Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2642/2017 AI generated

Unjustified administrative silence on state funding of public procurement financial corrections triggers implied refusal under 30-day statutory deadline

Case Number Decizia nr. 2642/2017
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal of the public authority, leaving in force the lower court's judgment that ordered the authority to respond to the plaintiff's request and pay judicial costs, thereby ruling in favor of the plaintiff company. The dispute arose from the plaintiff's claim that the authority unlawfully refused to process a request for state budget coverage of financial corrections applied for public procurement non-compliance, specifically alleging that the authority failed to respond within the statutory 30-day deadline. The decisive legal basis was the interpretation of Article 2(1)(g) of Law No. 554/2004, which established that the general 30-day response period for administrative requests applies when specific legislation (Government Ordinance No. 15/2013) is silent on deadlines, rejecting the authority's argument that the special law derogated from the general administrative procedure law; consequently, the court found the failure to respond constituted an unjustified refusal subject to judicial review.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 pct. 8 din C. proc. civ, art. 2 alin. (1) lit. h) din legea nr. 554/2004, art. 483 alin. (7) C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Unjustified administrative silence on state funding of public procurement financial corrections triggers implied refusal under 30-day statutory deadline: The dispute arose from the plaintiff's claim that the authority unlawfully refused to process a request for state budget coverage of financial corrections applied for public procurement non-compliance, specifically alleging that the authority failed to respond within the statutory 30-day deadline. The decisive legal basis was the interpretation of Article 2(1)(g) of Law No. 554/2004, which established that the general 30-day response period for administrative requests applies when specific legislation (Government Ordinance No. 15/2013) is silent on deadlines, rejecting the authority's argument that the special law derogated from the general administrative procedure law; consequently, the court found the failure to respond constituted an unjustified refusal subject to judicial review.

Keywords

AI generated
compliance with deadline public procurement order to pay administrative compliance non-administrative dispute requested state

Cited Legislation

AI generated
art. 488 pct. 8 din C. proc. civ
Recurentul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AM POS Mediu a solicitat admiterea recursului şi casarea în tot a sentinţei recurate şi casarea hotărârii recurate în sensul respingerii acţiunii formulate, în temeiul art. 488 pct.
art. 2 alin. (1) lit. h) din legea nr. 554/2004
Susţinerea instanţei de fond cum că durata termenului de finalizare a solicitării este de 30 de zile, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, nu poate fi acceptată deoarece constatăm ca legiuitorul nu a reglementat în cadrul O.G.
art. 483 alin. (7) C. proc. civ
şi l-a admis în principiu, fixând termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, potrivit art. 483 alin. (7) C. proc. civ.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Examinând legalitatea sentinţei prin prisma motivului de recurs prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a fost dezvoltat de recuret, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ
Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este neîntemeiat, sentinţa recurată reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanţele de fapt ale cauzei.
art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
(1) teza a II-a şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 .
art. 2 lit. g) din Legea nr. 554/2004
Susţinerea instanţei de fond cum că durata termenului de finalizare a solicitării este de 30 de zile, conform prevederilor art. 2 alin.
art. 496 alin. (1) C. proc. civ
Procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la data de 17.11.2014, pe rolul Curţii de Apel Ploieşti, sub nr. x/2014, reclamanta S.C. Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A., a chemat în judecată pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AM POS Mediu, solicitând obligarea acestuia de a soluţiona cererea - solicitare, pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice art. 4 alin. (1) raportat la dispoz. art. 2 alin. (4) lit. d) din O.G. nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal - bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice aprobată prin Legea 334/10.12.2013 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 774/11.12.2013 şi a Ordinului 1436/13.08.2014 pentru completarea Anexei la Normele de aplicare a O.G. nr. 15/2013, înregistrată sub nr. x/2014, precum şi la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 65 din 17 martie 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea de reclamanta S.C. COMPANIA DE APĂ TÂRGOVIŞTE DÂMBOVIŢA S.A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului Şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală Am Pos Mediu, fiind obligat pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AM POS Mediu să răspundă reclamantei S.C. Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A. la cererea - solicitare înregistrată sub nr. x/2014, precum şi la plata sume de 50 de RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâtul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AM POS Mediu a formulat recurs, criticând soluţia instanţei ca netemeinică şi nelegală.

Recurentul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - Direcţia Generală AM POS Mediu a solicitat admiterea recursului şi casarea în tot a sentinţei recurate şi casarea hotărârii recurate în sensul respingerii acţiunii formulate, în temeiul art. 488 pct. 8 din C. proc. civ., apreciind că hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material

Recurentul a susţinut că prin adresa cu nr. x/18.12.2013, S.C. Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A. a solicitat suportarea de Ia bugetul de stat, în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate de AM POS Mediu prin Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/28.09.2013 la contractul de lucrări CL8 nr. x/28.03.2013 "Lucrări la sursele de apă şi staţiile de epurare Găieşti şi Titu", pentru abaterile de la conformitate cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

Urmare verificării solicitării precizate mai sus, Direcţia Autorizare şi Plăţi din cadrul Direcţiei Generale AM POS Mediu a emis Nota nr. x/CG/18.09.2014 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013, înregistrată la S.C. Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A. cu nr. x/29.09.2014 prin care se comunică că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de O.G. nr. 15/2013 în ce priveşte suportarea de la bugetul de stat a corecţiilor aplicate la contractul nr. x/28.03.2013.

A precizat că pe durata verificării solicitării formulată prin adresa nr. x/2013, până la data emiterii Notei nr. xCG/18.09.2014 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013, reclamanta nu a solicitat finalizarea evaluării într-un anumit termen şi nici alte informaţii cu privire la verificarea solicitării formulată în baza prevederilor O.G. nr. 15/2013.

Ulterior emiterii Notei nr. x/18.09.2014 privind neîncadrarea în prevederile O.G. nr. 15/2013, ca urmare a modificării/completării O.G. nr. 15/2013, S.C. Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A. revine cu solicitarea de suportare de la bugetul de stat a corecţiilor financiare, formulând în acest sens adresa nr. x/2014, înregistrată la DG AM POS Mediu cu nr. x/08.09.2014, la care ataşează solicitarea nr. x/04.09.2014. Precizăm că solicitarea nr. x a fost transmisă la AM POS Mediu doar ataşată la adresa nr. x/2014 formulată de reclamantăş"

In fapt Adresa nr. x/2014 nu constituie o cerere de solicitare de informaţii ci prin adresă se precizează că se transmite o nouă solicitare, solicitarea nr. x/04.09.2014 de suportare de la bugetul de stat a corecţiilor aplicate.

Prin urmare, solicitarea cu nr. x/04.09.2014, transmisă ataşat la adresa nr. x/2014 a urmat procedura de verificare prevăzută de Normele de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 şi descrisă în întâmpinarea depusă la dosar, urmând să fie soluţionată conform prevederilor art. 7 alin. (1) din O.G. nr. 15/2013.

Astfel, instanţa de fond este în eroare când afirmă că nu s-a răspuns în termenul legal de 30 de zile de la data înregistrării, la cele două solicitări pentru suportarea de la bugetul de stat a corecţiei financiare stabilită pentru contractul nr. x/28.02.2013.

În ce priveşte durata de finalizare a solicitărilor privind suportarea de la bugetul de stat în baza prevederilor O.G. nr. 15/2013, a corecţiilor financiare aplicate, constatăm că atât în conţinutul O.G. nr. 15/2013 cât şi în cel al Normelor de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, aprobate prin Ordinul nr. 2112/2013, nu se prevede în mod clar o anumită durată de soluţionare a respectivelor solicitări.

Susţinerea instanţei de fond cum că durata termenului de finalizare a solicitării este de 30 de zile, conform prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, nu poate fi acceptată deoarece constatăm ca legiuitorul nu a reglementat în cadrul O.G. nr. 15/2013 sau în Normele de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013, niciun termen sau o modalitatea de calcul a termenului de soluţionarea a solicitării.

În fine,recurentul a arătat că, având în vedere că prevederi referitoare la solicitările privind suportarea de la bugetul de stat a corecţiilor financiare precum şi modalitatea de formulare şi de soluţionare a acestora, sunt conţinute doar de O.G. nr. 15/2013 şi de Normele de aplicare a O.G. nr. 15/2013, apreciază că în conformitate cu principiul de drept "specialia generalibus derogant" potrivit căruia legea specială derogă de la legea generală, prevederile O.G. nr. 15/2013, normă specială faţă de legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, se aplică cu prioritate.

4. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor, în baza încheierii din data de 13.10.2016.

Prin încheierea din data de 26.04.2017, completul de filtru a constatat că recursul îndeplineşte condiţiile de regularitate şi de admisibilitate prevăzute de art. 486 şi 487 C. proc. civ. şi l-a admis în principiu, fixând termen pentru judecarea acestuia în şedinţă publică, potrivit art. 483 alin. (7) C. proc. civ.

5. Soluţia instanţei de recurs

Examinând legalitatea sentinţei prin prisma motivului de recurs prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., astfel cum a fost dezvoltat de recuret, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

În conformitate cu dispoziţiile art. 483 alin. (3) din Noul C. proc. civ. recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, este neîntemeiat, sentinţa recurată reflectând interpretarea şi aplicarea corectă a normelor de drept material incidente la circumstanţele de fapt ale cauzei.

Înalta Curte constată că în motivarea cererii de recurs, în lipsa unor argumente juridice pertinente şi concludente, recurentul-pârât reiterează sub o altă formă apărările prezentate prin întâmpinarea formulată în faţa prime instanţe, fără a dezvolta un raţionament juridic pentru care apreciază că sentinţa recurată este neîntemeiată.

Înalta Curte va înlătura toate criticile formulate pe fondul cauzei constatând că judecătorul fondului a făcut o corectă interpretare şi aplicare a legii precum şi o corectă apreciere a probatorului administrat în cauză.

Litigiul dedus judecăţii vizează refuzul autorităţii pârâte de soluţionare favorabilă a cererii - solicitare nr. x/4.09.2014 formulate de reclamantă pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice în conformitate cu art. 4 alin. (1) raportat la dispoziţiile art. 2 alin. (4) lit. d) din Ordonanţa 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal - bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice aprobată prin Legea 334/10.12.2013 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 774 din data de 11.12.2013, Norma 01.09.2013 de aplicare a Ordonanţei 15/2013 şi a Ordinului 1436 din 13.08.2014 pentru completarea Anexei la Normele de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 15/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal - bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice pentru Programul operaţional sectorial Mediu 2007-2013, aprobate prin Ordinul Ministrului Mediului şi Schimbării Climatice nr. 2112/2013.

Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. x, cu modificările şi completările ulterioare, pot fi supuse controlului de legalitate actele administrative tipice sau asimilate.

Înalta Curte va reţine că instanţa de fond a făcut o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. art. 2 alin. (1) lit. g), art. 2 alin. (2), art. 8 alin. (1) teza a II-a şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 .

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, atunci când are de analizat caracterul justificat sau nejustificat al refuzului de rezolvare a unei cereri, instanţa de contencios administrativ nu trebuie să se limiteze la un control de legalitate formală, ci trebuie să evalueze conduita autorităţii din perspectiva scopului legii, printr-o interpretare raţională a acesteia, pentru că principiul proporţionalităţii măsurilor administrative individuale în raport cu interesul public ocrotit impune ca actele administrative să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar pentru a atinge scopul urmărit, astfel ca inconvenientele cauzate particularului să nu fie excesiv de împovărătoare, disproporţionate în raport cu scopurile vizate, aşa cum rezultă din jurisprudenţa CEDO, cauza Buzescu c. României, Hotărârea din 24 mai 2005

În acord cu opinia instanţei de fond, Înalta curte constată că deşi reclamanta a formulat două solicitări către pârât pentru suportarea de la bugetul de stat a corecţiei financiare stabilită pentru contractul nr. x/28.02.2013 "Lucrări la sursele de apă şi staţiile de epurare Găeşti şi Titu" acesta nu a răspuns solicitărilor sale, în termenul legal de 30 de zile de la înregistrarea cererii.

Nu pot fi primite susţinerile pârâtului potrivit cărora în ceea ce priveşte durata soluţionării cererilor privind solicitarea de suportare de la bugetul de stat a corecţiilor financiare aplicate la contractele atribuite de entităţile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 15/2013, aceasta şi Normele de aplicare nu prevăd în mod clar o durată de soluţionare, motiv pentru care a apreciat că în conformitate cu principiul de drept "specialia generalibus derogant" potrivit căruia legea specială derogă de la legea generală, prevederile O.G. nr. 15/2013, normă specială faţă de legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, se aplică cu prioritate.

Înalta Curte reaminteşte că într-adevăr legea specială derogă de la legea generală, însă in măsura in care legea speciala nu reglementează un anumit aspect (*legea tace*), ea se completează cu legea generala.

Prin urmare, în cauză recurentul- pârât avea obligaţia de a-i răspunde reclamantei şa solicitarea formulată în termen de 30 zile, astfel cum stabilesc prevederile art. 2 lit. g) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora " nesoluţionarea in termenul legal a unei cereri - faptul de a nu răspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen"

În ce priveşte corespondenţa depusă la dosar, respectiv adresele nr. x şi nr. x/VR/05.10.2015, reprezentând dovada că s-a plătit intimatei reclamante suma de 1.364.425,33 RON, Înalta Curte constată că aceste adrese sunt emise la data de 05.10.2015 şi 08.10.2015, fiind ulterioare pronunţării sentinţei recurate, astfel că în cauză, în mod judicios a constatat prima instanţă existenţa refuzului nejustificat .

În concluzie, se constată că toate criticile recurentului sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar şi logic argumentele care au fundamentat soluţia adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Prin urmare, nefiind identificate motive de casare a sentinţei, potrivit art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în condiţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice în numele şi pentru Ministerul Dezvoltării Regionale Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva sentinţei nr. 65 din 17 martie 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2017.