Appeal dismissed for lack of standing; Ministry and Magistracy Council not proper defendants in lawyer enrollment dispute

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.10.2015, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa pârâţii să fie obligaţi la:

1). recunoaşterea dreptului său de a exercita profesia de avocat, dobândită conform Legii nr. 51/1995, modificată şi republicată;

2). înscrierea sa pe lista avocaţilor care au dreptul să acorde asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 5 din 13 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal s-au admis excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţi şi, în consecinţă, s-a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii, ca inadmisibilă.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond reclamantul a formulat recurs invocând motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivului de recurs recurentul a arătat că instanţa de fond a soluţionat cauza fără a intra în cercetarea fondului şi a reţinut că pârâţii nu au atribuţii în organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Pretenţia dedusă judecăţii nu presupune din partea pârâţilor exercitarea vreunei acţiuni, o obligaţie de a face ci, dimpotrivă, obligaţia lor constă în respectarea dreptului dobândit conform Legii nr. 51/1995 şi să se abţină de la vreo acţiune prin care să-i conteste dreptul de a exercita profesia de avocat.

Ambii pârâţi au atribuţii fundamentale în organizarea şi funcţionarea activităţii de justiţie, iar activitatea avocaţială este o latură importantă în realizarea actului de justiţie.

În final, recurentul a arătat că deţine documentaţia necesară exercitării profesiei de avocat, iar prin sentinţa nr. 651/07.07.2014 pronunţată în dosarul penal nr. x/2012 al Judecătoriei Slatina s-a dispus achitarea sa.

Faţă de aceste motive recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii-pârâţi Ministerul Justiţiei şi Consiliul Superior al Magistraturii au formulat întâmpinări, prin care au solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate, ca fiind legală şi temeinică.

5. Procedura derulată în recurs

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, iar prin încheierea de şedinţă din data de 12 martie 2018, s-a dispus comunicarea raportului, în baza dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

La termenul din 07.05.2018 având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil, s-a fixat termen de judecată în şedinţă publică, cu citarea părţilor la data de 18.06.2018.

6. Soluţia instanţei de recurs

Examinând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentul-reclamant, a apărărilor expuse în întâmpinările intimaţilor-pârâţi, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Controlul judiciar declanşat de reclamant are ca obiect recunoaşterea dreptului reclamantului de a exercita profesia de avocat, dobândită conform Legii nr. 51/1995, modificată şi republicată şi înscrierea sa pe lista avocaţilor care au dreptul să acorde asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor.

Instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor şi a respins cererea dedusă judecăţii ca inadmisibilă.

Soluţia primei instanţe este legală, fiind împărtăşită şi de instanţa de control judiciar pentru că reflectă interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor normative pertinente în raport cu situaţia de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

Răspunzând punctual motivelor de recurs, Înalta Curte reţine următoarele:

Motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material")

Sub acest aspect recurentul-reclamant a solicitat să se constate că ambii pârâţi au atribuţiuni fundamentale în organizarea şi funcţionarea activităţii de justiţie, iar activitatea avocaţială este o latură importantă în realizarea actului de justiţie.

Într-adevăr, ambii pârâţi au atribuţiuni fundamentale în organizarea şi funcţionarea activităţii de justiţie, însă pentru stabilirea calităţii procesuale pasive trebuie să existe identitate între persoana pârâtului şi subiectul raportului juridic de drept substanţial dedus judecăţii. Pe de altă parte, lipsa calităţii procesuale pasive în cadrul unui litigiu în contencios administrativ presupune că dreptul subiectiv sau interesul legitim afirmat de reclamant şi a cărui realizare se urmăreşte prin promovarea acţiunii în justiţie, nu se poate realiza faţă de cel chemat în judecată.

Legea nr. 317/2004, republicată, reglementează organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii şi conţine dispoziţii cu privire la magistraţi, respectiv: cariera magistraţilor, recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele magistraţilor, organizarea şi funcţionarea instanţelor şi a parchetelor, răspunderea disciplinară a magistraţilor.

Aşadar printre atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii nu figurează şi cea privind recunoaşterea calităţii de avocat a unei persoane sau înscrierea acesteia în tabloul avocaţilor care au dreptul să acorde asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor.

Hotărârea de Guvern nr. 625/2009 cu modificările şi completările ulterioare reglementează organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei şi statuează în mod expres că Ministerul contribuite la buna funcţionare a sistemului judiciar şi la asigurarea condiţiilor înfăptuirii justiţiei ca serviciu public, apărarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti

Ministerul Justiţiei îndeplineşte anumite atribuţii specifice, strict determinate după cum urmează:

a) planifică strategic realizarea programului de guvernare prin elaborarea strategiilor şi planurilor de acţiune în domeniul justiţiei;

b) planifică strategic realizarea reformelor sistemului judiciar, implementarea politicilor publice de modernizare a acestuia şi de prevenire şi combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate;

c) reglementează cadrul normativ şi instituţional al sistemului judiciar şi al înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;

d) coordonează şi controlează aplicarea unitară şi respectarea normelor legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor care se află în subordinea sau în coordonarea sa;

e) asigură autoritatea prevăzută la art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată, potrivit legilor de organizare a sistemului judiciar şi a înfăptuirii justiţiei ca serviciu public;

f) veghează la respectarea ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, prin mijloacele şi procedurile puse la dispoziţie prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări;

g) reprezintă statul sau Guvernul în domeniul de activitate şi competenţă specifice stabilite prin prezenta hotărâre sau prin alte reglementări;

h) este autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaţionale, potrivit tratatelor la care România este parte şi instrumentelor juridice adoptate în cadrul Uniunii Europene;

i) coordonează integrarea eforturilor de realizare a obiectivelor de referinţă specifice din cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare instituit prin Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 şi integrează informaţiile solicitate autorităţilor în virtutea acestei funcţii; reprezintă statul şi guvernul în cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare.

Din interpretarea logico-juridică a acestor dispoziţii rezultă fără putinţă de tăgadă că, Ministerul Justiţiei nu are competenţă în a recunoaşte calitatea de avocat a unei persoane şi nici a dispune înscrierea acestuia în registrul avocaţilor care au dreptul să acorde asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor.

Înalta Curte în acord cu prima instanţă constată că în raport de dispoziţiile art. 194 din C. proc. civ., recurentul-reclamant trebuie să justifice calitatea procesuală pasivă a persoanei chemate în judecată, ceea ce în cauza de faţă presupune calitatea pârâţilor de autorităţi administrative competente să recunoască reclamantului dreptul de a exercita profesia de avocat şi de a-l înscrie în tabelul avocaţilor care au dreptul să acorde asistenţă juridică din oficiu inculpaţilor.

Întrucât în cauză nu se atacă vreun act emis de către intimaţii-pârâţi şi nici nu se solicită emiterea vreunui act, Înalta Curte constată că nu există un raport juridic între reclamant şi aceşti pârâţi, astfel încât nu există nici identitate între titularul obligaţiei deduse judecăţii şi calitatea de pârât.

De altfel, prima instanţă în mod corect a reţinut că organizarea şi exercitarea profesiei de avocat este reglementată de Legea nr. 51/1995 republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi că, doar Uniunea Avocaţilor din România are competenţa de a analiza dacă reclamantul deţine calitatea de avocat, sau dacă se impune ca această calitate să îi fie recunoscută.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că intimaţii-pârâţi nu au calitate procesuală pasivă, iar recursul este nefondat.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. art. 488 şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 5 din 13 ianuarie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 iunie 2018.