Discrimination via harassment in public campaign: use of gender-stereotypical imagery and language as basis for administrative fine under Romanian anti-discrimination ordinance

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti la nr. x/2015, reclamantul A. a chemat în judecată pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Centrul Parteneriat pentru Egalitate, B., C., D. şi E. şi a solicitat anularea hotărârii nr. 164 emisă la data de 25.03.2015 de Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. x

2. În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2 şi 7 din Legea nr. 554/2004, O.G. nr. 137/2000 şi O.G. nr. 2/2001.

3. Prin sentinţa civilă nr. 7794/10.11.2015 a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind trimisă spre competentă soluţionare acestei instanţe.

II Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

4. Prin sentinţa nr. 804 din 10 martie 2016, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea ca neîntemeiată.

III Recursul formulat de reclamantă

5. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta, cu invocarea dispoziţiilor art. 20 şi urm. din Legea nr. 554/2004, a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii formulate.

6. În motivarea recursului, a arătat că "F." este una dintre campaniile sociale de siguranţă rutieră susţinute de A., la nivel naţional şi internaţional, cu scopul de a conştientiza automobiliştii (femei şi bărbaţi) cu privire la riscurile din traficul rutier şi de a-i solidariza cu privire la purtatul centurii de siguranţă, realizată în colaborare cu Agenţia S.C. G. S.R.L., conform protocolului de colaborare nr. 1491.1/30.07.2014, conceptul campaniei încriindu-se în sfera "Deceniului Mondial al Siguranţei Rutiere 2011 - 2020" lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite cu scopul declarat de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor la nivelul Uniunii Europene, statisticile oficiale la nivel european evidenţiind faptul că principala cauză de deces pentru persoanele cu vârste intre 15 şi 29 ani o reprezintă accidentele rutiere, iar dacă se iau în calcul toate grupele de vârstă, accidentele rutiere se situează pe locul 3 ca şi cauză de deces. In aceeaşi sferă s-au înscris şi alte campanii, lansate şi organizate de A..

7. Campania "F." a urmărit conştientizarea automobiliştilor cu privire la importanta purtatului centurilor de siguranţă, mesajul clipului campaniei încuraja conducătorii auto să se implice direct în această campanie socială, pentru o cauza umanitară, prin postarea unei fotografii în care aceştia apăreau purtând centura de siguranţă pe platformele puse la dispoziţie (pe o pagină de H., prin intermediul unui cont personal de H., pe o pagina de I. sau pe Website-ul campaniei). Campania a mizat şi a invitat la solidaritate în primul rând femeile, ca şi şoferi recunoscuţi cu un risc mai scăzut de accidente în trafic, în promovarea unui mesaj de interes public, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Spotul a fost realizat cu ajutorul unor persoane publice şi a putut fi vizionat pe platforma J., rezultatul campaniei fiind contabilizat prin numărul mare de fotografii încărcate atât de conducătorii auto femei, cât şi bărbaţi, în care aceştia apăreau purtând centura de siguranţă.

8. Campaniile derulate au drept scop reducerea numărului deceselor provocate de accidentele rutiere prin responsabilizarea automobiliştilor cu privire la importanta respectării normelor rutiere, în speţă purtatul centurii de siguranţă, iar faptul că promotorii campaniei au fost femeile este explicat prin faptul că s-a realizat ceea ce în comunicare se numeşte segmentare; prin studii pe eşantioane reprezentative de automobilişti, s-a stabilit faptul că femeile sunt cele mai responsabile dintre şoferi şi cele mai dispuse să fie solidare în sprijinul unei cauze sociale, ele au fost alese drept promotorii campaniei, dar mesajul se adresa tuturor şoferilor. atât femei cât şi bărbaţi. Faptul că cele mai multe dintre fotografiile încărcate pe platformele puse la dispoziţie de campanie au venit de la femei confirmă acest aspect şi dovedeşte că mesajul şi-a atins scopul, le-a sensibilizat în vederea implicării directe în aceasta campanie socială.

9. Campania nu poate fi judecată doar din perspectiva spotului cu vedete, acesta fiind doar o parte din campanie, pentru a se înţelege iniţiativa şi intenţia trebuie judecată întreaga campanie, adică luată în considerare şi postarea fotografiilor atât de către femei cât şi de către bărbaţi, dovada că aceştia au înţeles mesajul, nu s-au simţit în niciun fel discriminaţi, degradaţi sau jigniţi şi au ales să se angajeze, din proprie iniţiativă, în campanie. Chiar dacă purtarea centurii de siguranţă este obligatorie prin lege, este realitate cruntă faptul că centura de siguranţă este purtata doar de un mic procent al şoferilor, campania a fost apreciată pozitiv pe tot globul, scopul campaniei fiind atins prin promovarea sa în talk-show-uri, pagini de internet, presa scrisă şi online.

10. K., al cărei membru este A., şi care are statut consultativ la ONU, a acordat A., în luna mai 2015, Premiul I pentru Inovaţie în siguranţă rutieră pentru lansarea campaniei F.. De asemenea. A. a obţinut în anul 2015 un alt premiu, leu de bronz, la cel mai mare festival de publicitate din lume. K. este una dintre organizaţiile internaţionale cele mai active în promovarea acţiunilor de siguranţă rutieră la nivel mondial, fiind principalul susţinător al campaniei mondiale lansata de ONU "Decada Siguranţei Rutiere 2011 - 2020" K. a lansat, în susţinerea campaniei ONU, o nouă campanie internaţională denumită "Acţiunea K. pentru Siguranţa Rutieră", iar preşedintele K., dl. L., a fost numit recent de către secretarul General al ONU, dl. M., trimisul său special pentru siguranţa rutieră.

11. În condiţiile în care această organizaţie internaţională, atât de prestigioasă, recunoaşte valoarea şi inventivitatea campaniei F., nu se explică reacţia autorităţilor din România care au ales să sancţioneze A. prin contrast cu forurile internaţionale, care recompensează instituţia şi apreciază activitatea.

12. Prin această campanie, care prezintă centura de siguranţa ca pe un accesoriu de purtat, sunt vizaţi toţi şoferii, indiferent de sex, vârstă, culoare, etnie, religie, profesie, etc. fără nici o deosebire sau excludere.

13. Consideră că femeile nu au fost discriminate şi nici nu li s-au atribuit tratamente degradante, atingeri grave ale demnităţii umane de natură să coboare statutul social al unei persoane, aşa cum în mod greşit a reţinut instanţa de judecată.

14. Faptele invocate în hotărârea atacată nu constituie fapte de discriminare, având în vedere că discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit persoanelor aflate în situaţii comparabile, tratament ce are la bază unul dintre criteriile prev. la art. 2 alin. (1) din ordonanţă, astfel cum rezultă din art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, conform cărora exercitarea drepturilor enumerate în cuprinsul prezentului articol priveşte persoanele aflate în situaţii comparabile.

IV Apărările intimatului

15. Intimatul pârât nu a depus întâmpinare, a depus concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

V Procedura de filtrare a recursului

16. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 5 martie 2018, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

17. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 14 mai 2018, completul de filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

18. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivelor de recurs invocate ce pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., şi care vor fi analizate, având în vedere conţinutul acestora, prin raportare la motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

19. Prin Hotărârea nr. 164/25.03.2015, ca urmare a petiţiei nr. x/15.12.2014 formulate de Centrul Parteneriat pentru Egalitate, B., C., D. şi E., cu privire la conţinutul şi mesajele transmise prin campania socială "Hai să facem centura de siguranţă greu de ignorat!", în sensul că această campanie lezează dreptul la demnitate personală a femeilor din cauza conţinutului misogin care perpetuează stereotipurile de gen şi sexismul, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis că aspectele sesizate întrunesc elementele constitutive ale unei fapte de discriminare, astfel cum este prevăzută de art. 2 alin. (1) şi alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 şi a sancţionat reclamatul A. cu 2000 RON amendă contravenţională, potrivit art. 2 alin. (11) şi art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 şi art. 8 din O.G. nr. 2/2001.

20. Consiliul a reţinut că partea reclamată a iniţiat, după avertizarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit căreia în anul 2020 mortalitatea rutieră va ajunge de pe locul 9 pe locul 3 în lume, o campanie de conştientizare a purtării centurii de siguranţă, prin realizarea unui clip postat pe J.; a reţinut, conform art. 99 alin. (8) din O.U.G. nr. 195/2002 actualizată, obligativitatea şi nu posibilitatea de a purta centura de siguranţă, faptul că toţi conducătorii auto, indiferent de sex, care nu uzează de centura de siguranţă pe timpul mersului, sunt sau pot fi sancţionaţi contravenţional sau penal, după caz, lucru cunoscut de toţi conducătorii auto, şi faptul că pentru a realiza o campanie de conştientizare a importanţei purtării acestui dispozitiv de siguranţă nu este nevoie să pui o categorie de persoane, respectiv femei, într-o situaţie jenantă, degradantă, explicitând prin obiecte şi gesturi bustul acestora, campania ar trebui să responsabilizeze toţi conducătorii auto, indiferent de sex, asupra consecinţelor nerespectării prevederilor legale, şi să fie realizată fără a pune vreo categorie de persoane într-o situaţie degradantă, umilitoare. Având în vedere clipul prin care se realizează campania în cauză, gesturile şi îndemnurile cu tentă sexuală, Colegul director a constatat că se încalcă prevederile art. 2 alin. (1) şi (5) din O.G. nr. 137/2000.

21. Conform dispoziţiilor art. 2 din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, "(1) Potrivit prezentei ordonanţe, prin discriminare se înţelege orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice.", "(5) Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.", iar potrivit art. 2 alin. (11) " Comportamentul discriminatoriu prevăzut la alin. (1)-(7) atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz, în condiţiile legii.".

22. Art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 prevede următoarele: "Contravenţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), (4), (5) şi (7), art. 6 - 9, art. 10, art. 11 alin. (1), (3) şi (6), art. 12, 13, 14 şi 15 se sancţionează cu amendă de la 1.000 RON la 30.000 RON, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 RON la 100.000 RON, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate".

23. Raportat la dispoziţiile legale incidente, sunt nefondate motivele de recurs referitoare la inexistenţa discriminării, la faptul că femeile nu au fost discriminate şi nici nu li s-au atribuit tratamente degradante, atingeri grave ale demnităţii umane de natură să coboare statutul social al unei persoane, şi împrejurarea că faptele invocate în hotărârea atacată nu constituie fapte de discriminare, întrucât discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit persoanelor aflate în situaţii comparabile, tratament ce are la bază unul dintre criteriile prevăzute la art. 2 alin. (1) din ordonanţă, astfel cum rezultă din art. 1 alin. (3) din O.G. nr. 137/2000, conform căruia exercitarea drepturilor enumerate în cuprinsul prezentului articol priveşte persoanele aflate în situaţii comparabile.

24. Susţinerile ample din cererea de recurs privind realizarea şi importanţa campaniei sociale de siguranţă rutieră "F.", la nivel naţional şi internaţional, cu scopul de a conştientiza automobiliştii (femei şi bărbaţi) cu privire la riscurile din traficul rutier şi de a-i solidariza cu privire la purtatul centurii de siguranţă, cu scopul declarat de reducere cu 50% a numărului victimelor accidentelor la nivelul Uniunii Europene, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.. De altfel, nu au fost contestate şi criticate importanţa campaniei sociale, scopul acesteia şi premierea de către organizaţii internaţionale.

25. Campania a constat, însă, în realizarea şi difuzarea publică a unui spot/clip, care debutează prin redarea vizuală a imaginii bustului unor persoane de sex feminin şi prin utilizarea unor fructe de diferite forme şi mărimi (portocale, mere, pere), poziţionate în dreptul bustului, cu mesajul: "dacă sunt mari, dacă sunt mere, dacă sunt mici, dacă sunt pere, dacă sunt libere, dacă sunt certate, dacă sunt noi, dacă sunt adevărate, dacă ţi-a venit maşina, dacă ai un decolteu, dacă ţi-a ieşit parcarea, dacă ţi-a rămas un leu, dacă vii de la coafor, dacă pleci de la birou, dacă te-ai trezit devreme, dacă ai un filtru nou, dacă lui îi spui ceva ce nu poate ignora, hai, fă asta cu o poză, nu-i cazul chiar de proză". Ulterior apar personajele care realizează clipul, femei din showbiz-ul românesc, iar în final este derulat mesajul:

"hai să facem purtatul centurii greu de ignorat...fă-ţi o poză cu centura şi pune-o pe F.".

26. În mod corect a reţinut instanţa de fond că s-a reproşat fapta de discriminare, prin hărţuire, nu prin prisma scopului general declarat al campaniei, acela de a conştientiza automobiliştii cu privire la riscurile din traficul rutier şi de a-i solidariza cu privire la purtatul centurii de siguranţă, ci prin prisma scopului particular, propriu spotului prin care se realiza campania, acela de a solidariza persoanele de sex feminin în intenţia declarată de a le implica în demersul de a posta fotografii pe platformele puse la dispoziţie, fotografii sugestive tematicii, sensului şi simţului vizual al spotului, şi prin raportare la metoda tehnică prin care s-a realizat spotul campaniei, prin care s-a transmis mesajul acesteia.

27. În ceea ce priveşte existenţa discriminării prin prisma scopului propriu al clipului, acela de a încuraja numai persoane de sex feminin în a încărca poze care să se circumscrie scopului general al campaniei, instanţa de fond a considerat, însă, că acesta nu se încadrează în textul art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000, întrucât rămâne la latitudinea destinatorilor a se conforma sau nu mesajului şi alegerea modului de răspuns, iar faptul că unele persoane de sex feminin s-au conformat mesajului textual al campaniei, iar postările respective au generat comentarii şi reacţii în spaţiul on-line, nu mai ţine de comportamentul persoanei reclamate, ci al destinatarilor.

28. În mod corect, raportat la dispoziţiile O.G. nr. 137/2000, s-a constatat existenţa discriminării, prin hărţuire, în ceea ce priveşte modalitatea tehnică de transmitere a mesajului, prin care se insista asupra unor părţi anatomice ce definesc sexul feminin, precum şi prin atribuirea unor comportamente ("dacă ţi-a ieşit parcarea", "dacă vii de la coafor", "dacă ai un filtru nou", "dacă lui îi spui ceva ce nu poate ignora"), care limitează reprezentarea sexului feminin şi au drept consecinţă o situaţie degradantă şi ofensatoare, în sensul dispoziţiilor art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000.

29. Constituie hărţuire, considerată a fi o formă de discriminare şi interzisă, comportamentul indezirabil bazat pe un criteriu care are drept efect lezarea demnităţii unei persoane, crearea unui mediu de intimidare, degradant, umilitor sau ofensator, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000, şi nu este condiţionată de aplicarea unui tratament diferit persoanelor aflate în situaţii comparabile.

30. Reţinând, aşadar, ca fiind discriminare prin hărţuire, modalitatea tehnică de comunicare a mesajului prin clipul campaniei, prin prisma mesajelor vizuale şi auditive de natură a leza demnitatea persoanelor de sex feminin, în mod întemeiat curtea de apel a respins cererea ca neîntemeiată, fiind în mod corect constatate de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării existenţa discriminării şi întrunirea elementelor constitutive ale contravenţiei prevăzute de art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000, sancţionată, potrivit art. 26 alin. (1), cu amendă contravenţională în cuantumul minim prevăzut de lege.

31. Pentru aceste motive, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă acţiunea formulată de reclamant, este legală, fiind pronunţată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente, în baza cărora a fost emisă, de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, hotărârea nr. 164/25.03.2015.

VII Soluţia instanţei de recurs

32. Pentru aceste considerente, nefiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 804 din 10 martie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2018.