care prevăd faptul că odată constatată neregula în angajamentul de agromediu se pierde dreptul de utilizare încă de la momentul depunerii cererii. Intimatul-reclamant a pierdut astfel dreptul de utilizare a terenului încă din anul 2008, deoarece se afla sub angajament de agromediu pe o perioadă de 5 ani.

Cu privire la eventuala obligare la plata cheltuielilor de judecată, se solicită respingerea cererii, sau cel puţin cenzurarea acesteia, pentru următoarele considerente:

A.P.I.A. este o entitate publică finanţată de la bugetul de stat şi este nelegitim ca resursele financiare ale statului şi ale sectorului public, în loc să primească o destinaţie utilă şi în concordanţă cu misiunea legală a fiecărei entităţi publice, să fie folosite pentru plata fie a onorariilor de avocaţi, fie a cheltuielilor de judecată, astfel că bugetul APIA nu prevede sume care să poată fi alocate unei astfel de destinaţii.

În speţă subzistă criterii legale pentru exercitarea atribuţiei reducerii motivate a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocaţial: valoarea cauzei şi munca desfăşurată de avocat. Cele două criterii sunt cumulative, aşa cum rezultă din formularea legii, "în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfăşurată'", ceea ce înseamnă că ele trebuie observate concomitent de către instanţă, ceea ce este normal dacă avem în vedere că protecţia instituită pentru partea care cade în pretenţii este asigurată numai combinând cele două criterii.

Apărările formulate în cauză

Intimatul A. a formulat întâmpinare las recursurile declarate de recurentele-pârâte Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea, prin care a solciitat, în esenţă anularea recursurilor în raport de dispoziţiile art. 493 pct. 5 C. proc. civ., iar în subsidiar, respingerea recursurilor, ca nefondate. În conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 125/2006 pentru aprobarea de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură din anul 2007 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură cu modificările şi completările ulterioare, reclamantul a depus la APIA - Centrul judeţean Vâlcea, cererea unică de plată pe suprafaţă pentru anul 2008, pentru o suprafaţă de 420 ha, iar pentru anul 2009 a depus cererea unica de plată pentru suprafaţa de 419,76 ha, solicitând plăţile pentru Schema de plată unică pe suprafaţa, Plăţi Compensatorii pentru Zona Montană Defavorizată şi Plăţi pentru agromediu - Pachetul 1- Pajişti cu înaltă valoare naturală, Pachetul 2- Practici agricole tradiţionale şi Pachetul 3 - Pajişti Importante Pentru Pasări.

Astfel, pentru anul 2008 a formulat cererea unică de plată pe suprafaţa aferentă campaniei 2008 înregistrată cu nr. 7/11.03.2008, pentru 420 ha păşune naturală, prezentând ca document justificativ al utilizării Contractul de păşunat nr. x/10.03.2008 încheiat cu S.C. B. S.R.L. pe o perioadă de 3 ani pentru suprafaţa de 320 ha şi Contractul de păşunat nr. x/10.03.2008 cu C. pentru suprafaţa de 100 ha gol alpin pe o perioadă de 5 ani .

Dosarul a fost verificat, s-a constatat îndeplinirea condiţiilor legale şi a fost aprobat la plată emiţându-se decizia nr. 2414173/22.06.2009.

Pentru anul 2009, a formulat cererea unică de plată pentru suprafaţa de 419,76 ha păşune naturală prezentând ca documente justificative pentru terenul în discuţie Actul adiţionat nr. 1 la contractul x/10.03.2008 înregistrat la Primăria comunei Malaia, Contractul de arendare încheiat între S.C. B. S.R.L. şi reclamant pentru suprafaţa de 320 ha pe o perioadă de 5 ani, contactul de păşunat 1000/10.03.2008 cu C. pentru suprafaţa de 100 ha gol alpin, pe o perioadă de 5 ani .

Dosarul a fost verificat, s-a constatat ca îndeplineşte cerinţele legale şi a fost aprobat la plată emiţându-se deciziile x/16.11.2009 şi x/25.05.2010.

Se susţine de către pârâta APIA că pentru anii 2010 şi 2011, reclamantul a depus cereri de sprijin fără să facă dovada utilizării legale a terenului conform condiţiei stabilite de art. 7 din O.U.G. nr. 125/2006 "întrucât contractele de arendă înregistrate la Primăria comunei Malaia sub nr. x/2008 şi x/1.09.2009 au fost desfiinţate irevocabil, ca acte subsecvente la contractul de vânzare-cumpărare nr. x, prin decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x dar nu se arată că hotărârea a rămas definitivă după încheierea contractelor de arendă, încheiate între reclamant şi S.C. B. S.R.L., sub nr. x/2008 şi nr. x/1.09.2009, iar hotărârea a rămas definitivă şi irevocabilă la 23.12.2009.

Rezultă că ambele contracte de arendă au fost încheiate în mod legal şi anterior existenţei unei sentinţe de desfiinţare a titlului de proprietate al arendatorului.

Prin decizia civilă nr. 1488/R/23.12.2009 pronunţată de Tribunalul Vâlcea a fost desfiinţat titlul de proprietate al arendatorului în mod definitiv şi irevocabil, dosarul în care aceasta s-a pronunţat neavând drept obiect desfiinţarea tuturor actelor subsecvente titlului de proprietate.

Desfiinţarea titlului arendatorului nu atrage de iure desfiinţarea contractelor de arendă încheiate anterior şi, ca urmare s-a beneficiat de ajutor financiar pentru suprafeţe deţinute în arendă şi folosite pentru scopul atribuit, atât la momentul solicitărilor cât şi la încheierea campaniilor menţionate în cerere .

Recurenta recunoaşte ca reclamantul a folosit terenul respectiv conform scopului şi destinaţiei afirmate "exploatarea efectivă a terenului nu este suficientă pentru a beneficia de subvenţie" dar susţine netemeinic că trebuia să prezinte documentele care fac dovada utilizării legale a terenului pentru care s-a depus cererea dar, aşa cum în mod corect a reţinut şi instanţa de fond, au fost prezentate documentele care fac dovada utilizării legale a terenului şi nu s-a încălcat ori întrerupt angajamentul de agromediu.

Motivările pârâtei APIA la emiterea proceselor-verbale de constatare a neregulilor şi a deciziilor de respingere a contestaţiilor formulate se bazează exclusiv pe desfiinţarea titlului arendatorului, considerându-se că şi contractele de arendare sunt desfiinţate ca acte subsecvente titlului, susţineri esenţial greşite din punct de vedere legal, astfel că orice alte dezbateri privind alte motive nu pot fi primite.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a depus la dosar note scrise .

Procedura de filtru a recursurilor

În procedura de filtru a recursurilor, pe baza motivelor de recurs, a întâmpinărilor şi a răspunsului la întâmpinări, s-a întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părţilor conform art. 493 pct. 4 C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 15 mai 2018 au fost admise în principiu recursurile declarate de recurentele-pârâte Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea, împotriva sentinţei nr. 839 din 14 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, fiind dispusă citarea părţilor în şedinţă publică conform art. 493 (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanţei de recurs

Analizând hotărârea recurată în limita criticilor formulate se constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Cu titlu prealabil, se reţine că intimatul A., prin întâmpinarea formulată, a invocat excepţia nulităţii recursurilor în raport de dispoziţiile nr. 493 pct. 5 C. proc. civ. dar instanţa de recurs, constatând că sunt îndeplinite condiţiile de formă prevăzute de art. 493 pct. 3 C. proc. civ., a admis în principiu recursurile declarate în cauză, respingând excepţia nulităţii recursului, motiv pentru care a nu se impune a fi analizată această excepţie.

Cu privire la recursurile declarate în cauză se constată că motivele de recurs formulate de ambele recurente sunt identice, context în care recursurile, vor fi analizate împreună.

Prin motivele de recurs, recurentele au invocat formal dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., fără a arăta care sunt criticile formulate în raport de dispoziţiile legale evocate ce vizează nemotivarea sau motivarea contradictorie a hotărârii pronunţate.

Nu poate fi reţinută incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. în condiţiile în care instanţa de fond, cu respectarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., a arătat pe larg motivele de fapt şi drept pe care şi-a întemeiat soluţia dată, motivare ce permite instanţei de recurs să verifice aplicarea corectă a dispoziţiilor legale incidente în raport de situaţia de fapt.

Prin hotărârea recurată a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, fiind respinsă acţiunea faţă de acest pârât pentru lipsa calităţii procesuale pasive, acţiunea fiind admisă în contradictoriu cu recurentele-pârâte Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea.

Având în vedere că în cauză nu au fost formulate critici în raport de admiterea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, instanţa de recurs, cu respectarea dispoziţiilor art. 494 raportat la art. 479 C. proc. civ., urmează a verifica legalitatea sentinţei recurate în limitele criticilor formulate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Criticile formulate în cauză se referă exclusiv la interpretarea greşită a dispoziţiilor legale de către instanţa de fond vizând desfiinţarea titlului arendatorului şi ca urmare şi a contractelor subsecvente, respectiv contractele de arendare sunt desfiinţate.

Intimatul-reclamant A. a investit instanţa de contencios administrativ şi fiscal să verifice legalitatea Procesului-verbal nr. x; Deciziei nr. 15048/10.05.2015; Procesului-verbal nr. x; Deciziei nr. 220/18.05.2015; Procesului-verbal nr. x; Deciziei nr. 9213/21.07.2015; Procesului-verbal nr. x; Deciziei nr. 9214/21.07.2015, prin procesele-verbal menţionate fiind constatate neregulile reţinute vizând perioada 2008-2011 cu privire la sprijinul financiar încasat.

Singura critică de nelegalitate a sentinţei recurate vizează interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006 în raport de probatoriul administrat în cauză.

Această susţinere nu poate fi reţinută de instanţa de recurs în condiţiile în care din probele administrate în cauză rezultă că intimatul-reclamant a îndeplinit dispoziţiile art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006 pentru campaniile vizate în sensul că a făcut dovada dreptului de folosinţă asupra terenurilor pentru care s-a solicitat sprijin financiar.

Potrivit art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006 "Pentru a beneficia de acordarea de plăţi din cadrul schemelor de plată pe suprafaţă solicitată trebuie să: (…) f) prezinte documentele necesare care dovedesc dreptul de folosinţă şi să poată face dovada că utilizează terenul pentru care s-a depus cererea."

Potrivit art. 6 din acelaşi act normativ "Beneficiarii plăţilor directe în cadrul Schemei de plată unică pe suprafaţă pot fi persoane fizice şi/sau persoane juridice care exploatează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi, concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor în participaţiune, locatori sau altele asemenea."

Prin dispoziţiile art. 4 din OMADR nr. 146/2008 privind stabilirea modului de implementare a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii în sectorul vegetal şi pentru acordarea sprijinului aferent măsurilor de agromediu şi zone defavorizate, sunt stabilite documentele doveditoare pe care producătorul agricol care accesează plăţi trebuie să le depună pentru dovedirea dreptului de folosinţă.

Conform dispoziţiilor legale evocate "Documentele doveditoare solicitate producătorului agricol conform art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006 privind dreptul de folosinţă a terenului agricol sunt, după caz, titlu de proprietate sau alte acte doveditoare ale dreptului de proprietate asupra terenului, contractul de arendare, contractul de concesiune, contractul de asociere în participaţiune, contractul de închiriere sau alte asemenea.

În cauza de faţă, îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006 raportat la art. 4 din OMADR nr. 246/2008, vizând dreptul de folosinţă a terenului pentru campaniile ce au făcut obiectul controlului a fost făcută cu contracte de arendă.

Astfel, Contractul de arendă nr. x/1.09.2009 încheiat între intimatul A. şi arendatorul B. S.R.L., având ca obiect arendarea terenului în suprafaţă de 320 ha, a fost încheiat la data de 31.08.2009, încetarea contractului fiind stabilită la data de 31.08.2013.

Este adevărat că prin sentinţa civilă nr. 316/15.03.2009 pronunţată de Judecătoria Brazi, definitivă prin decizia nr. 1488/23.12.2009, a fost anulat titlul de proprietate al arendatorului, respectiv contractul de vânzare - cumpărare nr. x încheiat de B. S.R.L. dar instanţa nu s-a pronunţat şi asupra contractului de arendă printr-o hotărâre judecătorească.

În condiţiile în care nu au fost administrate probe şi nici nu s-a susţinut că intimatul-reclamant a pierdut folosinţa terenului, alegaţiile recurentelor nu pot fi reţinute.

Pentru campania 2011, odată cu cererea de plată, intimatul-reclamant a depus în dovedirea dreptului de folosinţă a terenului în suprafaţă de 320 ha atât Contractul de arendare nr. x/2009 cât şi Contractul de arendă încheiat cu Obştea E. pentru perioada 10 mai 2011 până la 10.10.2011.

Contractele de arendare coroborate cu declaraţia înregistrată la APIA -Centrul Judeţean Vâlcea sub nr. x/2011 fac dovada deplină că intimatul-reclamant nu a pierdut folosinţa terenului în suprafaţă de 320 ha, contractele de arendă producându-şi efectele.

Cu privire la campaniile din anii 2008-2009, este adevărat că a existat un angajament al intimatului pentru Măsura 214 pe o perioadă de 5 ani dar atât pentru anul 208 cât şi pentru 2009 cererile unice de plată au fost verificate constatându-se îndeplinirea condiţiilor legale, fiind emise deciziile de plată.

Susţinerea recurentelor în sensul că angajamentele de agromediu au fost întrerupte în anul 2010, cu referire la decizia civilă nr. 1488/23.12.2009 a Tribunalului Vâlcea prin care a fost desfiinţat titlul arendatorului, nu poate fi reţinută pentru considerentele expuse mai sus vizând executarea contractelor de arendă nr. x/1.09.2009 şi nr. x/2011, din probatoriul administrat nerezultând pierderea dreptului de folosinţă asupra terenurilor în discuţie.

O altă critică a recurentei vizează cheltuielile de judecată acordate de prima instanţă, critică ce nu poate fi primită în raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., recurentele-reclamante fiind în culpă procesuală.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea, împotriva sentinţei nr. 839 din 14 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursurile declarate de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Vâlcea, împotriva sentinţei nr. 839 din 14 martie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19 septembrie 2018.