Annulling unsealed administrative appeal for non-payment of judicial stamp duty

Asupra admisibilităţii în principiu a recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal sub nr. 859/45/18.10.2016, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, solicitând instanţei ca prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună anularea Ordinului de Ministru al Culturii şi Cultelor nr. 2127/2005 privind Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei Naţionale de Arheologie şi să dispună anularea tuturor documentelor de ordin imperativ - decizional emise de această comisie, precum şi să dispună suspendarea executării Ordinului nr. 2127/2005 până la soluţionarea definitivă a acţiunii vizând anularea acestuia.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 30/2017 din data de 20 februarie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare formulată în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei nr. 30/2017 din data de 20 februarie 2017 pronunţată în dosarul nr. x/2016 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, în sensul admiterii cererii de suspendare.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-pârât Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 19.07.2017, prin care invocă excepţia nulităţii cererii de recurs, dat fiind faptul că aspectele criticate nu pot fi încadrate vreunui motiv de nelegalitate prevăzut de art. 488 C. proc. civ. Pe fond, solicită respingerea recursului ca nefondat şi neîntemeiat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 mai 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raportul întocmit asupra admisibilităţii recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (2) din C. proc. civ.:

"La cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii [...]".

În cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 80/2013, potrivit cărora:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 din C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Prin adresa comunicată recurentului-reclamant la data de 20.06.2017, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 de RON.

Prin Raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a opinat în sensul soluţiei de anulare a recursului ca netimbrat, în măsura în care taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 RON nu va fi achitată până la data analizării în completul de filtru a admisibilităţii în principiu a recursului, sens în care a apreciat recursul ca fiind nul pentru neîndeplinirea obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru, în raport cu dispoziţiile art. 486 alin. (2) teza I coroborate cu dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ.

Raportul asupra admisibilităţii recursului a fost comunicat recurentului-reclamant A. la data de 17.05.2018, potrivit dovezii de înmânare aflate la dosar, aceasta neformulând un punct de vedere şi nedepunând dovada achitării taxei judiciare de timbru până la termenul stabilit pentru analizarea recursului de către completul de filtru.

Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că recurentul-reclamant A. nu a respectat obligaţia legală a achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stipulat de art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013, deşi această obligaţie i-a fost adusă la cunoştinţă atât prin adresa comunicată la data de 20.06.2017, cât şi prin comunicarea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Înalta Curte constată că recursul nu este scutit de la plata taxei judiciare de timbru, iar la dosar nu a fost depusă, de către recurentul-reclamant, o cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 şi de asemenea, nici nu a fost formulată o cerere de acordare facilităţi de la plata taxei judiciare de timbru, astfel cum prevede art. 42 alin. (2) din acelaşi act normativ ori o cerere de acordare ajutor public judiciar în condiţiile O.U.G. nr. 51/2008.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea recursului declarat de A. împotriva sentinţei nr. 30/2017 din data de 20 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 30/2017 din data de 20 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iunie 2018.