Maturity exam score re-evaluation petition; statutory duty to respond or forward written requests under petition procedure rather than specialized exam appeal mechanism

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice (fost Ministerul Educaţiei Naţionale), obligarea pârâtului de a răspunde contestaţiei depusă de reclamantă privind rezultatele examenului de bacalaureat sesiunea a II - august 2015 la data de 31.08.2015, ora 14:30.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 3347 din 14 decembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiate excepţiile netimbrării şi a lipsei calităţii procesuale pasive.

A admis acţiunea formulată de reclamanta A. şi, în consecinţă, a obligat pârâtul să răspundă în scris cererii intitulată "Contestaţie" expediată de către reclamantă prin fax la data de 31.08.2015, ora 14:31 şi 14.37.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei civile nr. 3347 din 14 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, solicitând casarea acesteia şi, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.

Recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a analizat faptul că, în speţa dedusă judecăţii, Ministerul Educaţiei nu are competenţa de a soluţiona contestaţiile de la examenul de bacalaureat.

Obiectul contestaţiei l-a constituit "contestarea tuturor probelor orale şi scrise" din sesiunea II 2015.

Potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (1) pct. 7 şi art. 71 şi urm. din Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat - 2011 aprobată prin OMECTS nr. 4799/2010, aplicabilă în cauză, cu modificările ulterioare, comisia de bacalaureat din centrul zonal de evaluare are atribuţia de a primi de la delegaţii centrelor de examen arondate centrului zonal de evaluare, cererile candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluarea iniţială.

În speţă, reclamanta nu poate invoca propria culpă în ceea ce priveşte modalitatea aleasă pentru a depune contestaţie şi nici nu poate obliga o parte de a soluţiona vreo cerere cu depăşirea competenţelor stabilite prin lege. De altfel, din cererea de chemare în judecată reiese că reclamantei i s-a respins contestaţia ca tardiv formulată, fără însă a specifica cine a fost emitentul actului care atestă acest fapt.

Reclamantei nu i s-a încălcat niciun drept în sensul prevăzut de art. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, menţionează faptul că rezultatele obţinute la probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale nu se contestă.

Instanţa de fond a aplicat greşit normele de drept material, în sensul în care a calificat Contestaţia reclamantei împotriva probelor orale şi scrise la examenul de bacalaureat sesiunea II 2015 drept petiţie, obligând recurentul să facă aplicarea prevederilor O.G. nr. 27/2002. Din prevederile Ordinului nr. 4799/2010 rezultă că situaţia din prezenta speţă, privind examenul de bacalaureat, reclamă o procedură specială; prin urmare, la o contestaţie privind reevaluarea probelor scrise la examen nu se poate răspunde ca la o petiţie oarecare.

Chiar dacă această contestaţie ar fi fost calificată drept o petiţie, ne aflăm în afara cadrului legal, întrucât s-au contestat notele de la un examen de bacalaureat şi nu s-au reclamat alte fapte în legătură cu organizarea sau desfăşurarea acestui examen.

1.4. Apărările intimatei

Legal citată, intimata A. a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea hotărârii instanţei de fond ca legală şi temeinică, susţinând că recurentul avea obligaţia legală de a răspunde petiţiei intitulată "Contestaţie", dar acesta a refuzat să răspundă.

A mai invocat excepţia netimbrării recursului

2. Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 ianuarie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea din 15 martie 2018, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul formulat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., fixând termen pentru judecata pe fond a acestuia.

3. Considerentele şi soluţia Înaltei Curţi asupra recursului

3.1. Verificând, mai întâi, sentinţa recurată prin prisma motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., invocat de recurent, Curtea constată că nu se poate susţine incidenţa niciuneia dintre ipotezele reglementate de textul de lege invocat, întrucât hotărârea recurată respectă exigenţele prevăzute de dispoziţiile art. 425 alin. (1) din C. proc. civ.

Raportat la obiectul cauzei, instanţa de fond a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se, atât la susţinerile părţilor, cât şi la dispoziţiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecăţii, fără ca hotărârea atacată să cuprindă motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

3.2. În continuare, examinând motivul de recurs ce vizează aplicarea greşită a normelor de drept material, prevăzut de 488 pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, în speţă, prima instanţă a reţinut corect situaţia de fapt, în raport de materialul probator administrat în cauză, şi a pronunţat o soluţie legală şi temeinică.

Intimata-reclamantă s-a adresat instanţei de contencios administrativ în vederea cenzurării refuzului recurentului-pârât de a răspunde petiţiei sale depusă la data de 31.08.2015, ora 14:31 şi ora 14:38, prin care solicitase acestuia să răspundă, în sensul de a reverifica rezultatele obţinute de către reclamantă la examenul de bacalaureat sesiunea din august 2015, organizat la Liceul (...), precum şi de a se face demersurile pentru afişarea rezultatelor astfel obţinute.

Apărările pârâtului-recurent au privit, în esenţă, faptul că nu i-ar reveni competenţa de a soluţiona astfel de contestaţii.

Înalta Curte reţine, în acord cu instanţa de fond, că, potrivit dispoziţiilor art. 2 din O.G. nr. 27/2002, "în sensul prezentei ordonanţe, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia, sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică, pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome, denumite în continuare autorităţi şi instituţii publice", iar art. 3 prevede că "petiţiile adresate autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. 2 vor fi soluţionate în termenele şi în condiţiile stabilite prin prezenta ordonanţă."

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 61; din acelaşi act normativ, "petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare de către compartimentul prevăzut la art. 6 alin. (1) autorităţilor sau instituţiilor publice care au ca atribuţii rezolvarea problemelor sesizate, urmând ca petiţionarul să fie înştiinţat despre aceasta."

Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei, răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.

Or, în prezenta speţă, recurentul a nu a acţionat în sensul prevăzut de aceste dispoziţii, refuzând să comunice în termenul prevăzut un răspuns scris cererii intitulată "contestaţie" adresată acestuia de către intimată.

Dacă aprecia că este necompetent să soluţioneze cererea, raportându-se la prevederile O.M.E.N. nr. 4799/2010, recurentul avea totuşi obligaţia legală de a o redirecţiona către autorităţile sau instituţiile competente, cu informarea intimatei.

Pentru considerentele arătate, reţinând că nu subzistă motive de casare a hotărârii instanţei de fond, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale (fost Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice), ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Educaţiei Naţionale (fost Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice) împotriva Sentinţei civile nr. 3347 din 14 decembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27 aprilie 2018.

Procesat de GGC - GV