Validity of administrative deadline for contesting rural funding recovery report following prior judicial finding of defective notification

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 3.03.2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei depuse la Centrul Regional de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit 2 Sud-Est Constanta sub nr. x/2013, înregistrata la A.P.D.R.P. sub nr. x/2013, urmând în principal să se constate contestaţia depusă la Comisia de soluţionare a contestaţiilor la data de 26.11.2013 ca fiind depusă în termen şi trimiterea către această instituţie pentru soluţionarea pe fond; în subsidiar, analizarea pe fond a contestaţiei, admiterea acesteia şi anularea deciziei şi a procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 05.03.2013.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 2731 din data de 15 octombrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis în parte acţiunea în contencios administrativ şi fiscal formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, a anulat decizia nr. 42348/18.12.2013 a A.P.D.R.P., a obligat pârâta să soluţioneze pe fond contestaţia administrativă a reclamantei şi să achite reclamantei suma de 50 de RON cu titlu de cheltuieli de judecată, fiind respinse restul pretenţiilor reclamantei.

3. Recursul exercitat în cauză şi apărările intimatei

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat admiterea căii de atac şi casarea hotărârii, iar în rejudecare, respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată.

În motivarea recursului, autoritatea pârâtă a arătat că soluţia instanţei de fond a fost, în mod eronat, fundamentată pe decizia nr. 175/18.06.2014 a Tribunalului Giurgiu, prin care s-a dispus anularea actelor de executare silită din dosarul nr. x/2013 în baza titlului executoriu reprezentat de procesul-verbal nr. x/12.09.2013, o cauză în care A.F.I.R. nu a fost parte şi nu a putut formula apărări.

Prima instanţă a anulat efectele deciziei de soluţionare a contestaţiei fără a individualiza culpa contractuală ori legală a A.F.I.R. în ce ceea ce priveşte comunicarea procesului-verbal de constatare a neregulilor, ignorând faptul că depunerea contestaţiei trebuia să se realizeze în termenul de 30 de zile calendaristice de la data comunicării, acest termen fiind unul de decădere.

De asemenea, nu au fost avute în vedere documentele aflate la dosar, care atestau faptul că procesul-verbal contestat a fost întocmit şi transmis beneficiarului cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 şi nici faptul că A.F.I.R. nu are ca atribuţii verificarea semnăturilor prin care beneficiarii finanţării nerambursabile confirmă primirea actelor procedurale.

A mai arătat recurenta că instanţa de fond nu a analizat neregulile constatate prin procesul-verbal contestat şi nu a reţinut obligaţia instituţiei pârâte de a recupera integral sumele acordate beneficiarilor care au încercat eludarea prevederilor legale, hotărârea fiind astfel pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material reprezentate de Regulamentul CE nr. 65/2011, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 224/2008, Ordinul nr. 567/2008 şi Ghidul solicitantului în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a sentinţei instanţei de fond.

4. Procedura derulată în recurs

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare prevăzută de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., iar prin încheierea din 18 mai 2017, în temeiul art. 493 alin. (7) din acelaşi cod, completul de filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, în condiţii de contradictorialitate.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele:

Reclamanta S.C. A. S.R.L. a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ decizia nr. 42348/18.12.2013 prin care pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a respins ca tardiv formulată contestaţia împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/12.03.2013, încheiat la data de 05.03.2013 în privinţa proiectului "Crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală din zona localităţii Prundu, judeţul Giurgiu prin dotarea cu utilaje şi echipamente agricole a microintreprinderii S.C. A. SRL".

Prin procesul-verbal menţionat autoritatea pârâtă a constatat că beneficiarul a încălcat prevederile Contractului de Finanţare x din 20.04. 2010, prin nerespectarea legislaţiei naţionale şi europene precum şi articolul 4 din Anexa I - Prevederi Generale, hotărând recuperarea integrală a ajutorului financiar acordat în valoare de 782.761,15 RON şi rezilierea contractului.

Instanţa de fond a admis în parte acţiunea reclamantei şi a constatat netemeinicia deciziei de respingere ca tardivă a contestaţiei administrative, dispunând anularea deciziei şi obligarea pârâtei la soluţionarea pe fond a contestaţiei formulate.

Pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a criticat această soluţie, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unei hotărâri poate fi solicitată atunci când aceasta a fost pronunţată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în sensul că instanţa a recurs la textele de lege aplicabile speţei dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În esenţă criticile formulate au vizat reţinerea eronată a autorităţii de lucru judecat a deciziei nr. 175/18.06.2014 a Tribunalului Giurgiu şi lipsa culpei pârâtei, care a întocmit şi transmis actul administrativ cu respectarea prevederilor O.U.G. nr. 66/2011.

Instanţa de control judiciar nu poate primi aceste critici şi, în acord cu cele reţinute de instanţa de fond, constată că aspectele privind comunicarea/necomunicarea procesului-verbal verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/12.03.2013 au fost lămurite definitiv prin decizia nr. 175/18.06.2014 a Tribunalului Giurgiu, care a statuat, cu putere de lucru judecat, că motivul admiterii contestaţiei la executare îl reprezintă necomunicarea către reclamantă a titlului executoriu reprezentat de proces-verbal menţionat.

Prin urmare, data de 18.03.2013 nu mai putea fi reţinută drept data comunicării procesului-verbal, iar prima instanţă, în mod corect, a constatat nelegalitatea deciziei prin care autoritatea pârâtă a respins ca tardiv formulată contestaţia administrativă, în condiţiile sus-enunţate nemaiputându-se vorbi despre o nerespectare a termenului de 30 de zile de la data comunicării titlului de creanţă reglementat de art. 47 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011.

De asemenea, instanţa de fond nu se putea substitui autorităţii pârâte şi nu putea analiza legalitatea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare, astfel încât soluţia de obligare a acesteia la soluţionarea pe fond a contestaţiei administrative reflectă o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor legale.

Pentru considerentele expuse, constatând că sentinţa instanţei de fond nu este afectată de nelegalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 2731 din 15 octombrie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 octombrie 2017.