Public procurement invalidity: retroactive application of financial corrections and proportionality of restrictive qualification criteria in IT supply contracts

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, la data de 27.05.2013, pe rolul Tribunalului Giurgiu, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Judeţul Giurgiu prin Consiliul Judeţean Giurgiu a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, anularea Deciziei nr. 123/17.04.2013 emise de pârât şi să se constate că în mod corect a fost încheiat Contractul de furnizare nr. x/21.10.2010 cu S.C. A. S.R.L..

Prin sentinţa civilă nr. 634 din 30 octombrie 2013, Tribunalul Giurgiu a respins, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului.

Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat recurs, solicitând casarea sentinţei şi, în principal, trimiterea cauzei spre competentă soluţionare, în primă instanţă, Curţii de Apel Bucureşti. În subsidiar, a solicitat admiterea recursului şi, în rejudecare, admiterea acţiunii introductive de instanţă.

Prin decizia civilă nr. 8884 din 27 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis recursul, a casat sentinţa recurată şi a reţinut cauza în vederea soluţionării în primă instanţă de Curtea de Apel Bucureşti, înaintând dosarul spre repartizare aleatorie unui complet de fond.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1756 din 18 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea reclamantului, ca neîntemeiată.

Pentru a dispune astfel, instanta a avut in vedere urmatoarele:

La data de 02.06.2010, între Ministerul Administraţiei şi Internelor, în calitate de ordonator principal de credite pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea capacităţii Administrative şi Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Giurgiu, în calitatea de beneficiar, s-a încheiat contractul de finanţare nr. x, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile de către AM, pentru implementarea proiectului intitulat:

"Eficienţa administrativă prin e-comunicare la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu - Eae-c Giurgiu", având codul SMIS 11212.

În cadrul proiectului "Eficienţa administrativă prin e-comunicare la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu - Eae-c Giurgiu", reclamanta a demarat procedura de achiziţie publică de produse "Sistem e-Comunicare".

În urma derulării procedurii de achiziţie publică, între reclamantă şi S.C. A. S.R.L., s-a încheiat contractul de furnizare nr. x/21.10.2010.

În urma verificărilor efectuate privind suspiciunea de neregulă nr. 2.223.162 din 01.11.2012, transmisă de AM PODCA, Corpul de Control al Ministrului Afacerilor Interne a emis nota de constatare a neregiulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/6.02.2013.

S-a constatat, în cuprinsul notei sus-menţionate, că, în documentaţia de atribuire privind furnizarea Sistemului e - Comunicare în cadrul proiectului "Eficienţă Administrativă prin e - Comunicare la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu - E.A.e-C.Giurgiu", publicată în S.E.A.P. prin anunţul de participare nr. x/17.08.2010 şi în J.O.U.E. prin anunţul nr. 247307/19.08.2010, în capitolul V.4. Capacitatea tehnică şi/sau profesională din Fişa de date a achiziţiei, beneficiarul a stabilit criterii de calificare şi selecţie restrictive, pentru demonstrarea experienţei similare a ofertanţilor şi a resurselor umane implicate în executarea contractului.

S-a reţinut că, în fapt, autoritatea contractantă a stabilit cerinţe minime de calificare şi/selecţie restrictive, nerelevante şi disproportionate pentru atribuirea contractului de servicii nr. x între U.A.T. Judeţul Giurgiu, prin Consiliul Judeţean Giurgiu şi S.C. A. S.R.L., având ca obiect furnizarea Sistem e - Comunicare, în cadrul proiectului "Eficienţă Administrativă prin e - Comunicare la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu - E.A.e-C.Giurgiu", încălcând astfel legislaţia naţională în vigoare în domeniul achiziţiilor publice.

S-a menţionat că informaţiile utilizate de autoritatea contractantă au fost de natura criteriilor de calificare şi selecţie prevăzute de art. 176 din O.U.G. nr. 34/2006, şi anume, "capacitatea tehnică şi/sau profesională".

A rezultat, din analiza documentelor puse la dispoziţie de AM PODCA, faptul că autoritatea contractantă nu a fost în măsură să justifice criteriile minime de calificare şi/sau selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională şi a impus criterii nerelevante şi disdisproportionate raport cu natura şi complexitatea contractului ce urma să fie atribuit, fără a se limita la cele strict necesare pentru a se asigura de îndeplinirea în condiţii optime a contractului.

S-a constatat, de asemenea, că autoritatea contractantă a modificat două cerinţe minime de calificare precizate în capitolul V.4 Capacitatea tehnică şi/sau profesională din cadrul anunţului de participare prin două clarificări publicate în S.E.A.P., în documente ataşate acestui Anunţ, fără a publica un anunţ de tip erată prin care să facă publice aceste modificări în J.O.U.E. (pentru potenţialii ofertanţi).

S-a reţinut că această modificare s-a făcut cu încălcarea principiului transparenţei, deoarece, în cazul în care, după publicarea unui anunţ intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată atât către operatorul S.E.A.P. cât şi către J.O.U.E., pentru asigurarea accesului direct şi nerestricţionat al operatorilor economici.

Prin concluziile activităţii de verificare, echipa de control a constatat că autoritatea contractantă nu a respectat legislaţia în vigoare privind achiziţiile publice, din următoarele considerente:

S-a reţinut că autoritatea contractantă nu a motivat, prin nota justificativă nr. x/11.08.2010, cerinţele minime de calificare utilizate în procedura de achiziţie publică, din punct de vedere al relevanţei acestora, în raport cu natura şi compexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit, aşa cum prevede art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Echipa de control a constatat că au fost încălcate prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 iar pentru această abatere nu există reglementată o corecţie financiară.

S-a reţinut că autoritatea contractantă nu a publicat în S.E.A.P. un anunţ de tip erată la anunţul initial, prin care să modifice informaţiile deja publicate prin anunţul de participare nr. x/18.08.2010, fiind astfel încălcate prevederile art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, precum şi principiul transparenţei prevăzut de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.

Echipa de control a constatat că, pentru abaterea constând în "nerespectarea procedurilor de publicitate, dar a existat totuşi un anumit grad de publicitate" corecţia financiară aplicabilă conform pct. 1.2. din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011 este de 25% din valoarea contractului.

S-a mai reţinut că autoritatea contractantă a stabilit cerinţe minime de calificare şi/sau selecţie restrictive, care nu prezintă relevanţă pentru atribuirea contractului şi sunt disproportionate în raport cu specificul, volumul şi complexitatea produselor ce urmau a fi furnizate, precum şi cu poziţia şi atribuţiile experţilor, fiind încălcate astfel prevederile art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 şi art. 8 alin. (1) lit. a) şi b) din H.G. nr. 925/2006, coroborate cu prevederile art. 188 alin. (1) lit. a) şi c) din O.U.g. nr. 34/2006.

S-a constatat că autoritatea contractantă nu a respectat principiul proporţionalităţii la stabilirea criteriilor de calificare şi selecţie, încălcând astfel prevederile art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 şi cele ale art. 2 alin. (2) lit. e) din O.U.G. nr. 34/2006.

S-a apreciat că sunt nerelevante şi disproportionate cerinţele minime de calificare, având în vedere că acest contract este unul de furnizare de echipamente şi/sau softuri "cu un grad de complexitate ridicat", care nu justifică însă necesitatea impunerii de cerinţe minime de calificare pentru experţii implicaţi în proiect, de nivelul celor solicitate de autoritatea contractantă, întrucât există posibilitatea ca un operator economic să poată dovedi participarea experţilor/personalului de specialitate la un număr mai mic de proiecte decât cel impus sau finanţate din alte surse decât cele nerambursabile/ori pentru un alt tip de beneficiar.

Împotriva notei de constatare sus-menţionate, reclamanta a formulat contestaţie.

Prin decizia nr. 123/17.04.2013, Comisia de soluţionare a contestaţiei, numită prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 1704/16.04.2013, a respins contestaţia ca nefondată.

În ceea ce priveşte critica privind constatarea încălcării principiului transparenţei:

Reclamanta a criticat constatările privind încălcarea principiului transparenţei şi a prevederilor art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, arătând că, în urma solicitărilor de clarificări, a publicat în S.E.A.P. răspunsul la clarificări, în secţiunea "Documentaţie şi clarificări" din cadrul anunţului de participare.

Curtea reţine că documentaţia de atribuire a fost publicată în S.E.A.P. prin anunţul de participare nr. x/18.08.2010 şi în J.O.U.E. prin anunţul de participare nr. x/19.08.2010.

În fişa de date a achiziţiei, cap. V. Criterii de calificare şi/sau selecţie, pct. V.4 Capacitatea tehnică şi/sau profesională, Resurse umane, s-a solicitat dovada asigurării personalului de specialitate, astfel: 1) Project manager: studii superioare de minim 5 ani în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel puţin 5 ani în cadrul industriei IT, să fie angajat al ofertantului, minim 5 ani experienţă în managementul de proiecte IT, experienţa conducerii a minim 5 proiecte de implementare soluţii IT complexe, dintre care minim 1 cu administraţia publică şi minim 2 proiecte finanţate din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat, experienţă de minimum 5 ani în domeniul securităţii IT; 2) Back-up Project Manager: studii superioare de minim 3 ani în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel putin 3 ani în cadrul industriei IT, să fie angajat al ofertantului, minim 3 ani experienţă în managementul de proiecte IT experienţa conducerii tehnice a minim 1 proiect cu finanţare din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT finalizat, experienţa de minim 2ani în domeniul securităţii bazelor de date de mari dimensiuni şi administrară de servere de e-mail; 3) Manager tehnic implementare - 2 persoane (manager tehnic înlocuitor): studii superioare în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel puţin 5 ani în cadrul industriei IT, să fie angajat al ofertantului, certificări B., experienţa participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE sau Banca Mondială de furnizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat, experienţă de minimum 5 ani în domeniul securităţii IT sau a comunicaţiilor electronice; 4) Consultanţi implementare minim 5 persoane: studii superioare în domeniul IT sau experienţă de minim 3 ani în domeniul IT, să fie angajat al ofertantului, experienţa participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE sau Banca Mondială de furnizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat.

În cadrul procedurii de achiziţie publică au fost formulate două solicitări de clarificări.

Prin solicitarea de clarificări înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. x/2010 s-a solicitat să se precizeze dacă se acceptă ca expertul Manager tehnic implementare să fi finalizat studii superioare în domeniul tehnic, nu doar IT.

Prin răspunsul nr. x la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a precizat că se acceptă ca expertul Manager tehnic implementare să fi finalizat studii IT sau echivalent, domeniul tehnic fiind un domeniu acceptat.

Prin solicitarea de clarificare înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. x/2010, s-a solicitat eliminarea cerinţei din fişa de date a achiziţiei, cap. V.4 - Resurse umane, privind experienţa participării în proiecte similare cu finanţare din fonduri structural de furnizare produse sau servicii IT şi experienţa conducerii de proiecte de implementare soluţii IT cu administraţia publică, pentru personalul de specialitate.

Prin răspunsul nr. x la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă a precizat că se acceptă experienţa unor proiecte similare implementate, indiferent de sursa de finanţare sau beneficiar.

Conform art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, "în cazul în care, după publicarea unui anunţ, intervin anumite modificări faţă de informaţiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de tip erată la anunţul iniţial, în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabileşte formatul standard al anunţurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE şi 18/2004/CE."

Autoritatea contractantă nu a transmis spre publicare un anunţ tip erată cu privire la modificările aduse documentaţiei de atribuire.

Articolul 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 stabileşte că principiul transparenţei reprezintă unul dintre principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică.

Prin raportare la prevederile din actele normative sus-menţionate, în mod legal s-a constatat încălcarea, de către autoritatea contractantă a principiului transparenţei prevăzut de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru abaterea reţinută fiind aplicabilă o corecţie financiară de 25% conform pct. 1.2 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 66/2011.

Împrejurarea invocată de reclamantă în sensul că a publicat în S.E.A.P. răspunsul la clarificări nu este de natură să înlăture încălcarea constatată, cât timp dispoziţiile art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 nu prevăd posibilitatea utilizării unor mijloace de informare alternative anunţului de tip erată la anunţul iniţial.

În ceea ce priveşte criticile privind constatarea formulării unor cerinţe minime de calificare restrictive în cadrul documentaţiei de atribuire:

Astfel cum s-a menţionat anterior, în fişa de date a achiziţiei, cap. V. Criterii de calificare şi/sau selecţie, pct. V.4 Capacitatea tehnică şi/sau profesională, Resurse umane, s-a solicitat dovada asigurării personalului de specialitate, astfel: 1) Project manager: studii superioare de minim 5 ani în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel puţin 5 ani în cadrul industriei IT, să fie angajat al ofertantului, minim 5 ani experienţă în managementul de proiecte IT, experienţa conducerii a minim 5 proiecte de implementare soluţii IT complexe, dintre care minim 1 cu administraţia publică şi minim 2 proiecte finanţate din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat, experienţă de minimum 5 ani în domeniul securităţii IT; 2) Back-up Project Manager: studii superioare de minim 3 ani în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel putin 3 ani în cadrul industriei IT, să fie angajat al ofertantului, minim 3 ani experienţă în managementul de proiecte IT experienţa conducerii tehnice a minim 1 proiect cu finanţare din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT finalizat, experienţa de minim 2ani în domeniul securităţii bazelor de date de mari dimensiuni şi administrare de servere de e-mail; 3) Manager tehnic implementare - 2 persoane (manager tehnic înlocuitor): studii superioare în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel puţin 5 ani în cadrul industriei IT, să fie angajat al ofertantului, certificări B., experienţa participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE sau Banca Mondială de furnizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat, experienţă de minimum 5 ani în domeniul securităţii IT sau a comunicaţiilor electronice; 4) Consultanţi implementare minim 5 persoane: studii superioare în domeniul IT sau experienţă de minim 3 ani în domeniul IT, să fie angajat al ofertantului, experienţa participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE sau Banca Mondială de furnizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat.

Conform art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, "autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire."

Potrivit art. 179 din acelaşi act normativ: "(1) Criteriile de calificare şi selecţie stabilite de către autoritatea contractantă trebuie să aibă o legătură evidentă cu obiectul contractului ce urmează să fie atribuit. (2) Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi nivelul cerinţelor minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească. (…)."

Articolul 188 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 stabileşte că, "în cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de furnizare, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de cantitatea şi de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: a) o listă a principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, conţinând valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceştia din urmă sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi. Livrările de produse se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat şi, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obţinerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea livrărilor de produse se realizează printr-o declaraţie a operatorului economic; b) o declaraţie referitoare la echipamentele tehnice şi la măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii, precum şi, dacă este cazul, la resursele de studiu şi cercetare; c) informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obţinut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calităţii; d) certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens, care să ateste conformitatea produselor, identificată clar prin referire la specificaţii sau standarde relevante; e) mostre, descrieri şi/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru."

Conform art. 7 din din H.G. nr. 925/2006, "criteriile de calificare şi selecţie, astfel cum sunt prevăzute la art. 176 din ordonanţa de urgenţă, au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare."

Potrivit art. 8 din H.G. nr. 925/2006: "(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care: a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit. (2) Atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei."

Prin documentaţia de atribuire s-a solicitat pentru membrii echipei de proiect (Project manager, Back-up Project Manager, Manager tehnic implementare, Consultanţi implementare), ca experienţă similară, participarea la un număr minim de proiecte precum şi un număr minim de ani de experienţă.

Totodată s-a impus cerinţa participării, pentru fiecare membru al echipei de proiect, la un anumit număr de proiecte care să fi fost finanţate din fonduri structurale PHARE sau Banca Mondială.

Prin raportare la conţinutul art. 188 alin. (1) lit. a) şi c) din O.U.G. nr. 34/2006, privind procedura pentru atribuirea contractelor de furnizare, în mod corect s-a reţinut în cuprinsul notei de constatare că acest text nu prevede dreptul autorităţii contractante de a impune un număr minim de ani de experienţă a experţilor, sau un număr minim de proiecte ca experienţă similară, un anumit tip de beneficiar sau o anumită sursă de finanţare.

Prin nota justificativă nr. x/11.08.2010, s-a menţionat, cu privire la criteriile de calificare şi selecţie, că acestea au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic, financiar şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia, în cazul în care oferta sa va fi declarată câştigătoare.

În cuprinsul acestei note nu s-a motivat necesitatea conducerii a minim 5 proiecte de implementare soluţii IT complexe, dintre care minim 1 cu administraţia publică şi minim 2 proiecte finanţate din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat, pentru expertul Project manager.

Pentru expertul Back-up Project Manager nu s-a motivat necesitatea conducerii tehnice a minim 1 proiect cu finanţare din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT finalizat.

De asemenea, în cadrul notei justificative nu s-a motivat necesitatea, pentru expertul Manager tehnic implementare, a participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE sau Banca Mondială de furnizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat.

Totodată, pentru consultanţii implementare nu s-a justificat necesitatea participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE sau Banca Mondială de furnizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat.

Reclamanta a susţinut, în cuprinsul cererii de chemare în judecată, că sarcina managerului de proiect este una dificilă, care presupune cunoştinţe specifice, atât în domeniul IT cât şi în domeniul managementului de proiect, precum şi din punct de vedere al experienţei practice.

A susţinut că managerul de proiect adjunct trebuie să asigure o bună coordonare a echipei de proiect a furnizorului, astfel încât să crească randamentul resurselor alocate.

În ceea ce priveşte expertul Manager tehnic şi înlocuitorul acestuia, a susţinut că este esenţială asigurarea unei bune coordonări la nivel tehnic, fapt care va contribui la realizarea şi implementarea unui sistem bazat pe ultimele tehnologii în domeniu.

Aceste argumente nu conduc însă la concluzia că un expert care a participat la un număr mai mic de proiecte nu ar fi avut capacitatea de a implementa proiectul în cauză, în cadrul derulării unui contract de furnizare.

Luând în considerare dispoziţiile legale incidente sus-menţionate şi lipsa justificării autorităţii contractante, Curtea apreciază că în mod corect au fost apreciate ca fiind excesive cerinţele sus-menţionate.

Astfel, nu se poate aprecia că un expert care a participat la implementarea unui număr mai mic de proiecte sau la implementarea unor proiecte având alte surse de finanţare, nu are capacitatea necesară îndeplinirii sarcinilor pe care le implică îndeplinirea sau rezolvarea dificultăţilor legate de îndeplinirea contractului de furnizare.

Astfel cum rezultă din cuprinsul articolului 179 din O.U.G. nr. 34/2006, nivelul cerinţelor minime solicitate prin documentaţia de atribuire trebuie să se limiteze la cerinţele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv, luând în considerare exigenţele specifice impuse de valoarea, natura şi complexitatea acestuia.

Scopul stabilirii cerinţei minime de calificare privind experienţa similară putea fi atins, în mod evident, şi în cazul în care ofertantul făcea dovada implementării, de către experţii nominalizaţi, a unui număr mai mic de proiecte sau a unor proiecte finanţate din alte surse, ori la entităţi private.

Implementarea unui număr mai mic de proiecte ori a unor proiecte finanţate din alt tip de surse, atestă, în egală măsură, posibilitatea ofertantului de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi intervenite în executarea acestuia, în cazul declarării câştigătoare a ofertei acestuia.

Cerinţa ca ofertanţii să facă dovada unor experienţei similare prin prezentarea unorr contracte finalizate este de asemenea restricitvă şi nu prezintă relevanţă în raport de natura şi complexitatea contractului, astfel cum s-a reţinut prin nota de constatare, fiind suficientă pentru realizarea scopului cerinţei, prezentarea unor contracte sau procese-verbale de recepţie din care să rezulte furnizarea de produse similare.

Susţinerea reclamantei în sensul că, noţiunea de contract finalizat include fie servicii recepţionate parţial fie servicii recepţionate la finalul prestării, astfel cum sunt reglementate şi în Ordinul A.N.R.M.A.P. nr. 509/2011, nu poate fi reţinută, cât timp această precizare nu este menţionată în documentaţia de atribuire.

Împrejurarea că ofertanţii au posibilitatea de a solicita clarificări nu este de natură să înlăture caracterul restrictiv al acestei cerinţe, neputându-se determina care ar fi fost conţinutul eventualului răspuns la clarificări al autorităţii contractante într-o astfel de ipoteză.

Este adevărat că, potrivit art. 176 lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are dreptul de a stabili criterii de calificare şi de selecţie referitoare la capacitatea tehnică şi/sau profesională dar acestea trebuie să respecte condiţiile prevăzute de art. 178 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit căruia "autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la (…) capacitatea tehnică şi/sau profesională, care ar conduce la restricţionarea participanţilor la procedura de atribuire".

Împrejurarea că, la momentul iniţierii procedurii de achiziţie publică nu exista o reglementare privind dreptul autorităţii contractante de a impune un anumit număr de ani de experienţă sau privind participarea la un număr minim de proiecte finanţate din fonduri structural, invocată de reclamantă, este irelevantă, aceasta fiind obligată să respecte prevederile art. 178, art. 179 şi art. 188 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 precum şi art. 8 din H.G. nr. 925/2006.

De asemenea, faptul că operatorii economici au posibilitatea de a se asocia sau de a fi susţinuţi de către un terţ, cum se afirmă că în cererea de chemare în judecată, nu conferă caracter nerestrictiv cerinţelor minime privind experienţa similară, impuse de autoritatea contractantă prin documentaţia de atribuire.

Aceste cerinţe trebuie raportate la natura şi complexitatea contractului ce se atribuie şi trebuie motivate.

Curtea reţine că era necesar, în ceea ce priveşte cerinţele minime stabilite de autoritatea contractantă cu privire la personalul tehnic de specialitate şi la experienţa similară, ca acestea să fie raportate la un anumit risc privind neîndeplinirea contractului, să aibă ca efect eliminarea riscului şi să fie strict necesare pentru eliminarea acestuia.

În cauză, autoritatea contractantă nu a analizat consecinţele care s-ar fi putut produce în cazul în care nu ar fi impus cerinţele de calificare în limitele sus-menţionate.

Cerinţele expuse anterior nu prezintă relevanţă suficientă în raport cu natura şi complexitatea contractului de furnizare atribuit, sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea acestuia şi nu sunt motivate prin nota justificativă emisă.

Impunerea acestor cerinţe excesive pentru demonstrarea experienţei similare a fost de natură să limiteze numărul de participanţi la procedura desfăşurată .

În consecinţă, în mod legal s-a reţinut, în cuprinsul notei de constatare, încălcarea art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, a art. 188 alin. (1) lit. a) şi c) din acelaşi act normative şi a art. 8 lit. a) şi b) din H.G. nr. 925/2006, pentru abaterea constatată fiind aplicabilă o corecţie financiară de 25% conform pct. 1.7 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 66/2011.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva acestei hotărâri, în condiţiile art. 483 C. proc. civ., a formulat recurs reclamantul Judeţul Giurgiu prin Consiliul Judeţean Giurgiu, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinţei recurate şi, pe fond, admiterea cererii de chemare în judecată.

In motivarea recursului invoca neretroactivitatea O.U.G. nr. 66/2011 deoarece cu toate ca Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/06.02.2013 este întemeiata pe dispoziţiile O.U.G. nr. 66/2011, procedurile de achiziţii publice au fost desfăşurate înainte de intrarea in vigoare a acestei ordonanţe.

O situaţie juridica produce acele efecte care sunt prevăzute de legea civilă in vigoare la data producerii ei.

Mai mult, nu există culpa beneficiarului (şi în consecinţă nici reaua credinţă) atunci când beneficiarul nu a avut posibilitatea de a cunoaşte cu exactitate drepturile şi obligaţiile care îi reveneau.

În consecinţă, aplicarea unei corecţii financiare pentru o abatere ce nu era descrisă la data încheierii contractului şi nici la data derulării procedurii de achiziţie publică, încalcă atât dispoziţiile art. 15, alin. (2) din Constituţie cât şi dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/95 precum şi principiul securităţii juridice.

In concluzie, un act administrativ născut anterior O.U.G. nr. 66/2011 nu poate fi desfiinţat şi nu poate aplica sancţiuni in temeiul acestei legi, având in vedere ca astfel s-ar incalca principiul neretroactivitatii legii şi cel al; securităţii raporturilor juridice născute in baza respectivului act.

Operatorii economici, in cazul in care nu îndeplinesc cerinţele de calificare au dreptul sa participe la licitaţie fie in nume propriu, fie in asociere (art. 44 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, in care este menţionat ca "mai mulţi operatori economici au dreptul de a asocia cu scopul de a depune candidatura sau oferta comuna, tara a fi obligaţi sa isi legalizeze din punct de vedere formal asocierea) caz in care, cerinţa poate fi îndeplinita de către o terţa persoana (O.U.G. nr. 34/2006-art. 190 alin. (1) "Capacitatea tehnica şi profesionala a ofertantului/candidatului poate fi susţinuta, pentru îndeplinirea unui contract, şi de o alta persoana, indiferent de natura relaţiilor juridice existente intre ofertant/candidat şi persoana respectiva), caz in care cerinţa poate fi îndeplinita de către oricare dintre susţinători.

Cat priveşte acuzaţia potrivit căreia "cerinţele de calificare sunt disproporţionate,, aceasta este nefondata deoarece prin stabilirea cerinţelor de calificare nu au fost încălcate prevederile art. 9 lit. a) din H.G. nr. 925/2006, unde sunt îndeplinite cazurile in care cerinţele se considera a fi disproporţionate.

Procedura de atribuire a contractului s-a desfăşurat cu respectarea prevederilor legale in materia achiziţiilor publice, cerinţele stabilite nu au încălcat prevederile legale, deoarece nu sunt disproporţionate, prezintă relevanta in raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publica şi dau asigurări autorităţii contractante ca ofertantul va putea îndeplini obligaţiile contractuale in concordanta cu solicitările sale, lucru care de altfel s-a demonstrat ulterior.

Cat priveşte incalcarea de către autoritatea contractanta a principiului transparentei prin răspunsul la clarificări publicat in S.E.A.P. in secţiunea "Documentaţie şi clarificări,, din cadrul anunţului de participare s-a permis accesul nerestrictionat al tuturor operatorilor economici interesaţi sa participe la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica, asigurând un grad de publicitate adecvat.

4. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul-pârât a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei de fond, în esenţă reiterând susţinerile din întâmpinarea depusă la fondul cauzei.

Neregula semnalată privind încălcarea normativelor legale în materia achiziţiilor publice în cadrul procedurii de achiziţie aferente contractului de furnizare nr. x/21.10.2010, încheiat între UATJ Giurgiu şi S.C. A. S.R.L., constă în încălcarea principiului transparenţei prin impunerea de criterii de calificare restrictive în cadrul Fişei de date a achiziţiei. Astfel, în cadrul secţiunii V.4/Capacitatea tehnică şi/sau profesională,(au fost solicitate următoarele cerinţe minime de calificare, respectiv:

A) "Project manager-trebuie să prezinte documente doveditoare pentru următoarele calificări:

1) Studii superioare de minim 5 ani în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel puţin 5 ani în cadrul industriei IT, este angajat al ofertantului, minim 5 ani experienţă în managementul de proiecte IT, experienţa conducerii a minim 5 proiecte de implementare soluţii IT complexe, dintre care minim 1 cu administraţia publică şi minim 2 proiecte finanţate din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat, experienţă de minimum 5 ani în domeniul securităţii IT.

2) Back-up Project Manager-trebuie să prezinte documente doveditoare pentru următoarele calificări:

Studii superioare de minim 3 ani în domeniul IT, experienţă în câmpul muncii de cel puţin 3 ani în cadrul industriei IT, este angajat al ofertantului, minim 3 ani experienţă în managementul de proiecte IT, experienţa conducerii tehnice a minim 1 proiect cu finanţare 'din fonduri structurale de furnizare produse sau servicii IT finalizat, experienţă de minimum 2 ani în domeniul securităţii bazelor de date de mari dimensiuni şi administrării de servere de e-mail.

3) Manager tehnic implementare -2 persoane (manager tehnic înlocuitor) trebuie să prezinte documente doveditoare pentru următoarele calificări experienţă în câmpul muncii de cel puţin 5 ani în cadrul industriei IT, experienţa participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE, sau Banca Mondială de finalizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat experienţă de minimum 5 ani în domeniul securităţii IT sau a comunicaţiilor electronice.

4) Consultanţi implementare trebuie să prezinte documente doveditoare pentru următoarele calificări: experienţa participării la realizarea a minim 2 proiecte cu finanţare din fonduri structurale, PHARE, sau Banca Mondială de finalizare de produse sau servicii IT din care minim 1 finalizat (se vor prezenta recomandări de la beneficiarii de finanţare).

B) Prin răspunsul la clarificări au fost modificate cerinţe minime de calificare din cadrul Anunţului de participare."

În urma verificării criteriilor de calificare mai sus menţionate, impuse de recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate contractantă, echipa de control a constatat, în mod corect, faptul că au fost încălcate prevederile art. (2), art. 178 alin. (2) şi art. 179 din O.U.G. nr. 34/2006 şi prevederile art. 8 alin. (1) lit. a) şi lit. b) şi art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

Prin urmare, în speţă a fost emisa Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/06.02.2013, prin care a fost aplicată o corecţie de 25% din valoarea contractului de furnizare nr. x/21.10.2010, conform prevederilor art. 4 din H.G. nr. 875/2011 şi potrivit punctelor 1.2 şi 1.7 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 12 februarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 23 aprilie 2018 completul filtru, a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs formulată îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ. şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului

2. Analizând sentinţa recurată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este fondat, pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

În cadrul proiectului "Eficienta Administrativa prin e-Comunicare la nivelul Consiliului Judeţean Giurgiu"-E.A.e-C. Giurgiu, cod SMIS 11212, Axa prioritara 2,,îmbunătăţirea calităţii şi eficientei furnizării serviciilor publice, cu accent pus pe procesul de descentralizare, domeniul major de intervenţie 2.2,, imbunatatirea calităţii şi eficientei furnizării derviciilor Operaţiunea; Sprijinirea iniţiativelor de reducere a duratei de livrare a serviciilor publice, Contract de finanţare nr. x, beneficiarul Consiliul Judeţean Giurgiu, reclamant recurent in prezenta cauza, a incheiat cu S.C."A. S.R.L., contractul de furnizare nr. x/21.10.2010.

Echipa de control a constatat ca autoritatea contractanta nu a respectat legislaţia in vigoare privind achiziţiile publice, din următoarele considerente:

- nu a motivat, prin nota justificativa nr. x/11.08.2010, cerinţele minime de calificare utilizate in procedura de achiziţie publica, incalcandu-se prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006.

- nu a publicat in S.E.A.P. un anunţ de tip erata la anunţul iniţial, prin care sa modifice informaţiile deja publicate prin anunţul de participare nr. x/18.08.2010, fiind astfel incalcate prevederile art. 26 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, precum şi principiul transparentei prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.

In consecinţa, in cuprinsul notei de constatare, echipa de control arată că "autoritatea contractantă a încălcat art. 178 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, art. 188 alin. (1) lit. a) şi c) din acelaşi act normativ şi art. 8 lit. a) şi b) din H.G. nr. 925/2006". Pentru abaterea constatata s-a aplicat o corecţie financiara de 25% conform pct. 1.7. din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

In ceea ce priveste critica privitoare la neretroactivitatea O.U.G. nr. 66/2011, prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 66/26 februarie 2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2015) a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate şi s-a constatat că prevederile art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora sunt neconstituţionale.

Textul, considerat neconstituţional, al art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 prevedea că:

"Activităţile de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare care sunt în desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se finalizează şi se valorifică cu aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 529/2003, cu modificările şi completările ulterioare".

În motivare, Curtea a reţinut că "textul de lege criticat aduce atingere principiului neretroactivităţii, deoarece permite aplicarea normelor de drept substanţial din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 cu privire la nereguli săvârşite în intervalul temporal în care era în vigoare Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003, legiuitorul reglementând un criteriu greşit pentru determinarea aplicabilităţii noilor norme de drept substanţial, respectiv existenţa sau nu a unor activităţi de control în desfăşurare la momentul intrării în vigoare a noii legi, fără a se raporta la legea în vigoare la momentul naşterii raportului juridic. Rezultă aşadar că raportul juridic este supus reglementărilor legale în vigoare la data naşterii sale, schimbarea ulterioară a condiţiilor legale neavând nicio influenţă asupra legalităţii acestuia. În consecinţă, Curtea constată că art. 66 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 este neconstituţional, fiind contrar art. 15 alin. (2) din Constituţie".

Curtea a constatat "că, urmare a admiterii excepţiei de neconstituţionalitate, calificarea neregulii şi stabilirea creanţelor bugetare se vor face în temeiul actului normativ în vigoare la data săvârşirii neregulii potrivit principiului tempus regit actum, aşadar fără a se putea combina dispoziţiile de drept substanţial din Ordonanţa Guvernului nr. 79/2003 cu cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, în vreme ce procedura urmată de organele de control va fi cea reglementată prin actul normativ în vigoare la data efectuării controlului".

Totodată, conform paragrafului 27 din decizie, "din analiza efectuată, Curtea reţine că fapta pentru care sunt aplicate corecţii financiare este definită ca "neregulă" atât în legislaţia naţională, cât şi în aceea a Uniunii Europene, având un conţinut caracteristic, ce nu poate fi subsumat unei fapte penale sau contravenţionale, iar corecţiile financiare, constând în speţă în reduceri procentuale, reprezintă măsuri administrative, fără a avea caracterul unor sancţiuni penale sau contravenţionale".

O abordare mai nuanţată, din perspectiva regulilor aplicării legii în timp, a avut Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (Camera a cincea) în Hotărârea din 26 mai 2016, pronunţată în cauzele conexate C-260/14 şi C-261/14, în procedurile Judeţul Neamţ (C-260/14), Judeţul Bacău (C-261/14) împotriva Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În hotărâre, Curtea de Justiţie a statuat că:

"3) Principiile securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime trebuie interpretate în sensul că nu se opun aplicării de către un stat membru a unor corecţii financiare reglementate printr-un act normativ intern intrat în vigoare după ce a avut loc o pretinsă încălcare a unor dispoziţii în materia atribuirii unor contracte de achiziţii publice, cu condiţia să fie vorba despre aplicarea unei reglementări noi la efectele viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare, aspect a cărui verificare este de competenţa instanţei de trimitere, care trebuie să ţină seama de ansamblul împrejurărilor relevante din litigiile principale".

Curtea a observat că deşi legea nouă îşi produce efectele numai pentru viitor, aceasta se aplică, în lipsa unei derogări, şi efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul legii vechi, şi a reţinut la paragraful 56 că "domeniul de aplicare al principiului încrederii legitime nu poate fi extins într-atât încât să împiedice, la modul general, o nouă reglementare să se aplice efectelor viitoare ale unor situaţii apărute sub imperiul reglementării anterioare".

Interpretarea CJUE sugerează că nu numai procedura de control urmată în baza legii noi - îngăduită de Curtea Constituţională ci şi corecţia definită potrivit noului act normativ când aceasta poate fi privită ca un efect în curs al unei situaţii anterioare, ar fi permise.

Prin urmare, raportat la jurisprudenta CJUE, sustinerile recurentului sunt, sub acest aspect, neintemeiate.

Cat priveşte sustinerea instantei de fond, potrivit căreia cerinţele de calificare sunt disproporţionate, aceasta este neintemeiată, nefiind încălcate prevederile art. 9 lit. a) din H.G. nr. 925/2006, prezentand relevanta in raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publica şi dand asigurări autorităţii contractante ca ofertantul va putea îndeplini obligaţiile contractuale in concordanta cu solicitările sale.

Astfel, referitor la experţii solicitaţi, având în vedere ca obiectul contractului este furnizarea unui sistem IT, un sistem denumit "Sistem e-Comunicare", care cuprinde 17 componente (hardware, software, licenţe, aplicaţii IT specializate, servicii de instalare (migrare date, asigurarea interoperabilităţii cu celelalte componente ale sistemului IT existent), mentenanţă echipamente, licenţe şi aplicaţii şi servicii de instruire pentru utilizatori), contractul a fost încadrat ca fiind unul cu grad de complexitate ridicat, cerinţele de calificare fiind solicitate in acest sens.

Reclamantul recurent a solicitat ca ofertantul să facă dovada că are capacitatea profesională prin existenţa unor specialişti IT (angajaţi ai firmei sau cooptaţi pe perioada derulării proiectului - prin contracte de colaborare), cu un minim de experienţă în domeniu de 5 ani/3 ani.

Cerinţele minimale solicitate nu au impus anumite certificări şi diplome astfel încât sa limiteze accesul ofertanţilor, ci au specificat numai domeniul IT, au specificat experienţa solicitata în conducerea de proiecte în domeniul IT, experienţa practica rezultata din coordonarea a minim un proiect in domeniul IT pentru o instituţie publica, unde cerinţele sunt diferite faţă de o societate comercială.

Managerul de proiect este principalul responsabil pentru implementarea proiectului, atât din punctul de vedere al realizării la termen a rezultatelor angajate cât şi din punctul de vedere al îndeplinirii condiţiilor de calitate solicitate.

Astfel, îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor managerului de proiect sunt premise importante pentru asigurarea succesului întregului proiect: supervizarea proiectului şi identificarea din timp a posibilelor riscuri şi probleme legate de implementarea proiectului; comunicarea in timp real şi informarea cu privire la starea şi progresul proiectului; participarea in cadrul comitetului director, diseminarea şi asigurarea implementării deciziilor luate, din perspectiva echipei de proiect.

Rolul Managerului de proiect adjunct este orientat spre echipa de proiect a furnizorului şi, din această poziţie, trebuie să asigure buna coordonare a acesteia, astfel

Rolul responsabilului tehnic este acela de a asigura buna colaborare între specialiştii IT şi ceilalţi specialişti implicaţi în realizarea proiectului, cu scopul de a produce şi a pune in funcţiune sistemul în cel mai scurt timp posibil la un nivel de funcţionalitate şi performanţă, în conformitate cu cerinţele beneficiarului. Din acest punct de vedere, este esenţiala asigurarea unei bune coordonări la nivel tehnic.

De asemenea, referitor al solicitarea ca experienţa similara, a participării in proiecte cu finanţare din fonduri structurale, la luarea acestei decizii s-a avut în vedere specificul, obiectul şi complexitatea contractului ce urma a fi atribuit, acesta fiind solicitat pentru a avea garanţia că ofertantul care va fi desemnat câştigător are experienţa necesara îndeplinirii contractului.

Referitor la cerinţa de calificare considerată restrictivă de către echipa de control - dovada ca a participat la implementarea a cel puţin unui proiect de furnizare de produse sau servicii IT, criteriile de calificare solicitate au ca scop demonstrarea potenţialului tehnic şi organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedură, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul.

Astfel, au fost stabilite cerinţe în scopul demonstrării potenţialului organizatoric al operatorului economic de a participa la procedură, care să demonstreze că acesta poate să îndeplinească contractul şi să rezolve eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea lui în cazul în care oferta va fi declarată câştigătoare, cerinţe, stabilite in conformitate cu prevederile art. 178 alin. (1)şi (2) şi art. 187 alin. (1) şi (3) din O.U.G. nr. 34/2006.

In concluzie, cerinţele respective asigură autoritatea contractanta de îndeplinirea în condiţii optime a contractului, neimpunandu-se criterii nerelevante şi disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului.

Cat priveşte incalcarea de către autoritatea contractanta a principiului transparentei, neregula sesizată este una formală, fără implicaţii în procedură, prin răspunsul la clarificări publicat in S.E.A.P. in secţiunea "Documentaţie şi clarificări,, din cadrul anunţului de participare, permiţându-se accesul nerestrictionat al tuturor operatorilor economici interesaţi sa participe la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publica, asigurându-se un grad de publicitate adecvat.

În raport de aceste argumente, reţine instanţa de control judiciar că a fost răsturnată prezumţia de legalitate de care se bucură actele administrative contestate în cauză, fiind întemeiate criticile formulate de recurent asupra soluţiei pronunţată de prima instanţă, judecătorul fondului pronunţând o soluţie cu aplicarea şi interpretarea greşită a normelor de drept material, fapt ce atrage incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, în raport de prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.., va admite recursul declarat de reclamantul Judeţul Giurgiu - prin Consiliul Judeţean Giurgiu împotriva sentinţei nr. 1756 din 18 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Va casa sentinţa atacată şi rejudecând, va admite acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Giurgiu - prin Consiliul Judeţean Giurgiu, cu consecinţa anulării Deciziei nr. 123 din 17 aprilie 2013 emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Judeţul Giurgiu - prin Consiliul Judeţean Giurgiu împotriva sentinţei nr. 1756 din 18 iunie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând, admite acţiunea formulată de reclamantul Judeţul Giurgiu - prin Consiliul Judeţean Giurgiu.

Anulează Decizia nr. 123 din 17 aprilie 2013 emisă de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 iunie 2018.