Conflict-of-interest finding upheld over mayor's pasture grants to own associations

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău sub nr. x/2015 la data de 14.07.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate Bucureşti (ANI), anularea raportului de evaluare nr. x/24.06.2015 şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 159 din 4 decembrie 2015, Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, şi a dispus anularea Raportului de evaluare nr. x/24.06.2015 emis de pârâta ANI Bucureşti.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, prin care a solicitat casarea sentinţei atacate şi respingerea cererii de chemare în judecată, criticând soluţia instanţei de fond ca nelegală în temeiul motivului ne nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs invocat s-au formulat următoarele critici:

Hotărârea primei instanţe este rezultatul încălcării şi aplicării greşite a prevederilor art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a Legii nr. 393/2004 (art. 75 lit. b şi f).

În esenţă, prima instanţă a reţinut că intimatul nu s-a aflat în conflict de interese, întrucât condiţiile art. 70 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003 raportat la art. 75 din Legea nr. 393/2004 nu erau îndeplinite, deoarece reclamantul nu a participat la luarea unei decizii care să-i asigure un beneficiu de natură patrimonială, un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

Contrar celor reţinute de instanţă, raportul de evaluare a fost întocmit ca urmare a încălcării legislaţiei privind conflictul de interese în materie administrativă în sensul prevăzut de art. 70 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, în condiţiile în care intimatul, în calitate de primar al oraşului Tîrgu Neamţ în mandatul 2008 - 2012, a încheiat respectivele contracte, iar categoria acestora este expres vizată de dispoziţiile legale invocate.

Faţă de reţinerile instanţei de fond, conform cărora contractele respective au fost încheiate în urma unui proces deliberativ al consilierilor locali şi nu a implicat o decizie sau un alt act administrativ al primarului, reiterează următoarele:

În urma evaluării efectuate s-a constatat faptul că, în perioada de referinţă, A. a deţinut următoarele funcţii şi calităţi:

- primar al Oraşului Tîrgu Neamţ în mandatul 2008 - 2012, conform sentinţei civile nr. 1340/04.06.2008 pronunţată de Judecătoria Tîrgu Neamţ;

- membru fondator al B., începând cu data de 10.07.2008, aşa cum rezultă din Actul constitutiv, autentificat prin încheierea nr. 1206/10.07.2008;

- membru fondator al C. Tîrgu-Neamţ, începând cu data de 25.05.2000 (data înregistrării în Registrul special privind asociaţiile şi fundaţiile aflat la Tribunalul Neamţ), aşa cum rezultă din Statutul Asociaţiei, autentificat prin încheierea nr. 477/09.07.1999.

În calitate de primar al oraşului Tîrgu-Neamţ, intimatul A. a semnat Contractul de dare în administrare gratuită nr. 14/04.02.2010, încheiat între Primăria oraşului Târgu Neamţ şi B.. precum şi contractele de dare în administrare gratuită nr. x/04.02.2010 şi nr. x/01.04.2011. încheiate între Primăria oraşului Târgu Neamţ şi C. Tîrgu Neamţ. asociaţii în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator.

De asemenea, în calitate de primar al oraşului Tîrgu Neamţ, A. a semnat expunerea de motive «la proiectul de hotărâre privind aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor "Osoi", "Slatina" şi "Aerodrom" care aparţin domeniului privat al oraşului Tîrgu Neamţ, către B. şi C..

În ceea ce priveşte întocmirea expunerii de motive de către intimatul reclamant, se arată că acest act susţine proiectul înaintea organului competent sa-l adopte, a stat la baza procesului deliberativ al consilierilor locali, fiind actul care prezintă, într-o forma succinta, condiţiile ce au determinat elaborarea reglementarii respective, conţinutul esenţial, semnificaţiile şi finalitatea acesteia.

Faţă de rolul pe care îl îndeplineşte în procesul deliberativ, recurenta pârâtă subliniază că această expunere de motive este întocmită de către intimat în urmărirea interesului pe care acesta îl avea, şi anume: aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor "Osoi" "Slatina" şi "Aerodrom" care aparţin domeniului privat al oraşului Tîrau Neamţ, către B. şi C., asociaţii în cadrul cărora intimatul reclamant deţine calitatea de membru fondator.

În concluzie, arată că în lipsa expunerii de motive, întocmită de către intimat, nu ar mai fi avut loc procesul deliberativ al consilierilor locali, proces deliberativ care, în opinia instanţei de fond, îl absolvă pe intimat de încălcarea regimului conflictelor de interese.

Astfel, din cele prezentate reiese că sunt întrunite toate condiţiile pentru existenţa unui conflict de interese, şi anume:

- exerciţiul unei demnităţi publice - reclamantul exercita calitatea de primar oraşului Tîrgu Neamţ; existenta unui interes personal - având un interes personal a semnat expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor "Osoi", "Slatina" şi "Aerodrom", care aparţin domeniului privat al oraşului Tîrgu Neamţ, către B. şi C., asociaţii în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator, fără de care contractele precizate mai jos nu puteau fi încheiate;

- în exercitarea funcţiei de primar al oraşului Târgu Neamţ, a semnat Contractul de dare în administrare gratuită nr. x/04.02.2010, încheiat între Primăria oraşului Târgu Neamţ şi B., precum şi contractele de dare în administrare gratuită nr. x/04.02.2010 şi nr. x/01.04.2011, încheiate între Primăria oraşului Târgu Neamţ şi C. Tîrgu Neamţ, asociaţii în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator.

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond, intimatul avea obligaţia, în exercitarea funcţiei de primar, de a respecta prevederile legale în materia conflictului de interese, respectiv de a manifesta o atitudine neutră, imparţială şi obiectivă faţă de interesele sale de orice natură, fiindu-i interzis să încheie un act juridic sau de a participa la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate care produce anumite beneficii pentru el, sau alte persoane juridice, conform dispoziţiilor legale privind conflictul de interese reglementat de Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile Legii nr. 393/2004.

Efectele juridice produse de un act emis din funcţia de autoritate publică sunt conforme cu scopul pentru care a fost emis. Astfel, având în vedere materialul probatoriu, rezultă foarte clar faptul că intimatul reclamant a urmărit încheierea contractelor de dare în administrare gratuită cu asociaţiile în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator încă de la data întocmirii expunerii de motive şi depunerii acesteia în atenţia consilierilor locali.

Evaluarea conflictului de interese, în sensul prevederilor Legii nr. 161/2003 şi a Legii nr. 393/2004, presupune analizarea cu obiectivitate a acţiunilor desfăşurate de alesul local în exercitarea funcţiei publice, precum şi a necesităţii subiectului de a anticipa că actul este de natură să-i producă un avantaj patrimonial.

Este evident că, din modul în care s-au derulat evenimentele (elaborarea urmată de semnarea expunerii de motive - finalizată cu încheierea contractelor), există un conflict între sarcinile publice pe care trebuie să le exercite intimatul (în calitate de primar) şi interesele sale private, atât iniţial (intimatul anticipând consecinţele depunerii expunerii de motive şi a hotărârilor adoptate) cât şi la final (semnarea contractelor de dare în administrare gratuită).

Relevant este că legiuitorul nu distinge cum este obţinut folosul material de către persoana evaluată, simpla posibilitate ca respectivul act să fie semnat sau încheiat fără existenţa unor garanţii de obiectivitate (aşa cum este definit de art. 70 din Legea nr. 161/2003) din partea celui care îl semnează, generează încălcarea regimului conflictelor de interese.

Prin urmare, legiuitorul a stabilit că există conflict de interese nu numai dacă este dovedită exercitarea unei influenţe sau lipsa de obiectivitate, ci prin simplul fapt că în calitatea sa de primar reclamantul ar fi apt să influenţeze activitatea instituţiei în favoarea asociaţiilor în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator.

În consecinţă, solicită admiterea recursului formulat.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea sentinţei atacate, ca fiind legală şi temeinică.

În motivare, a arătat că sunt nefondate criticile invocate de recurenta pârâtă cu privire la greşita aplicare a dispoziţiilor art. 70 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, instanţa de fond reţinând în mod corect că, pentru existenţa conflictului de interese, este imperios necesar să se stabilească participarea alesului local la luarea unei decizii a autorităţii publice din care face parte, decizie care ar putea prezenta un beneficiu pentru: b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

Potrivit împrejurărilor de fapt reţinute prin raportul de evaluare, nu rezultă că semnarea actelor menţionate de către reclamant întruneşte condiţiile legale pentru constatarea existenţei conflictului de interese.

Reclamantul a deţinut funcţia de preşedinte al C. Târgu Neamţ, iar la data de 28.03.2009, în cadrul Adunării generale a Asociaţiei Crescătorilor Animale "Aerodrom" din oraşul Târgu Neamţ au avut loc alegeri, din conţinutul procesului-verbal de şedinţă rezultând că a fost aleasă o altă persoană în calitate de preşedinte ai asociaţiei, funcţie ocupată până la acel moment de către reclamant. De la acea dată reclamantul a rămas doar cu calitatea de membru onorific al asociaţiei.

Prin adresa nr. x/2015, C. Târgu Neamţ a comunicat faptul că rolul reclamantului în cadrul asociaţiei a fost acela de a contribui la constituirea asociaţiei, ulterior constituirii acesta nemaiavând nicio activitate de conducere administrativă a asociaţiei şi nu a avut nici un beneficiu material sau de altă natură. În data de 28.03.2009 acesta şi-a dat demisia din cadrul asociaţiei.

Primăria a încheiat cu această asociaţie contractele de dare în administrare gratuită nr. 13/04.02.2010 şi nr. 44/01.04.2011 ulterior datei la care intimatul reclamant a renunţat la orice calitate în cadrul Asociaţiei care să-i atragă un potenţial conflict de interese, împrejurarea că nu au fost făcute demersurile necesare la Registrul de asociaţii şi fundaţii al Judecătoriei Târgu Neamţ, pentru a se înregistra hotărârea asociaţiei cu privire la încetarea calităţii sale de preşedinte, nu prezintă relevanţă din perspectiva supusă analizei, ştiut fiind faptul că înregistrările de menţiuni la ORC sau în registrul respectiv au doar rol de opozabilitate faţă de terţi, iar nu efect constitutiv de drepturi.

Aşadar, evidenţele din Registrul de Asociaţii şi fundaţii al Judecătoriei Târgu Neamţ au efect limitat al asigurării opozabilităţii faţă de terţi. Prin urmare, nu trebuie confundată obligaţia asociaţiei de a asigura publicitatea şi opozabilitatea faţă de terţi cu obligaţia prevăzută de art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003. respectiv obligaţia aleşilor locali de a demisiona din una din funcţiile incompatibile în cel mult 60 de zile.

Aşa cum rezultă din relaţiile comunicate de către asociaţie, reclamantul nu a beneficiat de indemnizaţie sau de vreun avantaj material sau moral derivat din calitatea de membru onorific. Pornind de la definiţia oferită de DEX pentru "onorific", reţine că membru onorific este acela căruia i s-a acordat un titlu (de onoare) în semn de respect, de consideraţie pentru merite deosebite, care îndeplineşte o funcţie, o sarcină, fără a fi retribuit, de onoare.

De asemenea, reclamantul a avut şi calitatea de membru fondator al B. Târgu Neamţ.

Prin adresa nr. x/2015 B. Târgu Neamţ a comunicat faptul că rolul reclamantului în cadrul asociaţiei a fost acela de a contribui la constituirea asociaţiei, ulterior constituirii acesta nemaiavând nicio activitate de conducere administrativă a asociaţiei şi nu a avut nici un beneficiu material sau de altă natură.

Primăria a încheiat cu această asociaţie contractele de dare în administrare gratuită nr. x/04.02.2010, ulterior datei la care a renunţat la orice calitate în cadrul Asociaţiei care să-i atragă un potenţial conflict de interese.

Faţă de susţinerea recurentei pârâte, în sensul că prin expunerea de motive întocmită intimatul reclamant şi-a urmărit interesul pe care acesta îl avea, şi anume: aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor "Osoi","Slatina" şi "Aerodrom", care aparţin domeniului privat al oraşului Tîrgu Neamţ, către B. şi C.» asociaţii în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator, arată că aceasta este nefondată.

Indiferent de efectele expunerii de motive, aceasta rămâne operaţiune administrativă şi nu act administrativ.

Cât priveşte aspectul că reclamantul a semnat expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor care aparţin domeniului privat al oraşului Târgu Neamţ către cele două asociaţii, consideră că acest fapt nu are semnificaţie juridică din perspectiva dispoziţiilor art. 76 din Legea nr. 161/2003, normă care se referă la interdicţia de a nu încheia un act juridic ori de a nu emite o dispoziţie în exercitarea funcţiei. Contractele respective au fost încheiate în urma unui proces deliberativ al consilierilor locali şi nu a implicat o decizie sau un alt act administrativ al primarului. Or, semnând expunerea de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor, primarul nu a încheiat un act administrativ, respectiv nu a emis o dispoziţie, având în vedere că expunerea de motive priveşte doar necesitatea elaborării şi adoptării hotărârii respective, din punct de vedere administrativ acest act având caracter de operaţiune administrativă.

Cu referire la criticile care vizează semnarea contractelor de dare în administrare gratuită a acestor islazuri, ca elemente ce ţin de conflictul de interese, arată că prima instanţă a reţinut în mod corect că respectiva operaţiune a constituit atributul consiliului local, primarul acţionând doar în calitate de reprezentant al acestuia.

Faţă de cele arătate, solicită respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 12 martie 2018, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 07.05.2018 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, s-a fixat termen de judecată în şedinţă publică, cu citarea părţilor la data de 18.06.2018.

6. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a suspus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ Raportul de evaluare nr. x/24.06.2015 cu privire la evaluarea regimului juridic al conflictului de interese, prin care se reţine de către Agenţia Naţională de Integritate că reclamantul nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, în mandatul 2008 - 2012, întrucât, în calitate de primar, a semnat Contractul de dare în administrare gratuită nr. x/04.02.2010, încheiat între Primăria oraşului Târgu Neamţ şi B., precum şi contractele de dare în administrare gratuită nr. x/04.02.2010 şi nr. x/01.04.2011, încheiate între Primăria oraşului Târgu Neamţ şi C. Târgu Neamţ, asociaţii în cadrul cărora deţine calitatea de membru fondator.

Prima instanţă, pentru a admite acţiunea reclamantului şi a anula raportul de evaluare întocmit de pârâtă, a conchis că nu poate reţine existenţa conflictului de interese din perspectiva dispoziţiilor art. 70 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003, raportat la art. 75 din Legea nr. 393/2004, întrucât reclamantul nu a participat la luarea unei decizii care să-i asigure un beneficiu de natură patrimonială, un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

Pentru a concluziona în sensul arătat, prima instanţă a arătat că existenţa conflictului de interese prevăzut de dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 impune să se stabilească participarea alesului local la luarea unei decizii a autorităţii publice din care face parte, decizie care ar putea prezenta un beneficiu pentru: b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte.

În context, prima instanţă a observat că la data semnării contractelor în discuţie reclamantul nu a mai deţinut funcţia de preşedinte al C. Târgu Neamţ, având doar calitatea de membru onorific al asociaţiei, titlu care nu a implicat participarea sa la conducerea administrativă a asociaţiei şi nu i-a conferit vreun beneficiu material sau de altă natură.

De asemenea, cu referire la calitatea reclamantului de membru fondator al B. Târgu Neamţ, prima instanţă a observat că acesta a avut doar rolul de a contribui la constituirea asociaţiei, ulterior constituirii nemaiavând nicio activitate de conducere, nu a realizat niciun beneficiu material sau de altă natură, contractele de dare în administrare gratuită fiind încheiate şi cu această asociaţie ulterior datei la care reclamantul a renunţat la orice calitate în cadrul Asociaţiei care să-i atragă un potenţial conflict de interese.

Prima instanţă a apreciat, cât priveşte semnarea de către reclamant a expunerii de motive la proiectul de hotărâre privind aprobarea dării în administrare gratuită a islazurilor care aparţin domeniului privat al oraşului Târgu Neamţ către cele două asociaţii, că acest fapt nu are semnificaţie juridică din perspectiva dispoziţiilor art. 76 din Legii nr. 161/2003, normă care se referă la interdicţia de a nu încheia un act juridic ori de a nu emite o dispoziţie, în exercitarea funcţiei. Contractele respective au fost încheiate în urma unui proces deliberativ al consilierilor locali şi nu a implicat o decizie sau un alt act administrativ al primarului. Expunerea de motive priveşte doar necesitatea elaborării şi adoptării hotărârii respective, din punct de vedere administrativ acest act având caracter de operaţiune administrativă.

Mai mult, prima instanţă a constatat că semnarea de către reclamant a contractelor de dare în administrare gratuită a islazurilor care aparţin domeniului privat al oraşului Târgu Neamţ s-a făcut în calitatea sa de împuternicit desemnat de Consiliul Local (art. 4 şi 5 HCL), precizând că, în temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 215/2001, semnarea contractelor a constituit atributul consiliului local, primarul acţionând doar în calitate de reprezentant, în conformitate cu dispoziţiile art. 75 din Legea nr. 393/2004.

7. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor recurentei-pârâte, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului-reclamant, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prima instanţă a reţinut că "Primăria" a încheiat contractele de dare în administrare gratuită ulterior datei la care a intimatul reclamant a renunţat la orice calitate care să-i atragă un potenţial conflict de interese, că acesta nu a mai deţinut în fapt calitatea de membru activ în cadrul asociaţiilor respective şi că nu a beneficiat de indemnizaţie sau de vreun avantaj material sau moral derivat din calitatea de membru.

Înalta Curte nu poate valida constatările primei instanţe, împrejurările de fapt relevate fiind nerelevante prin prisma regimului juridic al conflictelor de interese, cât timp, conform înregistrărilor în Registrul de asociaţii şi fundaţii, calitatea de membru (membru fondator) al intimatului reclamant s-a menţinut în toată perioada supusă evaluării.

Pentru a se afla sub incidenţa prevederilor art. 76 din Legea nr. 161/2003, care stabilesc interdicţia pentru primari de a emite un act administrativ, de a încheia un act juridic ori de a emite o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine (…), nu era necesară deţinerea funcţiei de preşedinte a asociaţiei.

Astfel, potrivit punctului f) al art. 75 din Legea nr. 393/2004, se prezumă că aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru o asociaţie sau fundaţie din care fac parte. Cu alte cuvinte, alesul local poate avea un interes personal în calitate de membru al asociaţiei, nedeţinerea unei funcţii de conducere în cadrul respectivei asociaţii fiind irelevantă.

În jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a stabilit, în ceea ce priveşte semnificaţia expunerii de motive şi propunerii proiectului de hotărâre, că acestea, chiar dacă nu au natura unor acte administrative, au natura unor acte juridice premergătoare adoptării hotărârii consiliului local, întrucât constituie manifestări de voinţă exprimate în scopul producerii unor efecte juridice în lipsa cărora hotărârea consiliului local nu se putea adopta (Decizia nr. 3168/15/11/2016, pronunţată în dosarul nr. x).

Înalta Curte, împărtăşind această orientare jurisprudenţială, reţine că expunerea de motive se întocmeşte de către primar în virtutea unor atribuţii care îi sunt conferite de lege, aceasta cuprinde o manifestare de voinţă în scopul producerii unor efecte juridice, în scopul perfectării unor contracte, prin urmare, constituie un act juridic premergător şi necesar adoptării hotărârii de către consiliul local, hotărâre care îl materializează. Având în vedere rolul pe care expunerea de motive îl are în adoptarea hotărârii de către autoritatea deliberativă, faptul semnării respectivelor contracte în baza hotărârii de consiliu adoptate, chiar şi numai în calitate de reprezentat, nu poate rămâne lipsit de consecinţe prin prisma reglementării conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice.

În concluzie, în acord cu recurenta pârâtă, Înalta Curte apreciază că expunerea de motive, având rolul de a predetermina încheierea unor contracte, a identităţii părţilor contractante şi a obiectului contractului, nu poate fi sustrasă acţiunii principiilor care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice, principii care, potrivit dispoziţiilor art. 71 din acelaşi act normativ, sunt imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

Aşa fiind, întocmirea expunerii de motive şi semnarea ulterioară a contractelor de administrare gratuită constituie acte şi fapte care atrag starea de conflict de interese, astfel cum este definită noţiunea în cuprinsul art. 70 din Legea nr. 161/2003, întrucât în efectuarea lor primarul a acţionat în calitate de persoană ce exercită o demnitate publică, iar în calitate de membru al asociaţiilor care au beneficiat de dreptul de administrare gratuită, acesta avea un interes personal de natură patrimonială care îi putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi reveneau.

Având în vedere cele reţinute, Înalta Curtea conchide că hotărârea primei instanţe este dată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 70, art. 71 şi art. 76 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv a prevederilor art. 75 alin. f din Legea nr. 393/2004, neregularitate ce atrage incidenţa motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

8. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt întemeiate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat şi la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, va casa sentinţa atacată şi rejudecând cauza va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 159 din 4 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează hotărârea atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea formulată de reclamantul A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 iunie 2018.