Constitutional challenge to criminal procedural statutes: appeal dismissed for missing 48-hour filing deadline without valid proof of dispatch.

Deliberând asupra cauzei de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 26 septembrie 2019 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018 a fost respinsă, printre altele, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 şi art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă că dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 8 C. proc. pen. nu sunt aplicabile în cauză astfel că norma legală criticată, nu are, în substanţă, legătură cu soluţionarea cauzei, iar criticile invocate cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 440 alin. (1) C. proc. pen. tind la modificarea şi completarea textului de lege criticat.

Împotriva acestei dispoziţii, condamnatul A. a declarat recurs, solicitând admiterea cererii astfel cum a fost formulată şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 şi art. 440 alin. (1) din C. proc. pen.

Examinând hotărârea atacată prin raportare la dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că recursul este tardiv formulat.

În conformitate cu prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, iar încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare.

În prezenta cauză, hotărârea prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 438 alin. (1) pct. 8 şi art. 440 alin. (1) din C. proc. pen. a fost pronunţată la data de 26 septembrie 2019. Cum nu a fost indicată ora pronunţării dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, rezultă că termenul de 48 de ore, prevăzut de lege pentru exercitarea căii de atac, a început să curgă la sfârşitul zilei de 26 septembrie 2019, la orele 24:00 şi se împlinea la sfârşitul zilei de 29 septembrie 2019.

Cu toate acestea, conform plicului poştal aflat la Dosar nr. x/2019 se constată că exercitarea căii de atac a recursului s-a realizat abia la data de 30 septembrie 2019, data de 27 septembrie 2019 inserată în cuprinsul cererii de recurs nefiind relevantă în situaţia de faţă întrucât nu s-a făcut dovada respectării dispoziţiilor art. 270 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, potrivit textului de lege anterior menţionat, "actul depus înăuntrul termenului prevăzut de lege la administraţia locului de deţinere (...) sau la oficiul poştal prin scrisoare recomandată este considerat ca făcut în termen. Înregistrarea sau atestarea făcută de către administraţia locului de deţinere pe actul depus, recipisa oficiului poştal, (...) servesc ca dovadă a datei depunerii actului".

Or, se constată că recurentul nu a făcut demersuri nici la administraţia locului de deţinere pentru a i se atesta exercitarea căii de atac la data de 27 septembrie 2019 şi nici nu a prezentat o recipisă a oficiului poştal care să dovedească respectarea termenul legal de 48 de ore.

Se reţine că instituţia termenului în procesul penal prefigurează un principiu fundamental al acestei activităţi judiciare, şi anume operativitatea şi are ca scop, pe de o parte, limitarea în timp a duratei unor măsuri procesuale, iar pe de altă parte, împiedică tergiversarea desfăşurării procesului penal, asigurând operativitatea acţiunilor ceruta de justa soluţionare a cauzelor penale.

Prin urmare, constatând că recursul a fost formulat cu depăşirea termenului prevăzut de lege, Înalta Curte, Completul de 5 Judecători, va respinge ca tardiv, recursul declarat de A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul încheierii din data de 26 septembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de A. împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale din cuprinsul încheierii din data de 26 septembrie 2019 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurentul la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 octombrie 2019.

Procesat de GGC - NN