Tardivité de l'appel contre une décision de suspension de l'exécution d'une décision disciplinaire interne de la magistrature

Asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 28.09.2016, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Curtea de Apel Craiova, Ministerul Justiţiei şi Tribunalul Dolj, suspendarea executării Deciziei nr. 121/DJ/1.09.2016 emisă de Preşedintele Curţii de Apel Craiova, până la pronunţarea hotărârii instanţei de fond, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 292 din 3 februarie 2017, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea de suspendare formulată de reclamanţi, ca nefondată.

3. Cererea de recurs formulată

Împotriva sentinţei civile nr. 292 din 3 februarie 2017 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au formulat recurs reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului şi schimbarea sentinţei recurate, în sensul admiterii cererii de suspendare a Deciziei nr. 121/DJ/1.09.2016 până la pronunţarea instanţei de fond.

4. Apărările formulate în cauză

4.1 Intimatul-pârât Ministerul Justiţiei a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

4.2 Intimatul-pârât Tribunalul Dolj a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei recurate.

4.3 Intimata-pârâtă Curtea de Apel Craiova a formulat, de asemenea, întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului ce formează obiectul dosarului nr. x s-a verificat de către magistratul raportor îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 486 şi ale art. 487 din C. proc. civ., republicat, apreciindu-se că recursul de faţă nu este admisibil, fiind formulat cu depăşirea termenului prevăzut de lege în acest sens.

Prin încheierea din data de 10 mai 2018, pronunţată în Camera de Consiliu, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi.

Părţile nu au depus punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate condiţiile de admisibilitate ale recursului, Înalta Curte constată că recursul de faţă este tardiv formulat, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004:

"(4) Hotărârea prin care se pronunţă suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare."

Prin raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a apreciat că recursul este tardiv formulat, şi în consecinţă, nu este admisibil în principiu.

În cauză, în ceea ce priveşte recursul formulat de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., se constată că sentinţa recurată a fost comunicată acestora la data de 28.03.2017, iar cererea de recurs a fost depusă la instanţa de fond la data de 10.04.2017, conform ştampilei de primire aplicate pe cererea de recurs, în condiţiile în care ultima zi de declarare a recursului era data de 03 aprilie 2017, o zi lucrătoare (joi), recursul fiind declarat şi motivat cu depăşirea termenului prevăzut de lege pentru declararea acestei căi de atac, respectiv cu nerespectarea termenului de 5 zile de la comunicarea hotărârii, prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., republicat, când termenul se socoteşte pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlineşte, iar conform alin. (2) al aceluiaşi articol, când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungeşte până în prima zi lucrătoare care urmează.

În raport de aceste aspecte, se constată că recursul de faţă a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 5 zile de la comunicarea hotărârii recurate, prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, termen care s-a împlinit pentru recurenţii-reclamanţi la data de 03.04.2017.

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen de către recurenţii-reclamanţi, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., şi nici nu s-a contestat sau justificat depunerea tardivă a cererii de recurs.

Prin urmare, pentru considerentele anterior arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A., B., C., D., E., F., G., H., I. împotriva sentinţei civile nr. 292 din 3 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de A., B., C., D., E., F., G., H., I. împotriva sentinţei civile nr. 292 din 3 februarie 2017 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iunie 2018.