Funding agency wins reversal; company’s claim dismissed, EUR 857,176.62 in FEADR grants upheld for artificial eligibility via linked enterprises.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. de dosar x/2014, la data de 28 octombrie 2014, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a solicitat anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 20415/07.07.2014 şi a procesului-verbal/titlului de creanţă nr. x/06.05.2014, precum şi exonerarea de la restituirea sumelor trecute în procesul-verbal şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x, la data de 04 decembrie 2014, reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a solicitat anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei nr. 20415/07.07.2014, a procesului-verbal/titlului de creanţă nr. x/06.05.2014, exonerarea de la restituirea sumelor trecute în procesul-verbal şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de şedinţă din data de 26 martie 2015, pronunţată în dosarul nr. x, s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. x.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 189 din 25 iunie 2015, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis contestaţia formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit şi a anulat Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/05.05.2014 şi Decizia nr. 22415/07.07.2014, exonerând reclamanta de plata sumelor stabilite cu titlu de creanţă bugetară, respectiv 857.176,62 RON.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 189/25.06.2015, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (continuatoarea juridică a pârâtei Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit), criticând ca nelegală şi netemeinică hotărârea atacată, întemeindu-şi recursul pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii.

În susţinerea recursului, se arată că hotărârea fondului este pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor Contractului de finanţare, a Legii nr. 346/2004, Regulamentului nr. 65/2011, O.U.G. nr. 66/2011, H.G. nr. 224/2004 şi a Ghidului Solicitantului în ceea ce priveşte condiţiile de acordare a fondurilor nerambursabile prin FEADR.

Hotărârea primei instanţe este criticată pentru faptul că s-a apreciat în sensul neîncadrării neregulilor invocate în situaţiile reglementate de prevederile contractuale, motivare care încalcă dispoziţiile Legii nr. 346/2006 şi Regulamentele CE nr. 65/2011, nr. 1975/2006 şi nr. 2988/1995.

Neregulile constatate de recurenta-pârâtă au condus la concluzia că beneficiarul nu respectă criteriul de selecţie S2 - Proiectele prin care activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25000 EURO investiţi în funcţie de tipul solicitantului, întrucât: (i) există legături între acţionariatul/administratorul societăţii intimate şi acţionariatul/administratorului agentului economic către care au fost prestate servicii agricole cu utilajele finanţate prin FEADR şi (ii) unul din angajaţii intimatei-reclamante (doamna B.) are domiciliul în mediul urban, ceea ce contravine motivaţiei şi obiectivelor Măsurii M312.

În acest sens, consideră recurenta-pârâtă, s-a constatat crearea de condiţii artificiale de eligibilitate în vederea obţinerii unui avantaj nejustificat şi obţinerii finanţării nerambursabile, aspect ce reprezintă neregulă în accepţiunea contractului de finanţare, reglementarea legăturilor dintre societăţi fiind stabilită prin Legea nr. 364/2004. În acest sens, recurenta-pârâtă înţelege să expună, pe larg, aspectele de ordin faptic şi juridic care au condus la concluzia existenţei legăturilor între cele trei societăţi, deşi, la data depunerii cererii de finanţare de către Societatea A. S.R.L., aceasta a declarat că se încadrează în categoria întreprinderilor autonome.

În sprijinul concluziei la care a ajuns recurenta-pârâtă prin întocmirea titlului de creanţă asupra intimatei-reclamante, referitor la caracterul de întreprinderi legate între beneficiarul finanţării şi entităţile juridice C. PFA şi Societatea D. S.R.L., s-a evidenţiat ponderea serviciilor prestate de către Societatea A. S.R.L. către aceşti agenţi economici, la care C. este persoana fizică autorizată, respectiv administrator.

O altă critică adusă hotărârii de fond priveşte argumentul conform căruia reclamanta, în calitate de beneficiară, era ţinută să respecte doar prevederile contractului de finanţare. Or, potrivit clauzelor acestui contract, reclamanta se obliga să respecte prevederile memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare şi reglementărilor în vigoare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Uniunea Europeană, necunoaşterea acestora neputând să îl absolve pe beneficiar de respectarea şi aplicarea lor.

Neîntemeiată este şi reţinerea primei instanţe conform căreia recurenta-pârâtă ar fi trebuit să diminueze debitul proporţional cu abaterile înlăturate, întrucât neregula comisă intenţionat a afectat întregul contract de finanţare. Astfel, cuantumul debitului a fost stabilit prin raportare la principiul proporţionalităţii prevăzut de art. 2 lit. n) şi art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011 şi de adresa nr. x/2011 emisă de Comisia Europeană - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, reţinându-se că neregulile produse sunt de natură a afecta eligibilitatea întregului proiect.

Instanţa de fond nu a reţinut faptul că beneficiara nu se încadra în categoria micro-întreprinderilor, deşi această calificare era dată de criteriile prevăzute în Ghidul solicitantului pentru Măsura 312 şi Fişa Măsurii 312.

Un aspect ce nu a fost reţinut de instanţa de fond se referă la faptul că recuperarea prejudiciului stabilit în sarcina reclamantei este obligatorie pentru derularea PNDR prin FEADR în condiţiile impuse de Comunitate, prin actele normative emise de aceasta şi ratificate de Guvernul României, precum şi pentru o judicioasă şi legală gestionare a fondurilor alocate de Comunitate. Obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 19.10.2015, intimata-reclamantă A. S.R.L. a invocat excepţia nulităţii recursului declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 04 octombrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

La data de 20 noiembrie 2017, intimata-reclamantă A. S.R.L. a înregistrat la dosarul cauzei un punct de vedere referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.

Prin încheierea din data de 14 februarie 2018, constatând că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, completul de filtru a respins, ca neîntemeiată, excepţia nulităţii recursului şi a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat, fixând termen pentru judecata pe fond a căii de atac.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat, pentru următoarele considerente:

II.1 Argumentele de fapt şi de drept relevante

Intimata-reclamantă, în calitate de beneficiară a finanţării nerambursabile acordată de autoritatea contractantă APDRP (în prezent AFIR) în cadrul programului FEADR, Măsura 312, prin semnarea contractului de finanţare nr. x, pentru implementarea proiectului "Achiziţie utilaje pentru prestări servicii în agricultură de către Societatea A. S.R.L. în comuna Tufeşti, Judeţul Brăila", a fost supusă unei verificări documentare a cazului de suspiciune de nereguli înregistrat la Autoritatea competentă în gestionarea fondurilor europene sub nr. x/2014, fiind întocmit procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/06.05.2014. În cuprinsul acestui titlu de creanţă s-a constatat nemenţinerea eligibilităţii proiectului, fiind identificate drept nereguli:

- existenţa legăturilor între acţionariatul/administratorul Societăţii A. S.R.L. şi acţionariatul/administratorul agentului economic către care au fost prestate servicii agricole cu utilajele finanţare prin FEADR, respectiv C. persoana fizică autorizată şi Societatea D. S.R.L., societăţi în care domnul C. deţine calitatea de administrator/asociat, astfel încât, potrivit art. 44 din Legea nr. 346/14.07.2004, se consideră că cele două întreprinderi sunt legate;

- nerespectarea criteriului de selecţie S2 - Proiectele care prin activitatea propusă creează mai mult de un loc de muncă la 25 000 euro investiţi, în funcţie de tipul solicitantului, întrucât una dintre persoanele angajate la Societatea A. S.R.L. are domiciliul în mediul urban, ceea ce contravine motivaţiei şi obiectivelor măsurii M312.

Prin Decizia de soluţionare a contestaţiei ce a fost emisă sub nr. x/2014 s-a stabilit că nu poate fi reţinută ca neregulă împrejurarea potrivit căreia beneficiarul investiţiei a angajat persoane care nu locuiesc în mediul rural, cât timp propunerea din planul de afaceri a fost de creare a unor noi locuri de muncă în mediul rural, obiectiv ce s-a realizat, locul desfăşurării proiectului fiind situat în comuna Tufeşti, judeţul Brăila.

Cât priveşte neregula rezultată din caracterul de întreprinderi legate între Societatea A. S.R.L., C.-PFA şi Societatea D. S.R.L., au fost menţinute concluziile din cuprinsul procesului-verbal de constatare a neregulilor, fiind respinsă contestaţia formulată în procedura administrativă împotriva acestui titlu de creanţă.

Soluţia primei instanţe, de admitere a cererii de chemare în judecată formulate de Societatea A. S.R.L. şi, în consecinţă, de anulare a procesului-verbal nr. x şi a deciziei nr. 22415/07.07.2014, emise de APDRP (în prezent AFIR), se impune a fi reformată, neregula constatată prin actele administrative fiscale contestate fiind confirmată în calea de atac a recursului.

La depunerea proiectului în vederea obţinerii finanţării nerambursabile în cadrul programului FEADR 2007-2013, Axa 3, măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi", solicitantul A. S.R.L. a propus achiziţionarea de utilaje şi maşini agricole, în scopul dezvoltării societăţii prin prestarea de servicii către agenţii economici care activează în domeniul agricol din mediul rural, în urma selecţiei acestui proiect fiind încheiat contractul de finanţare nr. x/01.07.2010.

Înalta Curte constată că, potrivit prevederilor art. 1 (2) din contractul de finanţare nr. x/01.07.2010, "Cererea de finanţare depusă de beneficiar, împreună cu toate documentele anexate acesteia, rezultată în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul tuturor procedurilor de evaluare şi implementare, face parte integrantă din contract şi este obligatorie pentru beneficiar pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului prevăzută la art. 2 (8), compusă din durata de execuţie a Contractului de finanţare, la care se adaugă 5 ani de monitorizare de la data ultimei plăţi făcută de către Autoritatea Contractantă", iar potrivit art. 3 din Anexa 1 la contract, "Beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în cererea de finanaţre. De asemenea, pe o perioadă de 5 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial proiectul."

Declanşarea controlului ex-post ulterior decontării tuturor tranşelor de plată a avut ca obiectiv verificarea întregii documentaţii care a stat la baza semnării contractului de finanţare, la care s-au adăugat informaţiile suplimentare rezultate din controalele anterioare şi din modificările survenite în perioada de implementare a proiectului, autoritatea contractantă acţionând în cadrul legal care îi conferea dreptul de a exercita un astfel de control.

Clauzele contractului de finanţare semnat de părţile litigante conferă dreptul autorităţii contractante să monitorizeze proiectul pe o durată de 5 ani de la finalizarea acestuia şi să recupereze sprijinul acordat, în situaţia identificării unor nereguli (art. 3 alin. (1) din Anexa 1 la contractul de finanţare, art. 5 (2) din contractul de finanţare), art. 5 (3) din Regulamentul CE nr. 65/2011).

În esenţă, stabilirea neregulii s-a fundamentat pe identificarea legăturilor dintre reprezentantul convenţional al beneficiarului proiectului şi administratorul agentului economic ori titularul PFA-ului către care prestează servicii Societatea A. S.R.L., în implementarea respectivului proiect.

Din datele comunicate de Oficiul Registrului Comerţului a rezultat că Societatea A. S.R.L. a fost înfiinţată la data de 22.10.2009, cu unic asociat E., administrator fiind persoana fizică C., care, la rândul său, a fost autorizat să funcţioneze ca PFA la data de 04.03.2008, iar Societatea D. S.R.L., înfiinţată la data de 18.06.2010, cu unic asociat F., îl are ca administrator tot de C., începând cu data de 15.11.2010.

Primordial, reţine Înalta Curte că, potrivit Ghidului Solicitantului din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală-PNDR-Axa 3-Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale, măsura 3.2.1. "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi", în versiunea 03 din septembrie 2009, în cadrul capitolului 2.1, s-a prevăzut că beneficiarii eligibili sunt microîntreprinderile care, în sensul prevederilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, trebuie să fie întreprinderi autonome, sau persoanele fizice (neînregistrate ca agenţi economici) care se vor angaja ca până la data semnării contractului de finanţare să se autorizeze cu un statut minim de persoană fizică autorizată şi să funcţioneze ca microîntreprindere.

În documentaţia întocmită conform Ghidului Solicitantului pentru depunerea proiectului în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, intimata-reclamantă Societatea G. S.R.L. a declarat că este o întreprindere autonomă, aspect ce a fost avut în vedere la momentul evaluării condiţiilor de eligibilitate a solicitantului .

În verificarea documentară a proiectului "Achiziţie utilaje pentru prestări servicii în agricultură", a reţinut autoritatea contractantă AFIR că nu au fost menţinute condiţiile de eligibilitate ce au fost declarate la momentul încheierii contractului de finanţare dintre părţile litigante, modificările substanţiale survenite în derularea proiectului implementat cu finanţare europeană nerambursabile fiind reţinute de către echipa de control din cadrul AFIR ca urmare a identificării legăturilor existente între intimata-reclamantă Societatea A. S.R.L. şi entităţile juridice C. PFA şi Societatea D. S.R.L.

Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 346/2004, " (1) Întreprinderile legate sunt întreprinderile între care există oricare dintre următoarele raporturi:

a) o întreprindere deţine majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau ale asociaţilor celeilalte întreprinderi;

b) o întreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraţie, de conducere ori de supraveghere a celeilalte întreprinderi;

c) o întreprindere are dreptul de a exercita o influenţă dominantă asupra celeilalte întreprinderi, în temeiul unui contract încheiat cu această întreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia;

d) o întreprindere este acţionară sau asociată a celeilalte întreprinderi şi deţine singură, în baza unui acord cu alţi acţionari ori asociaţi ai acelei întreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii respective.

(2) Se prezumă că nu există o influenţă dominantă dacă investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42 nu sunt implicaţi direct sau indirect în conducerea întreprinderii respective, fără ca drepturile pe care le deţin în calitatea lor de acţionar sau asociat să fie prejudiciate.

(3) Sunt considerate întreprinderi legate şi întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise la alin. (1), prin intermediul uneia ori mai multor întreprinderi sau prin oricare dintre investitorii prevăzuţi la alin. (3) al art. 42.

(4) Întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente.

(5) O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte ori în aval pe piaţa în cauză."

Prezintă relevanţă în cauză prevederile art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004, ce au fost avute în vedere de către recurenta-pârâtă AFIR în justificarea pierderii statutului de întreprindere autonomă pentru Societatea A. S.R.L., pe parcursul perioadei de implementare şi de monitorizare a proiectului pentru care aceasta a obţinut finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Măsurii 312 din PNDR-Axa 3.

Interpretarea conferită de jurisprudenţa CJUE asupra prevederilor art. 3 alin. (3) paragraful 4 din Recomandarea 2003/361/CE (reluată în dreptul intern în cuprinsul prevederilor art. 44 alin. (4) din Legea nr. 346/2004), prin hotărârea din 27.02.2014 pronunţată în cauza C -110/13 HaTe Fo GMBH, este cea potrivit căreia "unele întreprinderi pot fi considerate "afiliate", în sensul acestui articol, atunci când rezultă din analiza raporturilor atât juridice, cât şi economice stabilite între întreprinderi că ele constituie, prin intermediul unei persoane fizice sau al unui grup de persoane fizice care acţionează în mod concertat, o entitate economică unică, chiar şi atunci când între acestea nu există în mod formal una dintre relaţiile avute în vedere la articolul 3 alin. (3) primul paragraf din această anexă.

Se consideră că acţionează în mod concertat în sensul articolului 3 alin. (3) al patrulea paragraf din această anexă persoanele fizice care se coordonează pentru a exercita asupra deciziilor comerciale ale întreprinderilor în cauză o influenţă care exclude ca întreprinderile respective să poată fi considerate ca fiind independente una de cealaltă din punct de vedere economic. Îndeplinirea acestei condiţii depinde de împrejurările cauzei şi nu este în mod necesar subordonată existenţei unor relaţii contractuale între aceste persoane şi nici chiar constatării intenţiei lor de a eluda definiţia microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici sau mijlocii în sensul acestei recomandări."

Cu ocazia controlului ex-post ce a condus la întocmirea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 06.05.2014, s-a reţinut că există un grup de întreprinderi ce sunt controlate de o singură persoană fizică, respectiv C., aspect ce rezultă din analiza mai multor indicatori, după cum urmează.

- În privinţa obiectului de activitate al celor trei entităţi juridice analizate, se relevă că beneficiarul proiectului are ca activitate principală CAEN 4621-"Comerţ cu ridicata al cerealelor, seminţelor, furajelor şi tutunului neprelucrat" şi activităţi secundare CAEN 0111 "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase" şi CAEN 0161 "Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală", în timp ce C. -PFA are obiect principal de activitate CAEN 0111 "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase" şi obiect secundar CAEN 0161 "Activităţi auxiliare pentru producţia vegetală", iar Societatea D. S.R.L. are ca obiect secundar de activitate CAEN 0111 "Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase".

- Din analiza activităţilor prestate pe durata de implementare a proiectului către diferiţi agenţi economici, potrivit scopului propus prin accesarea finanţării nerambursabile, se relevă că, în perioada 2011-2013, lucrările agricole efectuate de Societatea A. S.R.L. au fost îndreptate într-o proporţie covârşitoare către cele două entităţi ce au în structura lor aceeaşi persoană fizică care îndeplineşte funcţia de administrator la beneficiarul finanţării nerambursabile, fiind nesemnificativă ponderea activităţilor prestate către agenţi economici independenţi, aflaţi în relaţie de autonomie faţă de grupul controlat de persoana fizică C.

Se reţine, din aspectele anterior menţionate, că utilajele achiziţionate prin proiect nu au contribuit la diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală, fiind destinate deservirii preponderente a membrilor unei singure familii şi a firmelor deţinute de către aceştia.

Chiar dacă, în aparenţă, cele trei entităţi juridice sunt separate, interdependenţele existente între acestea, reliefate anterior, duc la calificarea lor în întreprinderi legate, în sensul dispoziţiilor art. 44 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 346/2004, fapt ce dovedeşte existenţa premiselor creării de condiţii artificiale, pentru a beneficia de ajutorul nerambursabil alocat Măsurii 312, prin obţinerea unui punctaj sporit pentru micro-întreprinderi cu statut autonom, nou-înfiinţate (start-up), în condiţiile în care caracterul autonom al solicitantului nu a fost menţinut pe durata valabilităţii proiectului.

Este real că, potrivit jurisprudenţei CJUE, materializată prin hotărârea din 12.09.2013 în cauza C-434/12 Slancheva sila EOOD, " […] proba unei practici abuzive a potenţialului beneficiar de un astfel de ajutor impune, pe de o parte, un ansamblu de circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor prevăzute de reglementarea relevantă, obiectivul urmărit de această reglementare nu a fost atins şi, pe de altă parte, un element subiectiv care constă în intenţia de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii creând în mod artificial condiţiile necesare pentru obţinerea acestuia."

Potrivit prevederilor inserate la pct. 2 din Anexa la Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr. 567/2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis "Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii vieţii în spaţiul rural", Schema de ajutor de minimis urmăreşte realizarea unui obiectiv general, ce vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale (conform fişei tehnice a Măsurii 312), a unor obiective specifice, respectiv crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; creşterea valorii adăugate în activităţi non agricole; crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de către micro-întreprinderi; precum şi a unor obiective operaţionale, respectiv crearea de micro-întreprinderi; dezvoltarea celor existente în sectorul agricol, în spaţiul rural; reducerea gradului de dependenţă faţă de agricultură.

Art. 52 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, în baza căruia a fost solicitat ajutorul financiar nerambursabil pentru proiectul intimatei-reclamante, are ca obiectiv susţinerea măsurilor de diversificare a economiei rurale şi cuprinde ajutoarele pentru înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor, în scopul promovării spiritului antreprenorial şi consolidării mediului economic.

În condiţiile reţinerii, de către instanţa de control judiciar, a existenţei unor întreprinderi legate, între care se află şi întreprinderea intimată, este evident că obiectivul general al Măsurii 312 nu a fost atins, deoarece nu s-a finanţat un proiect independent(pentru Societatea A. SRL), care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care acestea funcţionează, ci, în realitate, s-a finanţat o singură entitate (familie), a cărei activitate profită doar acesteia.

Această concluzie rezidă şi din faptul că achiziţionarea de utilaje de către intimata-reclamantă prin accesarea sprijinului financiar nerambursabil a fost destinată efectuării de lucrări agricole nu către terţi, ci către unităţi economice aparţinând familiei, astfel cum se observă din situaţiile de lucrări depuse pentru anii 2011-2013 la dosar . În cuprinsul acestor înscrisuri se evidenţiază că beneficiarul finanţării a efectuat lucrări către cele 2 entităţi juridice controlate de persoana fizică C. în procent de aproximativ 70% (65,35 % în anul 2011, 76,72% în anul 2012, respectiv 87,59% în anul 2013) din totalul lucrărilor prestate către agenţii economici identificaţi în situaţiile depuse de Societatea A. S.R.L.

În aceste condiţii, se poate reţine că utilajele achiziţionate prin proiect nu au contribuit la diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală, deoarece acestea au fost destinate deservirii preponderente a membrilor unei singure familii şi a firmelor deţinute de către aceştia.

În ceea ce priveşte existenţa elementului subiectiv, acesta presupune intenţia beneficiarului de a obţine un avantaj rezultat din reglementarea Uniunii, ce contravine obiectivelor schemei de ajutor de minimis, creând în mod artificial condiţiile necesare pentru dobândirea acestuia.

Reperul jurisprudenţial în analiza acestui element este cel oferit de hotărârea CJUE pronunţată la data de 12.09.2013 în cauza C-434/12 Slancheva sila EOOD, în care se arată, la paragrafele 40, 41 şi 43 că:

"40. […]fac parte dintre elementele de fapt care pot fi luate în considerare de instanţa menţionată pentru a stabili caracterul artificial al creării condiţiilor necesare pentru a beneficia de o plată în temeiul FEADR legăturile de natură juridică, economică şi/sau personală dintre persoanele implicate în operaţiunea de investiţii respectivă (a se vedea în acest sens Hotărârea Emsland-Stärke, citată anterior, punctul 58).

41. Existenţa acestui element subiectiv poate fi de asemenea stabilită prin dovedirea unei coluziuni, care poate să ia forma unei coordonări deliberate, între diferiţi investitori candidaţi la acordarea unui ajutor în temeiul unei scheme de ajutor din cadrul FEADR, în special atunci când proiectele de investiţii sunt identice şi când există o legătură geografică, economică, funcţională, juridică şi/sau personală între aceste proiecte (a se vedea prin analogie Hotărârea Vonk Dairy Products, citată anterior, punctul 33).

43. În consecinţă, articolul 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că condiţiile de punere în aplicare a acestuia necesită prezenţa unui element obiectiv şi a unui element subiectiv. Potrivit primului dintre aceste elemente, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze împrejurările obiective ale speţei care permit să se concluzioneze că finalitatea urmărită de schema de ajutor din cadrul FEADR nu poate fi atinsă. Potrivit celui de al doilea element, este de competenţa instanţei de trimitere să aprecieze elementele de probă obiective care permit să se concluzioneze că, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru a beneficia de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul FEADR, candidatul la acordarea unei astfel de plăţi a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate. În această privinţă, instanţa de trimitere se poate baza nu numai pe elemente precum legăturile juridice, economice şi/sau personale dintre persoanele implicate în proiecte de investiţii similare, ci şi pe indicii care dovedesc existenţa unei coordonări deliberate între aceste persoane".

Îndeplinirea, în cauză, a elementului subiectiv, poate fi probată prin interconectarea anumitor elemente care, privite separat, par independente, însă ele converg spre o intenţie asumată de persoana fizică ce controlează grupul de entităţi juridice formate din cele trei firme, aceea de a crea condiţiile de eligibilitate pentru solicitantul nou înfiinţat, în scopul obţinerii unui punctaj maxim pentru microîntreprindere de tip start-up, deşi proiectul propus nu era unul de sine stătător, urmărind îndeplinirea intereselor celui care concentrează administrarea în fapt şi în drept a mai multor societăţi implicate în activităţile economice desfăşurate cu ajutorul finanţării europene nerambursabile.

De altfel, indiciile care conduc spre dovedirea elementului subiectiv în speţă sunt legate de opţiunea persoanei fizice de a înfiinţa o nouă societate în anul depunerii cererii de finanţare, în condiţiile în care măsura 312 se adresa şi altor microîntreprinderi care fuseseră înfiinţate anterior deschiderii programului de selecţie pentru sesiunea 2009-2010 (PFA C., înfiinţată în anul 2008), în vederea obţinerii punctajului maxim de 25 de puncte pentru acest criteriu, iar pentru a deturna operaţiunile economice preponderent spre entităţi controlate de aceeaşi persoană juridică, cu obiect de activitate situat pe aceeaşi piaţă sau pe pieţe adiacente, a fost înfiinţată o nouă societate ulterior publicării raportului de selecţie suplimentar din 29.10.2009, D. S.R.L., pe care a controlat-o, în calitate de administrator, începând cu data de 15.11.2010, data numirii în această funcţie.

Declararea, de către solicitantul G. S.R.L., a caracterului autonom al întreprinderii nou înfiinţate a condus la stabilirea punctajului obţinut, consecinţa fiind cea a declarării eligibilităţii proiectului propus. În ipoteza indicării, în declaraţia prevăzută de anexa 4.2, a tipului de întreprindere ca fiind una legată, nu autonomă, punctajul ar fi fost diminuat, fapt de natură a afecta eligibilitatea proiectului întocmit de intimata-reclamantă.

Existenţa unei coordonări a activităţilor persoanelor juridice din grupul controlat de C. este relevată de ponderea majoritară a derulării planului de afaceri propus în cadrul proiectului pentru care a obţinut finanţare europeană nerambursabilă cu entităţile pe care aceeaşi persoană fizică le administra, nu spre alţi operatori independenţi ce ar fi putut determina atingerea obiectivului specific vizat de Măsura 312, acela de "creare şi menţinere a locurilor de muncă în spaţiul rural; creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole; creare şi diversificare a serviciilor pentru populaţia rurală prestate de microîntreprinderi".

Concluzionând, nu doar existenţa relaţiilor de familie în cadrul grupului de firme compus din cele 3 entităţi juridice a fost de natură a reţine îndeplinirea elementului subiectiv al creării de condiţii artificiale în vederea obţinerii ajutorului nerambursabil, ci maniera deliberată a persoanei fizice C. de a acţiona în conducerea fiecărei firme, de natură a anihila autonomia de voinţă a fiecăreia dintre societăţile implicate, scopul urmărit fiind contrar celui pretins prin cererea de finanţare.

În raport şi de soluţia jurisprudenţială dată de CJUE în cauza C- 434/12 Slancheva sila EOOD, se reţine, din împrejurările concrete ale speţei, că obiectivul general al măsurii 312, care viza dezvoltarea durabilă a economiei rurale, fiind necesară promovarea diversificării activităţilor prin asimilarea de noi competenţe antreprenoriale, dobândirea de noi abilităţi şi în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale, nu a fost îndeplinit, proiectul căruia i-a lipsit caracterul autonom fiind derulat de o societate controlată de o persoană fizică ce concentrase administrarea mai multor entităţi juridice într-un grup afiliat, fapt de natură a restrânge astfel sfera de adresabilitate către alte persoane.

Aşadar, reţine instanţa de control judiciar că au devenit aplicabile prevederile art. 4 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011, de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, privind punerea în aplicare a procedurilor de control şi a ecocondiţionalităţii în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală:

"fără a se aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor."

Prin urmare, este fondat recursul declarat de pârâta AFIR, fiind probată, în cauză, existenţa elementelor care au stat la baza emiterii Procesului-verbal de constatare nr. x/06.05.2014 şi a Deciziei nr. 22 415/07.07.2014, fapt de natură a reţine caracterul legal al respectivelor acte administrativ-fiscale contestate în dosarul de faţă.

În privinţa respectării, de către recurenta-pârâtă AFIR a principiului proporţionalităţii, reglementat de art. 2 lit. n) din O.G. nr. 66/2011, reţine Înalta Curte că, în aplicarea prevederilor art. 16 alin. (3) din contractul de finanţare nr. x/01.07.2010, a fost retrasă întreaga finanţare europeană obţinută în cadrul programului FEADR 2007-2013, potrivit clauzei contractuale la care s-a făcut trimitere anterior, în care se arată că, "în cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea Autorităţii Contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de Autoritatea Contractantă.

Dacă beneficiarul nu se conformează acestei obligaţii, Autoritatea Contractantă va stabili penalităţi pentru întârziere şi va proceda la recuperarea sumei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare."

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ., raportat la dispoziţiile ar. 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta AFIR împotriva sentinţei civile nr. 189 din 25 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, pe care o va casa şi, în rejudecare, va respinge, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantei A. S.R.L.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei civile nr. 189 din 25 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 iunie 2018.