Decizia nr. 255/A/2017 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra apelurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2015, s-au dispus următoarele:

I.1. În temeiul art. 386 alin. (1) C. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce îi priveşte pe inculpatul A., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul prin apărător ales, din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani şi 8 luni închisoare - inculpatul urmând să execute în total 8 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la data de 17.09.2014 şi până la 18.09.2014, a arestării preventive de la 18.09.2014 la 13 11 2014 şi a arestului la domiciliu de la data de 14 11 2014 până la data de 25.05.2015.

În baza art. 399 C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 C. proc. pen. şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia şi s-a menţinut controlul judiciar dispus faţă de inculpatul A.

2. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce îi priveşte pe inculpatul B., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în infracţiunile constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen. a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 8 luni închisoare ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani şi 8 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în total 9 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la data de 17.09.2014 şi până la 18. 09.2014, a arestării preventive de la 18.09.2014 la 13.11.2014 şi a arestului la domiciliu de la data de 14.11 2014 până la data de 25.05.2015.

S-a luat act că inculpatul B. este arestat în altă cauză.

3. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata C., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen., cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnată inculpata C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen. a fost condamnat aceeaşi inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică, exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie exerciţiul, drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul urmând să execute în total 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 399 C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 C. proc. pen. şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia şi s-a menţinut controlul judiciar dispus faţă de inculpata C.

4. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata D., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnată inculpata D. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen. a fost condamnată inculpata D. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen. a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatei, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

S-a interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul urmând să execute în total 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen. s-a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la data de 17.09.2014 până la data de 18.09.2014.

În baza art. 399 C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 C. proc. pen. şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen., s-a constatat legalitatea şi temeinicia şi s-a menţinut controlul judiciar dispus faţă de inculpata D.

5. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce îl priveşte pe inculpatul E. din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce îl priveşte pe inculpat.

În baza art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 241 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., s-a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispus faţă de inculpatul E. prin încheierea din 25 05 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

6. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. F. S.R.L. din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii) şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul disp. art. 396 C. proc. pen., 137 alin. (4), (5) C. pen., a fost condamnată societatea S.C. F. S.R.L. la plata unei amenzi judiciare în cuantum de 1.600.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de constituire (în forma sprijinirii) a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 C. pen. cu aplic. 5 C. pen.

În temeiul disp. art. 139 C. pen., s-a dispus dizolvarea inculpatei societatea S.C. F. S.R.L., cu titlu de pedeapsă complementară.

În temeiul disp. art. 396 C. proc. pen., 137 alin. (4), (5) C. pen., a fost condamnată societatea S.C. F. S.R.L. la plata unei amenzi judiciare în cuantum de 2.000.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic 5 C. pen.

În temeiul disp. art. 139 C. pen., s-a dispus dizolvarea inculpatei societatea S.C. F. S.R.L., cu titlu de pedeapsă complementară.

În temeiul disp. art. 38 C. pen., 39 alin. (1) lit. c) C. pen. s-a dispus condamnarea inculpatei S.C. F. S.R.L. la plata unei amenzi judiciare în cuantum de 2.000.000 RON la care s-a adăugat un spor obligatoriu de o treime din totalul pedepselor aplicate, respectiv 533333.33 RON, urmând ca în final inculpata S.C. F. S.R.L. să achite pedeapsa rezultantă de 2.533.333.33 RON.

În temeiul disp. art. 45 C. pen., 139 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare aplicate societăţii S.C. F. S.R.L. şi s-a dispus dizolvarea inculpatei societatea S.C. F. S.R.L., cu titlu de pedeapsă complementară.

7. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. G. S.R.L. din infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, în infracţiunea de spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul disp. art. 396 C. proc. pen., 137 alin. (4), (5) C. pen. a fost condamnată societatea S.C. G. S.R.L. la plata unei amenzi în cuantum de 2.000.000 RON pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

În temeiul disp. art. 139 C. pen., s-a dizolvat inculpata societatea S.C. G. S.R.L., cu titlu de pedeapsă complementară.

II. 1. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 39.665.729. RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, dobândita prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 33 din Legea nr. 656/2002 republicată rap. la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A., imobilul situat în .., număr carte funciară nr. x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi construcţia C1 - clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp (S+P+4-5E), dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A., în calitate de beneficiar real al societăţii S.C. F. SRL, a 1.295.220 euro în echivalent RON la data executării efective a ordinului de confiscare obţinuţi de S.C. F. S.R.L. cu titlu de venit net din chiriile obţinute de S.C. F. SRL din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul SC H. S.R.L. situat în Bucureşti.

În baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A., în calitate de beneficiar real al societăţii S.C. F. S.R.L., a sumei de 527.330,11 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare şi 1242,71 euro în echivalent RON în data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare obţinută de S.C. F. S.R.L. în perioada în perioada 17.09.2014 - 2.04.2015, cu titlu de venitul net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul S.C. H. S.R.L. situat în Bucureşti.

În baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A., în calitate de beneficiar real al societăţii S.C. F. S.R.L., venitul net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul S.C. H. S.R.L. situat în Bucureşti cu începere de la 2.04.2015 şi până la aducerea la îndeplinire în integralitate a ordinului de confiscare, care se va calcula în conformitate cu criteriile prevăzute în contractele de închiriere între F. S.R.L. şi chiriaşi ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 15.747.013 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, precum şi suma de 3.412.000 euro în echivalent RON în data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (prin contractul de cesiune de creanţe încheiat în data de 15 martie 2011 încheiat între I., J. şi K. în calitate de cedenţi şi L., în calitate de cesionar).

În baza art. 112 alin. (1) lit. d) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 650.000 euro în echivalent RON în data plăţii, daţi de inculpatul A. pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 2.438.500 euro în echivalent RON în data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (prin convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O.).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul A., imobilul din Bucureşti, dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. (dobândit prin convenţia de dare în plată din 06 aprilie 2009 pentru stingerea debitului pe care P. şi Q. S.R.L., societăţi al căror beneficiar real este inculpatul A. pretind că îl au asupra societăţii M. S.R.L. al cărei beneficiar real este inculpatul A.) sau echivalentul pretinsei datorii stinse prin darea în plată, respectiv 706.000 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, în eventualitatea în care imobilul nu mai face parte din proprietatea societăţilor al căror beneficiar real este A.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-au cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi s-a confiscat de la inculpatul A.:

- imobilul situat în Calea x, număr carte funciară nr. x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi construcţia C1 - clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp (S+P+4-5E), dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen;

- imobilul din strada x Bucureşti nr. cadastral nr. x, dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (prin convenţia de dare în plată din 06 aprilie 2009 pentru stingerea debitului pe care P. şi Q. S.R.L., societăţi al căror beneficiar real este inculpatul A. pretind că îl au asupra societăţii M. S.R.L. al cărei beneficiar real este inculpatul A.);

- 55.940.072.1 lei ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, dobândiţi prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen;

- 706.000 RON ce se vor actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, în echivalent, în eventualitatea în care imobilul din Bucureşti, dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. nu mai face parte din proprietatea societăţilor al căror beneficiar real este A;

- venitul net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul S.C. H. S.R.L. situat în Bucureşti cu începere de la 2.04.2015 şi până la aducerea la îndeplinire în integralitate a ordinului de confiscare, care se va calcula în conformitate cu criteriile prevăzute în contractele de închiriere între F. S.R.L. şi chiriaşi;

- 7.796.962.71 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare.

2. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. confisca de la inculpatul B. sumele dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., după cum urmează:

- 589.639 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R.R. - S. LTD.

- 252.533 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R.R. - T.

- 408.483 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R.R. - U.

- 200.000 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R.R. - V.LTD, urmare a notificării U. către R.R.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpatul NNNNNNNN.

B. imobilele aflate în proprietatea societăţii G. S.R.L., al cărei beneficiar real este inculpatul B., dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. ., respectiv:

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-au cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi s-a confiscat de la inculpatul B., imobilele aflate în proprietatea societăţii G. S.R.L., al cărei beneficiar real este inculpatul B., dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. ., respectiv:

precum şi suma de 1.450.655 euro în echivalent RON din data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

3. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata C. bunurile dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., respectiv: suma totală de 155.877 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare reciclată pe numele tatălui inculpatei C., precum şi suma de 38.500 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclată pe numele fratelui acesteia, W.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată, rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-au cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi s-a confiscat de la inculpata C. suma totală de 194.377 euro în echivalent RON la data plăţii.

4. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la inculpata D. sumele de bani, dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1)

C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., respectiv suma de 32.500 euro în echivalent RON în data plăţii (prin plata făcută de X. către Y., respectiv 117.821 RON - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D.) a sumei de 5000 euro, făcută direct din conturile R.) şi retrasă în numerar precum şi a sumei de 47.144 euro în echivalent RON în data plăţii de la R.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-au cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi s-a confiscat de la inculpata D., suma totală de 84.644 euro în echivalent RON la data plăţii.

5. În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la O. suma de 130.504 RON, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare, dobândită cu titlu de onorariu notarial + TVA prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. deduse judecăţii în prezenta cauză, aferentă legalizării contractului de dare în plată din data de 12.12.2008, autentificat prin încheierea din 12 decembrie 2008 de BNP N., O. şi Asociaţii.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la O. suma de 82467 RON, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare, dobândită cu titlu de onorariu notarial +TVA prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. deduse judecăţii în prezenta cauză, aferentă legalizării contractului de superficie din data de 22.05.2009, autentificat prin Încheierea de autentificare nr. x din 22 mai 2009.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., s-au cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi s-a confiscat de la O. suma totală de 212.971 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a confiscat de la Z. suma de 136850 RON, cu titlu de onorariu notarial +TVA, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. deduse judecăţii în prezenta cauză aferentă legalizării contractului de dare în plată autentificat sub nr. x/7.11.2008 de BNP AA.

IV. În baza art. 393 C. proc. pen., s-au ridicat măsurile asigurătorii dispuse prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpatului E.

În baza art. 393 C. proc. pen. rap. la art. 32 din Legea nr. 656/2002 republicată şi a disp. art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. cu referire la disp. art. 33 din Legea nr. 656/2002 şi art. 112 alin. (1) lit. e) şi alin. (6) C. pen., s-au menţinut celelalte măsuri asigurătorii dispuse prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 şi s-a dispus extinderea obiectului asupra până la concurenţa sumelor de bani aferente ordinelor de confiscare dispuse prin prezenta sentinţă, după cum urmează:

În baza art. 32 din Legea nr. 656/2002, art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. s-a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând aceloraşi inculpaţi, ale soţiilor, fostelor soţii, rudelor de gradul I sau ale altor persoane în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii, până la concurenţa sumelor de bani menţionate în paragraful anterior, ce urmează a fi aduse la bugetul de stat cu titlu de confiscare specială, inclusiv asupra conturilor ale căror dobânzi aferente sumelor înscrise la credit vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară, asupra acţiunilor, părţilor sociale şi activelor societăţilor comerciale la care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I, precum şi alte persoane cunoscute în mod public că figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, în privinţa cărora există presupunerea rezonabilă că se află în posesia/detenţia bunurilor provenite prin faptele deduse judecăţii, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii, inclusiv asupra acţiunilor, părţilor sociale şi activelor societăţilor comerciale pe care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I, precum şi alte persoane cunoscute în mod public le deţin la alte societăţi la care ca inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I, precum şi alte persoane cunoscute în mod public figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

În baza art. 32 din Legea nr. 656/2002, art. 254 C. proc. pen., s-a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a popririi instituite prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor sau societăţilor comerciale la care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I, precum şi alte persoane cunoscute în mod public că figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate (cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii), de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii prezentei decizii, sumele de bani datorate de debitori, urmând a fi consemnate la dispoziţia organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele, urmând a fi predate organului de executare în termen de 24 de ore de la consemnare.

În baza art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. cu referire la disp. art. 112 alin. (1).lit. e) şi 6 C. pen., s-a instituit măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 212.971 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând numitului O., BNP N., O. şi Asociaţii ale soţiei sau fostelor soţii, ale rudelor de gradul I sau ale altor persoane în posesia cărora se află bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din sumele obţinute de O. din faptele penale deduse judecăţii, inclusiv asupra conturilor acestora (cu menţiunea că dobânzile aferente sumelor înscrise la credit, vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară), acţiunilor şi activelor societăţilor comerciale la care acesta, soţia sau fostele soţii, rudele de gradul I sau alte persoane cunoscute public ca fiind apropiate numitului O. în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că se află în posesia/detenţia bunurilor dobândite din faptele penale deduse judecăţii de numitul O. figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la alte societăţi la care persoanele de mai sus deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

În baza art. 254 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a popririi până la concurenţa sumei de 212.971 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra sumelor de bani datorate numitului O. sau BNP N., O. şi Asociaţii de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii încheierii prin care se înfiinţează sechestrul, sumele de bani datorate de debitori, urmând a fi consemnate la dispoziţia organului judiciar, care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele, urmând a fi predate instanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare.

În baza art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. cu referire la disp. art. 112 alin. (1) lit. e) şi 6 C. pen., s-a instituit măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 136.850 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, aparţinând numitei Z., BNP AA., ale soţului sau foştilor soţi, ale rudelor de gradul I sau ale altor persoane în posesia cărora se afla bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă, că provin din sumele obţinute de Z. din faptele penale deduse judecăţii inclusiv asupra conturilor acestora (cu menţiunea că dobânzile aferente sumelor înscrise la credit, vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară), acţiunilor şi activelor societăţilor comerciale la care acesta, soţia sau fostele soţii, rudele de gradul I sau alte persoane cunoscute public, ca fiind apropiate numitei Z. figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la alte societăţi la care persoanele de mai sus deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

În baza art. 254 C. proc. pen., s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a popririi până la concurenţa sumei de 136850 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra sumelor de bani datorate numitei numitei Z., BNP AA., de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii încheierii prin care se înfiinţează sechestrul, sumele de bani datorate de debitori, urmând a fi consemnate la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele urmând a fi predate instanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare.

V. În baza art. 251 C. proc. pen. şi art. 129 alin. (6) C. proc. fisc. s-a desemnat ca organ însărcinat cu punerea în executare efectivă a măsurilor asigurătorii în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de siguranţă dispuse prin prezenta, organele de cercetare penală ce vor fi desemnate de procurorul-şef al Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie /DIICOT/Structura Centrală şi organele fiscale din cadrul Administraţia Finanţelor Publice, care vor colabora cu:

a) Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, înfiinţată prin Legea nr. 318/2015, în cadrul Ministerului Justiţiei;

b) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;

c) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

d) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

e) Autoritatea Naţională a Vămilor;

f) Direcţia Generală Antifraudă;

g) Banca Naţională a României;

h) Inspectoratul General al Poliţiei Române;

i) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

j) orice altă autoritate sau instituţie publică, inclusiv cele responsabile de gestionarea, administrarea şi valorificarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii, precum şi a celor care fac obiectul confiscării speciale şi vor comunica Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, rezultatul verificărilor.

În adresa de învestire a organelor însărcinate cu aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor de indisponibilizare dispuse prin prezenta s-a menţionat că în cuprinsul cererilor de comisii rogatorii ce vor fi adresate pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin prezenta sa fie inserate în mod obligatoriu prevederile art. 32, 33 din Legea nr. 656/2002, art. 112 alin. (1) lit. e) şi alin. (6) C. pen., art. 107 alin. (3) C. pen. şi art. 162 alin. (6) din C. pen.

Pe parcursul aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, în măsura în care vor fi identificate persoane care pretind drepturi cu privire la bunurile supuse sechestrului, acestea vor fi citate pentru respectarea garanţiilor conţinute în disp. 6 parag. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în latura sa civilă şi art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie pentru a-şi face apărări cu privire la modalitatea în care au intrat în posesia/detenţia bunurilor despre care există suspiciunea rezonabilă că provin din săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În raport cu standardele internaţionale de combatere a spălării banilor conţinute în Nota interpretativă a recomandării 30 FATF, este necesar a fi întocmit un raport privind actele de dispoziţie/transfer a fondurilor ce constituie produs a infracţiunilor, precum şi alcătuirea unei hărţi relaţionale care să cuprindă, atât ilustrarea fluxurilor financiare, precum şi legătura dintre entităţi/societăţi comerciale (inclusiv istoricul acestora), beneficiari reali, inculpaţi trimişi în judecată, care vor fi evidenţiate din analiza rulajului conturilor bancare a relaţiilor pe care organele de urmărire penală le va obţine de la O.N.R.C. privind societăţile la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, administrator, beneficiar real, acţionar, să se solicite relaţii privind existenţa şi rulajul tuturor conturilor bancare ale inculpaţilor, apropiaţilor acestora, precum şi a societăţilor unde aceştia au calitatea de beneficiar real, în acest moment procesual fiind necesară întocmirea de urgenţă a unor comisii rogatorii în vederea aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare şi a ordinului de indisponibilizare a sumei de 1.450.655 euro în echivalent RON din data plăţii, dobândită de către inculpatul B. prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în jurisdicţiile unde sunt înfiinţate sediile Grupului BB. după cum urmează:

1991 - Budapesta, Ungaria - CC. 1998 - Bucureşti, România - Reprezentanta BB. 1999 - Larnaca, Cipru - BB. 2000 - Londra, Marea Britanie - BB. 2004 - Sofia, Bulgaria - DD. 2008 - Victoria, Seychelles - BB. 2014 - Limassol, Cipru - BB. 2014 - Hong Kong - BB; după consultarea informaţiilor conţinute în surse deschise organele de urmărire penală urmează a lua contact inclusiv telefonic cu destinatarii cererilor de comisie rogatorie pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor de indisponibilizare şi confiscare din prezenta sentinţă penală, ce urmează a fi ataşată.

După identificarea bunurilor supuse sechestrului, se vor emite adrese la Oficiul Naţional de Cadastru, pentru notarea interdicţiei de înstrăinare a bunurilor imobile în privinţa cărora s-a instituit măsura asigurătorie, se va notifica Depozitarul Central cu privire la luarea sechestrului în privinţa acţiunilor şi părţilor sociale ale societăţilor comerciale în care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii ale acestora, rudele de gradul I şi ale alte persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorie a sechestrului, se va dispune notificarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, în privinţa efectuării de menţiuni în privinţa sechestrului dispus asupra bunurilor mobile indisponibilizate conform proceselor-verbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi totodată, revenirea cu adresă către DIICOT şi ANAF, pentru a se verifica dacă organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii au respectat în integralitate dispozitivul de luare/extindere a măsurilor asigurătorii, respectiv dacă au fost instituite măsuri asigurătorii asupra acţiunilor şi activelor sociale ale societăţilor la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la celelalte societăţi la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator.

VI. În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor care au stat la baza infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., identificate, conform dispoziţiilor instanţei de organul de urmărire penală, ce au fost avute în vedere la pronunţarea prezentei sentinţe penale, a cererilor de somaţie/ordonanţă de plată în care figurează referiri la debite fictive, a facturilor false avute în vedere la soluţionarea hotărârilor de emitere a unor somaţii/ordonanţe de plată, a hotărârilor judecătoreşti prin care pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient s-a conferit aparenţă de legalitate debitelor fictive înregistrate de societatea H. la entităţile offshore R., R., EE., FF., aflate la dosar, a cererilor de intrare în insolvenţă a societăţilor GG. şi S C HH. în care figurează referiri la debite fictive, a facturilor false avute în vedere la soluţionarea hotărârilor de emitere a intrării în insolvenţă, a hotărârilor judecătoreşti prin care pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient s-a conferit aparenţă de legalitate debitelor fictive înregistrate de societatea GG. şi S C HH. la entităţile offshore la London şi R; atestarea împrejurărilor false în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti mai sus menţionate se va aduce la cunoştinţă judecătorilor care au intrat în compunerea completurilor de judecată, dovada luării la cunoştinţă a tipologiilor de spălare a banilor, constând în simularea falsului proces prin girul judecătorilor urmând să fie înaintată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

VII. În baza disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen., 112 alin. (1).lit. b) C. pen. s-a dispus efectuarea cuvenitelor menţiuni privind desfiinţarea înscrisurilor false prin prezenta pe marginea înscrisurilor ridicate în cadrul percheziţiilor domiciliare descrise la filele x rechizitoriu şi aflate la dosar şi confiscarea instrumentelor care au servit la săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii ridicate în cadrul percheziţiilor domiciliare descrise la filele x rechizitoriu şi aflate la dosar.

În baza art. 249 alin. (1)., 4 C. proc. pen., s-a instituit sechestru asupra sumei de bani de 8.600 euro ridicate de la percheziţia domiciliară efectuată la imobilul aparţinând inculpatului II., acesta urmând să fie citat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având deschisă calea apelului conform disp. art. 409 alin. (1). lit. f) C. pen., pentru a oferi explicaţii pe marginea întrării în posesia acesteia, precum şi în privinţa înscrisurilor ridicate de la percheziţia domiciliară.

VIII. În baza 297 C. pen. s-a dispus sesizarea organului de urmărire penală emitent al prezentului rechizitoriu în privinţa verificării indiciilor privind săvârşirea de către notarii Z. şi O. a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., cu copie a contractelor de dare în plată autentificate şi înscrisurilor care au stat la baza autentificării acestor contracte urmare a autentificării convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008, respectiv 12.12.2008, a convenţiei cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O. precum şi toate înscrisurile care au stat la baza autentificării acestei convenţii, anulate prin prezenta, a declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor audiaţi în faza de cercetare judecătorească în prezenta cauză în faţa primei instanţe, precum şi a înscrisului de unde rezultă că nu s-au făcut raportări cu privire la tranzacţiile suspecte la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

IX. În temeiul art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii condamnaţi A. şi B., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 50000 de RON fiecare.

În temeiul art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii condamnaţi D., C., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 20000 de RON fiecare.

Onorariile apărătorilor din oficiu desemnaţi pentru apelanţii inculpaţi în cuantum de 1800 de RON pentru fiecare, stabilite conform disp. art. 81 din Legea nr. 51/1995 şi a Protocolului dintre MJ şi UNBR s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin Rechizitoriul nr. x/2013 din 6.04.2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura centrală -, au fost trimişi în judecată inculpaţii A., B., C., D., E., S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L., după cum urmează:

1. A., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.,

- delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

- spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

2. B., în stare de arest la domiciliu, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.,

- complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

- spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- complicitate la spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

3. C., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.,

- complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

- spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi

- complicitate la spălare de bani, prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

4. D., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.,

- complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi

- spălare de bani, în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

5. E., sub control judiciar, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii),

- complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

- spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

6. S.C. F. S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi

- spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

7. S.C. G. S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În fapt, prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut în esenţă, că în perioada iulie 2008 - iunie 2009, inculpaţii A., B., C. şi D. au constituit un grup infracţional organizat ce a avut ca scop obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea mărcii JJ.), prin delapidarea acesteia, fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăţi nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei acestora.

Scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către A. a unei sume totale de 39.665.729 RON (din această sumă 17.784.500 RON, reprezentând valoarea imobilului din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

Grupul infracţional organizat a fost sprijinit încă de la început şi de alţi inculpaţi, între care un afin de-al lui A., E. (cumnat) şi respectiv persoana juridică S.C. F. S.R.L. constituită special pentru a putea fi reciclată o parte din produsul infracţional.

Astfel, atât E., cât şi S.C. F. S.R.L. au acţionat într-un mod coordonat, în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, pentru îndeplinirea scopului final, respectiv însuşirea de bunuri din cadrul patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin delapidarea acesteia.

Toate persoanele sus-menţionate aflate pe palierul de sprijinire din cadrul grupului, au avut roluri prestabilite de liderii grupului, aceştia asigurând în cadrul circuitelor financiare, reciclarea sumelor de bani, respectiv a imobilului situat în Bucureşti, în scopul ascunderii sau a disimulării originii ilicite a acestora.

Grupul infracţional organizat, structurat pe mai multe niveluri, şi-a desfăşurat activităţile infracţionale în mai multe etape, după cum urmează:

Într-o primă etapă, în perioada 15.07.2008 - 27.08.2008 s-au încheiat un număr de 24 de contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze identice, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), către patru offshore-uri controlate de către B., respectiv R., R., FF. şi EE. (în calitate de cumpărători), în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 dolari SUA.

Scopul acestor contracte încheiate în mod formal, lipsite de scop economic, a fost acela de a genera naşterea în patrimoniul celor 4 societăţi nerezidente a unor creanţe ce aveau ca temei chiar activarea unor clauze penale (vădit nefavorabile pentru H.) pentru nerespectarea termenelor de livrare a mărfii.

În cea de-a doua etapă, având în vedere ca S.C. H. S.R.L. nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în cele 24 de contracte, respectiv nu a livrat produsele prevăzute în termenele stabilite, s-a urmărit emiterea facturilor de către societăţile offshore R., R., FF. şi EE. şi acceptarea imediată a acestora la plată de către administratorul A. Astfel, valoarea totala a creanţelor rezultate în baza celor 24 de facturi, a fost de 56.970.212,29 RON.

După obţinerea unor creanţe certe, lichide şi exigibile faţă de H. S.R.L., membrii grupării, în conivenţă cu administratorul A., au formulat 23 de acţiuni în instanţe diferite din ţară, tocmai pentru a nu trezi suspiciuni, pentru a obţine titluri executorii şi a preîntâmpina un eventual control al vreunui administrator judiciar în viitoarea procedura a insolvenţei (aspect uşor de prefigurat dat fiind faptul că practic, în urma admiterii a 19 dintre acţiunile formulate, cele patru societăţi offshore au obţinut creanţe executorii, în valoare totală de 41.765.227,33 RON).

În cea de-a treia etapă, membrii grupării au urmărit stingerea cât mai rapidă a datoriilor artificial create prin intermediul celor patru societăţi offshore R., R., FF. şi EE., realizându-se practic însuşirea acestora.

În acest sens, grupul infracţional organizat a identificat două direcţii de acţiune, pentru a-şi putea atinge scopul final.

În primul rând, s-a urmărit şi realizat însuşirea imobilului situat în Calea x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp (în valoare de 17.784.498,80 RON), prin scoaterea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. şi preluarea acestuia prin intermediul unor societăţi comerciale rezidente nou înfiinţate, S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., controlate de către A., prin intermediul unor rude sau afini ai acestuia, folosite cu acest unic scop.

O altă direcţie de acţiune a grupului infracţional organizat a fost centralizarea încasărilor de la punctele de lucru din ţară ale S.C. H. S.R.L. (magazinele JJ. SRL) de către administratorul A., în vederea obţinerii unor sume însemnate de bani şi direcţionarea acestor lichidităţi existente către societăţile offshore controlate de către B., pentru ca acesta să le redirecţioneze către alte offshore-uri controlate fie de A., fie chiar de el.

Practic, sumele încasate de către S.C. H. S.R.L. de la diverse societăţi comerciale, din depuneri de numerar şi încasări din vânzări, obţinute în urma operaţiunilor economice, au fost "plimbate" prin conturile societăţii în scopul pierderii urmei, pentru ca în final, să fie externalizate către societăţile R., R., EE. şi FF.

Astfel, suma de 6.881.185 RON (echivalentul a 1.745.877 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) a fost achitată prin viramente bancare către R., suma de 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) a fost achitată prin viramente bancare către V., iar suma de 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) a fost achitată către GG. Menţionăm că ultimele două societăţi comerciale nerezidente, respectiv GG. şi V., erau controlate chiar de A., cu ajutorul lui B., tocmai pentru ca operaţiunile financiare să dobândească un caracter complex.

Tot în această etapă, grupul infracţional organizat a folosit două circuite financiare distincte de spălare a produsului infracţional.

Astfel, primul circuit financiar a vizat înfiinţarea societăţilor S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., prin intermediul a două societăţi offshore, ca beneficiar real fiind declarat II., respectiv KK. şi LL., care să fie folosite de A. la preluarea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin convenţiile de dare în plata din datele de 7.11.2008 şi 12.12.2008, în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a bunului, cunoscând că provine din delapidarea acestuia (patrimoniului S.C. H. SRL).

Cel de-al doilea circuit financiar a vizat folosirea de către grupul infracţional organizat a trei societăţi nerezidente, respectiv V., GG. şi S., acesta folosind dispozitivele tip tolken aferente conturilor bancare, urmând să încaseze prin conturile acestora, în perioada 4.12.2008 - 21.01.2009 suma totală de 4.449.417,91 euro, în vederea ascunderii sau disimulării a adevăratei provenienţe a banilor, cunoscând că provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

De altfel, justificarea plăţilor către V. şi GG. s-a făcut în baza unor notificări ce au avut în vedere existenţa unor contracte fictive, încheiate cu societăţile offshore controlate de către B., respectiv: R., R., EE.

În a patra, şi ultima etapă, membrii grupului infracţional organizat au urmărit să şteargă toate urmele activităţilor ilicite, prin introducerea cererii de insolvenţă asupra S.C. H. S.R.L. la data de 19.03.2009, de către FF. (societate controlată de B. şi C.).

Tot membrii grupării au iniţiat şi falimentul societăţii care a spălat produsul infracţiunii - S.C. HH. S.R.L., respectiv a imobilului din Bucureşti, cererea fiind introdusă la Tribunalul Bucureşti la data de 19.06.2009 de către R. (societate controlată de B. şi C.).

Cu titlu prealabil, în cuprinsul rechizitoriului sunt expuse date privind istoricul şi structura societăţilor rezidente şi a societăţilor implantate în jurisdicţiile offshore utilizate în mecanismul infracţional dedus judecăţii:

Astfel, în ceea ce priveşte societăţile rezidente, sunt redate următoarele date privind istoricul înfiinţării şi asociaţilor acestora:

1. H. SRL

A fost înfiinţată la data de 27.05.1997, având numărul de ordine în RC Jx, CUI x şi sediul social în mun. Bucureşti.

Date privind istoricul asociaţilor societăţii:

La data constituirii, asociaţii societăţii erau:

- MM., cetăţean turc, cu o cota de participare de 60% din capitalul social

- A., cetăţean român, cu o cota de participare de 40% din capitalul social.

În data de 27.01.2001, noii asociaţi devin:

- A., cu o cota de participare de 39,95% din capitalul social.

- NN., CNP x, cu o cota de participare de 60,05% din capitalul social.

În data de 22.01.2008, noi asociaţi devin:

- A., cu o cota de participare de 1% din capitalul social.

- NN., cu o cota de participare de 1% din capitalul social.

- OO., Cipru - cu o cota de participare de 98% din capitalul social - societate controlată de A.

Administratori: A. şi NN.

În data de 04.12.2008, structura asociaţilor devine:

- PP., Act înmatriculare nr. x la data de 29.08.2003, sediu: localitatea Delaware, SUA (sediul încorporatorului de societăţi ecran din Delware - QQ., Inc., ale cărui servicii pot fi vizualizate pe site-ul companiei la adresa x, sublinierea instanţei) - cota de participare 100% din capitalul social - societate controlată de A.

Administrator: PP. prin reprezentant A.

Prin Sentinţa civilă nr. 4161/04.06.2009 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva S.C. H. S.R.L., urmare a cererii creditorului FF.

Prin Sentinţa nr. 3509/COM/2010/03.06.2010 s-a dispus deschiderea procedurii falimentului.

Prin Sentinţa nr. 6041/03.11.2011 s-a dispus închiderea procedurii falimentului debitorului S.C. H. S.R.L. şi radierea acesteia.

2. S.C. HH. SRL

A fost înfiinţată în data de 09.10.2008, având numărul de ordine în RC Jx, CUI x şi sediu social în mun. Bucureşti. Asociat unic al companiei a fost înregistrat offshore-ul KK., cu sediul SUA (sediul încorporatorului de societăţi ecran din Delware - QQ., Inc., ale cărui servicii pot fi vizualizate pe site-ul companiei la adresa x, sublinierea instanţei), societate numită totodată şi în funcţia de administrator, prin reprezentant E.

În data de 29.04.2010, Tribunalul Bucureşti admite cererea formulata de creditoarea R. şi deschide procedura insolvenţei împotriva debitorului S.C. HH. S.R.L.

În data de 18.11.2010, Tribunalul Bucureşti, prin Sentinţa nr. 7327 dispune intrarea în faliment prin procedura simplificata a debitorului S.C. HH. S.R.L.

În data de 12.01.2012 Tribunalul Bucureşti, prin Sentinţa nr. 171 dispune închiderea procedurii de faliment împotriva debitoarei şi radierea acesteia.

3. S.C. F. SRL

A fost înfiinţată în data de 16.10.2008, având numărul de ordine în RC x, CUI x şi sediu social în Bucureşti.

Ca asociat unic a fost înregistrată societatea nerezidentă LL., cu stat Delaware, (sediul încorporatorului de societăţi ecran din Delware - QQ., Inc., ale cărui servicii pot fi vizualizate pe site-ul companiei la adresa x, sublinierea instanţei), act de înfiinţare nr. x din data de 29.09.2008.

Societatea LL. a fost de asemenea numită în funcţia de administrator, fiind reprezentantă RR., CNP x, durata mandatului de administrare 2 ani începând cu data de 15.10.2008.

În data de 13.01.2009, conform menţiunii nr. x, S.C. F. S.R.L. şi-a schimbat sediul social la adresa din Bucureşti.

În data de 11.02.2009, conform menţiunii nr. x, este revocat din funcţia de reprezentant a LL., numitul RR. şi este numit SS., CNP x.

În data de 21.06.2011, conform menţiunii nr. x, se modifică structura acţionariatului S.C. F. S.R.L. după cum urmează:

- TT. - cu sediul în Republica Seychelles, (sediul încorporatorului de societăţi offshore din Seychelles, ale cărui servicii pot fi consultate pe site-ul companiei la adresa x, sublinierea instanţei), înmatriculată sub nr. x, reprezentată de UU. împuternicit - asociat nou cu o cotă de participare de 40% din capitalul social;

- LL. - asociat cu o cota de 60% din capitalul social;

În funcţia de administrator, a fost numită societatea TT. prin reprezentant VV. CNP x, durata mandatului fiind de 2 ani;

În data de 27.06.2011, conform menţiunii nr. x, în baza contractului de cesiune din 20.05.2011, TT. a preluat părţile sociale deţinute de LL. şi devine asociat unic a S.C. F. S.R.L.

Privind administrarea societăţii F. S.R.L., numitul SS. a fost împuternicit de asociatul TT. prin următoarele procuri:

- Procura Generală emisă în data de 21.05.2011, valabilă până în data de 24.02.2012, semnată de directorul nominal WW;

- Procura Generală emisă în data de 15.02.2012, valabilă până în data de 25.02.2013, semnată de directorul nominal WW;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 02.09.2010, valabilă până în data de 18.11.2013, semnată de directorul nominal XX;

- Procura Generală emisă în data de 22.10.2014, valabilă până în data de 22.10.2015, semnată de directorul nominal WW;

4. S.C. G. SRL

A fost înfiinţată în data de 09.05.2008, având numărul de ordine în RC x, CUI x şi sediu social în judeţul Cluj, asociat unic şi administrator fiind numit YY.

Numitul YY. figurează decedat la data de 26.01.2009, conform Certificatului de deces nr. x.

La data de 13.03.2009, structura societăţii a fost modificată, asociat unic devenind offshore-ul AAA., cu sediul stat Delaware, (sediul încorporatorului de societăţi-ecran din Delware, sublinierea instanţei), administrator figurând în continuare numitul YY., în numele căruia se depune la aceeaşi dată o cerere de suspendare a activităţii societăţii, cerere admisă prin Încheierea nr. x din 17.03.2009.

La data de 08.04.2011, AAA., prin împuternicit B. depune o cerere de reluare a activităţii societăţii, cerere admisă prin rezoluţia nr. 5926 din 12.04.2011, administrator figurând în continuare numitul YY.

Cu titlul prealabil enumerării societăţilor nerezidente, organul de urmărire penală a alocat spaţiu prezentării structurii şi modalităţii de înfiinţare a acestora, cu trimiterea la legislaţia relevantă în vederea explicării sintagmei beneficiarului real (persoana fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie sau o operaţiune) precum şi facilităţilor oferite de legislaţia cipriotă în vederea înfiinţării societăţilor-ecran, organul de urmărire penală evidenţiind condiţiile în care se înfiinţează şi funcţionează companiile în Cipru, precum şi rolul beneficiarului real şi al acţionarilor/directorilor nominali în activitatea unei asemenea companii, în lumina legislaţiei relevante comunitare şi cipriote, relevante fiind dispoziţiile cuprinse în Legea societăţilor comerciale din Cipru (Cyprus Companies Law) - Cap. 113:

Beneficiarul real controlează întreaga activitate a companiei, prin dispoziţii transmise directorului nominal prin telefon, e-mail sau fax, iar mandatul directorului nominal îi permite să angajeze societatea exclusiv la solicitarea beneficiarului real. Astfel, actele juridice ale companiei reprezintă acte ale beneficiarul real, care răspunde nemijlocit pentru acestea, având în vedere că semnarea de contracte sau efectuarea de plăţi se realizează exclusiv potrivit manifestării sale de voinţă.

Confidenţialitatea beneficiarului real este asigurată prin desemnarea unor acţionari nominali şi a unor directori nominali, care figurează în mod formal în actele constitutive ale companiei, însă nu au dreptul de a administra patrimoniul şi nu au nicio iniţiativă în activitatea acesteia.

Pentru a îngreuna identificarea beneficiarului real, o companie offshore cu acţionari şi directori nominali poate figura, la rândul ei, ca acţionar sau director al unei alte companii, eventual înmatriculate în alt stat, procedeul putând fi repetat de mai multe ori. În aceste situaţii, beneficiarul real al unei companii este şi beneficiarul real al subsidiarelor acesteia.

Acţionarii şi directorii nominali sunt persoane specializate care deţin aceste calităţi pe seama altor persoane şi îşi închiriază practic numele, în schimbul unui onorariu, astfel încât unii dintre ei figurează în această calitate în sute sau mii de societăţi comerciale, după cum sediul lor profesional figurează ca sediu pentru numeroase societăţi.

Formalităţile de înmatriculare a unei companii offshore se realizează prin intermediul unor agenţii specializate, care desemnează dintre angajaţii săi directori şi acţionari nominali, atribuie adresa la care urmează să funcţioneze compania şi se ocupă de ţinerea evidenţei contabile.

Directiva 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării terorismului impune statelor membre să adopte norme care să oblige instituţiile de credit să ia măsuri de cunoaştere a clientelei, incluzând verificarea identităţii beneficiarului real înainte de stabilirea unei relaţii de afaceri, precum şi cu prilejul efectuării unor tranzacţii în valoare de cel puţin 15.000 euro.

În Cipru, aceste prevederi au fost transpuse în legislaţia internă prin Legea privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţarea terorismului din 2007 (The Prevention and Suppression of Money Laundering and Terrorist Financing Law of 2007), în baza căreia directorul nominal al unei companii este obligat să indice băncii cu care intră în relaţii comerciale identitatea beneficiarului real al companiei. Această informaţie este păstrată confidenţială de către bancă şi poate fi divulgată numai la solicitarea organului judiciar competent.

Organul de urmărire penală prezintă ulterior istoricul şi structura entităţilor implantate în jurisdicţii offshore în scopul ocultării beneficiarului real, menţionând că a valorificat şi declaraţiile inc. A., inc. C., inc. D., inc. II., precum şi ale martorilor BBB., CCC., DDD., EEE., RR., SS., FFF.:

Curtea de apel a reţinut astfel că:

1. R.

A fost înfiinţată la data de 09.02.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în Cipru.

Potrivit documentelor înaintate în data de 09.04.2008, către entitatea bancară GGG. - sucursala România cu prilejul solicitării deschiderii unui cont bancar, rezultă următoarele:

La data de 15.02.2008, conform certificatului eliberat de autorităţile din Cipru, ca directori figurează inc. C., inc. D. şi societatea nerezidentă HHH. (reprezentată de inc. B.). Secretar al societăţii este compania nerezidentă III., iar ca asociat nominal figurează HHH., ca deţinătoare a celor 1000 de acţiuni;

Ca persoane împuternicite pe conturile deschise la GGG. - sucursala România, figurează inc. C. şi inc. D.

Totodată, potrivit Declaration of trust din data de 15.02.2008, HHH. declară că deţine "in trust" pentru beneficiarii reali ai fondurilor, inc. C. (25% din acţiunile societăţii) şi inc. D. - (5% din acţiunile societăţii);

De asemenea, ca beneficiar real al fondurilor societăţii R. figurează şi inc. B., conform celor declarate de către acesta cu ocazia înaintării către unitatea bancară JJJ. din Cipru, la data de 22.04.2008, a Formularului de Identificare a Beneficiarului Real pentru contul nr. x privind clientul R.;

Privind administrarea R., inc. B. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

Procura Generală de Administrare emisă în data de 02.04.2008, valabilă până în data de 09.02.2011, semnată de directorul nominal HHH., prin reprezentant inc. B;

Procura Generală de Administrare emisă în data de 12.05.2008, valabilă până în data de 09.02.2018, semnată de directorul nominal HHH., prin reprezentant KKK;

Inc. D. a fost împuternicită să acţioneze individual în numele şi pentru societatea R., prin următoarele procuri:

Procura Generală de Administrare emisă în data de 23.06.2008, valabilă până în data de 09.02.2011, semnată de directorul nominal HHH., prin reprezentant KKK;

Documentele menţionate mai sus privind situaţia juridică a societăţii R., au fost de asemenea identificate şi ridicate în urma percheziţiei domiciliare efectuate în data de 17.09.2014, la adresa din Bucureşti, sediul ales al societăţii nerezidente LLL., unde îşi desfăşurau activitatea inc. C. şi inc. B., fiind anexate procesului-verbal de percheziţie;

2. R.

A fost înfiinţată la data de 26.04.2004, fiind înregistrată sub nr. x, cu denumirea iniţială de R., având sediul social declarat în Cipru (sediul încorporatorului de societăţi-ecran din Cipru, unde îşi au sediul mai multe entităţi implantate în această jurisdicţie, exemplu MMM., aspect ce poate fi identificat inclusiv prin accesarea surselor deschise, interogând baza de date OPENCORPORATES, rezultatele căutării fiind accesibile la pagina x).

Ulterior, la data de 05.03.2007, societatea îşi schimbă denumirea în R.

Conform menţiunilor din Statutul societăţii, ca asociaţi nominali figurează companiile nerezidente NNN. (deţinătoare a 2500 de acţiuni) şi OOO. (deţinătoare a 2500 de acţiuni).

Potrivit documentelor înaintate de inc. B. în data de 20.05.2005, către unitatea bancară PPP. - sucursala România cu prilejul solicitării deschiderii unui cont bancar, rezultă următoarele:

La data de 16.12.2004, conform certificatului eliberat de autorităţile din Cipru, ca director nominal figurează societatea nerezidentă QQQ. Secretar al societăţii este compania nerezidentă OOO., iar ca asociaţi nominali figurează QQQ., ca deţinătoare a 4999 de acţiuni şi NNN. ca deţinătoare unei singure acţiuni.

La data de 04.11.2009, conform certificatului eliberat de autorităţile din Cipru, ca director nominal figurează societatea nerezidentă QQQ.. Secretar al societăţii este compania QQQ., iar ca asociat nominal figurează aceeaşi societate QQQ. ca deţinătoare a celor 5000 de acţiuni.

Persoana împuternicită pe conturile deschise la PPP. - sucursala România este inc. B.

Potrivit documentelor înaintate în data de 08.05.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul solicitării deschiderii unui cont bancar, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la aceeaşi adresa.

Ca director nominal figurează societatea nerezidentă QQQ., iar la rubrica privind asociaţi nominali ai companiei fiind menţionate societăţile QQQ. (4999 acţiuni) şi NNN. (1 acţiune), pentru ca beneficiar real al acestei companii să figureze inc. B. ca deţinător al celor 5000 de acţiuni ale companiei.

Totodată, potrivit declaraţiei din data de 05.11.2008, înaintată de inc. B. către RRR., Cipru, acesta susţine că el este beneficiarul real al societăţii - R., precum şi al următoarelor societăţi:

- QQQ.,

- SSS.

- HHH.

- U.

De asemenea, inc. B. mai precizează faptul că numitul KKK. este doar director nominal, acesta nefiind beneficiar real al societăţilor QQQ. ori R.;

Inc. B. figurează totodată şi ca unic împuternicit cu drept de semnătură, pe contul societăţii R. deschis la unitatea bancară JJJ., conform fişei înaintată la data de 24.05.2007;

Privind administrarea R., inc. B. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 22.05.2006, valabilă până în data de 26.04.2010, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 09.03.2006, valabilă până în data de 26.04.2007, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant inc. B;

Inc. D. a fost împuternicită să acţioneze individual în numele şi pentru societatea R., prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 13.02.2007, valabilă până în data de 01.01.2008, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 13.04.2010, valabilă până în data de 26.04.2011, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant prin reprezentant KKK;

Documentele menţionate mai sus privind situaţia juridică a societăţii R., au fost de asemenea identificate şi ridicate în urma percheziţiei domiciliare efectuate în data de 17.09.2014, la adresa din Bucureşti, sediul ales al societăţii nerezidente LLL., unde îşi desfăşurau activitatea inc. C. şi inc. B., fiind anexate procesului-verbal de percheziţie;

3. FF.

A fost înfiinţată la 28.09.2006, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, (sediul încorporatorului din Delware, menţiunea Curţii, sediu la care funcţionează, însă şi alte zeci de mii de societăţi înfiinţate în această jurisdicţie care se află în acţionariatul societăţilor înmatriculate pe teritoriul României) ca director nominal figurând cetăţeanul neozeelandez KKK.

Urmare a hotărârii conducerii societăţii din data de 11.03.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 26.03.2009.

Curtea a reamintit că prin Sentinţa civilă nr. 4161/04.06.2009 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva S.C. H. S.R.L., urmare a cererii creditorului FF. (adică de o societate dizolvată), prin Sentinţa nr. 3509/COM/2010/03.06.2010 dispunându-se deschiderea procedurii falimentului, iar prin Sentinţa nr. 6041/03.11.2011 dispunându-se închiderea procedurii falimentului debitorului S.C. H. S.R.L. şi radierea acesteia.

Curtea a precizat ab initio că procurorul nu a ales să sesizeze instanţa cu faptele de spălare a banilor săvârşite după deschiderea procedurii falimentului, deşi pe lista creditorilor S.C. H. S.R.L. figurau două societăţi controlate de acelaşi beneficiar real, A., S.C. M. şi TTT., cu menţiunea că între 2006 şi 2008, S.C. M. a fost controlată chiar de către PP., firma din Delaware pentru care SRL-ul a votat să nu fie trasă la răspundere în şedinţa creditorilor din 25 martie 2011.

În final, lichidatorul UUU. nu a mai formulat plângere nici împotriva inculpatului MMMMMMMM., nici împotriva firmei offshore, societate de faţadă pe care el a interpus-o în acţionariatul societăţii S.C. H. S.R.L.

Judecătorul, chemat fiind să pronunţe un verdict în prezenta cauză, este ţinut de limitele învestirii: fapte de delapidare şi spălare de bani săvârşite sub paravanul unui grup criminal organizate săvârşite în perioada iulie 2008 - iunie 2009.

La secţiunea din prezenta secţiune consacrată recuperării produsului infracţiunii, Curtea va justifica însă de ce este obligatorie confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii, rezultate din delapidarea S.C. H. S.R.L., ai cărei creditori principali erau firme controlate de A. şi S.C. M., reprezentată de RR., TTT., reprezentată de VVV. şi societatea FF., reprezentată de inculpata C., societate dizolvată la momentul întrării S.C. H. S.R.L. în faliment, care a prezentat o creanţă fictivă, obţinând, în final, ca rezultat al închiderii procedurilor de insolvenţă, transferul patrimoniului S.C. H. S.R.L. în patrimoniul altor firme controlate de inculpatul A.

Curtea a prezentat, totodată, conform recomandării nr. 1. a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională (Financial Action Task Force (FATF) - Groupe d'Action financiere (GAFI), (organism interguvernamental creat în anul 1989 la Paris cu ocazia Summit-ului G7, al cărui scop este dezvoltarea şi promovarea unor politici de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării actelor de terorism, atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional, principal promotor al politicilor de combaterea a spălării banilor şi finanţării terorismului, standardele internaţionale, obligatoriu a fi respectate pentru garantarea eficienţei unui sistem de spălare a banilor şi recuperare a produsului infracţiunii, fiind evaluate periodic de experţii Moneyval), vulnerabilităţile sistemului nostru de drept în combaterea eficientă a spălării banilor, riscurile neobservării indiciilor de suspiciune (red flags) şi a neverificării cauzei raportului juridic căruia i se recunoaşte aparenţa de legalitate prin procedura emiterii unor ordonanţe/somaţii de plată/procedura falimentului, făcând posibilă apariţia efectelor tipologiei de spălare a banilor a falsului proces, spălarea de bani fiind astfel desăvârşită cu concursul judecătorului.

4. EE.

A fost înfiinţată la 11.09.2006, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor- ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei), ca director nominal figurând cetăţeanul neozeelandez KKK.

Privind administrarea EE., inc. B. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 13.11.2006, valabilă până în data de 09.11.2007, semnată de directorul nominal KKK;

Urmare a hotărârii conducerii societăţii din data de 13.03.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 24.03.2009;

5. QQQ.

A fost înfiinţată la 12.12.2002, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

La data înfiinţării este numit ca director inc. B. născut la 22.02.1971, pentru ca din 19.10.2006 ca director nominal să figureze numitul KKK.

În ceea ce priveşte asociaţii nominali ai societăţii, aceştia au fost companiile SSS. şi HHH.

Potrivit declaraţiei din data de 05.11.2008, înaintată de inc. B. către RRR., Cipru, acesta susţine că el este beneficiarul real al societăţii QQQ., precum şi al următoarelor societăţi:

- SSS.

- HHH.

- R.

- U.

Totodată, inc. B. mai precizează faptul că numitul KKK. este doar director nominal, acesta nefiind beneficiar real al societăţilor QQQ. ori R.;

6. HHH.

A fost înfiinţată la data de 21.03.2007, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în Cipru.

Conform Certificatului eliberat de autorităţile din Cipru în data de 17.04.2007, ca secretar al societăţii figurează compania nerezidentă III. (Cipru), iar ca directori:

- B. cu adresa x;

- şi societatea nerezidentă R.

R. (Cipru).

Conform Certificatului eliberat de autorităţile din Cipru în data de 20.09.2008, directorii societăţii HHH. sunt următorii:

- KKK. cu adresa x.

- B. cu adresa x;

- WWW. cu adresa x.

Totodată, conform Certificatului eliberat de autorităţile din Cipru în data de 25.09.2008, societatea nerezidentă R. figurează ca asociat al HHH., deţinând pachetul de 1000 de acţiuni;

Potrivit declaraţiei din data de 05.11.2008, înaintată de B. către RRR., Cipru, acesta susţine că el este beneficiarul real al societăţii HHH., precum şi al următoarelor societăţi:

- SSS.

- QQQ.

- R.

- U;

7. SSS.

A fost înfiinţată la data de 04.04.2005, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în Commonwealth of Dominica, (sediul încorporatorului de societăţi offshore din Republica Dominicană, despre societăţile implantate în această jurisdicţie fiind disponibile date din accesarea surselor deschise la adresa x sau din interogarea bazelor de date Opencorporates sau Enigma).

Conform Certificatului de înregistrare emis la data de 04.04.2005, ca director figurează inc. B., acesta fiind totodată asociatul unic al societăţii, deţinând pachetul de 100 de acţiuni în baza Certificatului nr. x emis la aceeaşi dată.

Ulterior, la data de 12.05.2008, KKK. este numit director alături de inc. B., acesta din urmă figurând în continuare ca asociat unic al societăţii.

Conform Certificatului constatator din data de 20.01.2010, structura companiei a fost modificată în ceea ce priveşte acţionariatul, numita XXX. preluând de la inc. B. pachetul de 100 de acţiuni, sens în care a fost emis Certificatul nr. x.

Potrivit Certificatului constatator din data de 27.04.2010, KKK. renunţă la funcţia de director, funcţie în care este numită cetăţeanul neozeelandez XX., iar inc. B. redevine asociat unic prin preluarea pachetului de 100 de acţiuni de la numita XXX., sens în care a fost emis Certificatul nr. x.

La data de 25.08.2010, conform certificatului constatator, inc. B. demisionează din funcţia de director, transferând totodată numitei XX. pachetul de 100 de acţiuni al societăţii, sens în care a fost emis Certificatul nr. x;

8. U.

A fost înfiinţată la data de 16.04.2007, având iniţial denumirea de YYY., fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor-ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

Ulterior, prin hotărârea Consiliului Director din data de 24.04.2008, YYY. îşi schimbă denumirea în U.

La data înfiinţării sunt numiţi ca directori B. născut la 22.02.1971 şi KKK. născut la data de 18.05.1977.

Urmare a percheziţiei domiciliare din data de 17.09.2014, la domiciliul inc. B. din comuna Corbeanca, au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, printre care şi o Apostilă eliberată de autorităţile din SUA la data de 23.07.2008, prin care sunt atestate ca fiind copii autentice o Scrisoare de Confirmare şi Certificatul de Bonitate privind societatea U;

Potrivit documentelor înaintate în data de 06.08.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, IBAN: x, societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca directori figurând numiţii KKK. şi B.

La rubrica privind asociaţi nominali ai companiei, figurează următoarele societăţi:

- SSS. deţinând 750 acţiuni;

- HHH. deţinând 750 acţiuni;

Totodată, la rubrica privind beneficiarul real al acestei companii figurează B. ca asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni al companiei, societăţile SSS. şi HHH. figurând ca asociaţi nominali ai U., ce deţin fiecare "in trust" pentru B., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 19.04.2007;

Potrivit declaraţiei din data de 05.11.2008, înaintată de B. către RRR., Cipru, acesta precizează că el este beneficiarul real al societăţii U., precum şi al următoarelor societăţi:

- SSS.

- HHH.

- R.

- QQQ.

Totodată, B. mai precizează faptul că numitul KKK. este doar director nominal, acesta nefiind beneficiar real al societăţilor R. ori QQQ;

9. T.

A fost înfiinţată la 23.02.2007, fiind înregistrată sub nr. x având sediu social în SUA, Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

La data înfiinţării sunt numiţi ca directori B. născut la 22.02.1971 şi BBB. născută la 6 iulie 1978.

Conform certificatului constatator din data de 12.11.2009, directorii aflaţi la conducerea companiei la acel moment erau B. şi BBB., iar în ceea ce priveşte asociaţii, figurează următoarele societăţi:

- SSS. deţinând 50% acţiuni;

- HHH. deţinând 50% acţiuni;

10. V.

A fost înfiinţată la 14.08.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

Potrivit documentelor înaintate în data de 28.08.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, IBAN: x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director şi asociat unic figurează numitul II., beneficiar real al acestei companii fiind inc. A.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea structurii companiei V., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Totodată, societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru XXX., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 12.09.2008.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea structurii companiei V., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru FFF., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 12.09.2008.

Urmare a hotărârii conducerii societăţii V. din data de 08.07.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 16.07.2009;

11. GG.

A fost înfiinţată la 08.09.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

Potrivit documentelor înaintate în data de 15.12.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, IBAN: x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director şi asociat unic figurează numitul II., beneficiar real al acestei companii fiind inc. A.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea structurii companiei GG., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Totodată, societăţile SSS. şi HHH. figurează ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru XXX., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 05.01.2009;

12. S.

A fost înfiinţată la data de 31.10.2002 sub nr. x, având sediul social iniţial în Cipru urmând ca la 24.02.2010 sediul să fie schimbat la adresa Cipru (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Cipru, sublinierea instanţei).

La data înfiinţării, conform certificatului eliberat de autorităţile din Cipru director nominal al acestei companii era numita ZZZ., ca asociat nominal figurând societatea nerezidentă AAAA.

Ca beneficiar real al companiei figurează inc. A., AAAA. deţinând "in trust" pentru acesta cele 1000 de acţiuni, potrivit Declaration Of Trust din data de 02.12.2002.

Totodată, cu ocazia înaintării unui formular către unitatea bancară JJJ. la data de 29.03.2005, inc. A. figurează ca împuternicit al companiei, inc. B. fiind menţionat la rubrica de contact cu adresa din Bucureşti, România.

Conform certificatului eliberat de autorităţile din Cipru la data de 24.05.2005, structura societăţii S. s-a modificat, ca director şi asociat unic figurând compania nerezidentă QQQ.

Totodată, potrivit conform certificatului eliberat de autorităţile din Cipru la data de 10.05.2006, ca asociat unic figurează compania PP., iar la data de 17.03.2009, ca director nominal figurează compania HHH.

Potrivit documentelor înaintate în data de 17.11.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, ca director figurează numitul II., asociat nominal fiind PP., beneficiar real al acestei companii fiind inc. A. (prin interpus II.).

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea structurii companiei S., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic. Totodată, societatea PP. este menţionată în continuare ca asociat nominal, ce deţine "in trust" pentru XXX. acţiunile societăţii, conform "Declaration of trust" din 05.12.2008.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea structurii companiei S., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., aceasta figurând că asociat unic. Societatea PP. figurează în continuare ca asociat nominal, ce deţine "in trust" pentru FFF. acţiunile societăţii, conform "Declaration of trust" din 05.12.2008.

Privind administrarea S., inc. A. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 06.05.2005, valabilă până în data de 31.10.2006, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 19.09.2006, valabilă până în data de 31.10.2007, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 28.08.2007, valabilă până în data de 31.10.2008, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 09.09.2008, valabilă până în data de 31.10.2009, semnată de directorul nominal QQQ., prin reprezentant KKK;

13. PP. (2005)

A fost înfiinţată la 29.08.2005, fiind înregistrată sub nr. x având sediu social în SUA, Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

La data de 31.08.2005 este numit ca director nominal KKK. iar ca asociaţi figurează inc. A. deţinând 750 de acţiuni şi NN. deţinând 750 de acţiuni.

Potrivit documentelor înaintate în data de 07.08.2006, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii unui cont, ca director nominal figurează numitul KKK., asociat şi beneficiar real al acestei companii fiind inc. A.

Conform Deciziei Asociaţilor din data de 24.10.2008, inc. A. transferă cele 750 de acţiuni societăţii nerezidente SSS., iar în. NN. transferă cele 750 de acţiuni societăţii nerezidente HHH.

La data de 17.12.2008, prin Deciziei Asociaţilor, numitul KKK. este înlocuit de directorul nominal BBBB., născută la data de 04.05.1982.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea structurii companiei PP., din documentele înaintate rezultând că A. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic. Totodată, societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru XXX., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 24.10.2008.

Privind administrarea PP., inc. A. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 05.09.2005, valabilă până în data de 01.09.2006, semnată de directorul nominal KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 27.07.2006, valabilă până în data de 29.08.2007, semnată de directorul nominal KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 31.05.2007, valabilă până în data de 29.08.2008, semnată de directorul nominal KKK;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 17.12.2008, valabilă până în data de 29.08.2009, semnată de directorul nominal KKK;

Urmare a hotărârii conducerii societăţii PP. din data de 08.07.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 16.07.2009;

14. PP. (2009)

A fost înfiinţată la 28.09.2009, fiind înregistrată sub nr. x având sediu social în SUA, Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

La data înfiinţării, ca director nominal figurează numita BBBB., cetăţean chinez, născută la data de 04.05.1982, iar ca asociaţi nominali societăţile nerezidente SSS. şi HHH., deţinătoare a câte 50% din acţiunile companiei;

15. I.

A fost înfiinţată la data de 18.11.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

Potrivit documentelor înaintate în data de 16.02.2009, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, IBAN: x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director nominal figurează numita BBBB. născută la data de 04.05.1982, la rubrica privind asociaţi nominali ai companiei fiind menţionate societăţile:

- SSS. deţinând 750 acţiuni;

- HHH. deţinând 750 acţiuni;

Totodată, ca beneficiar real al acestei companii, figurează A. (prin interpus II.) deţinând pachetul de 1500 acţiuni al companiei, societăţile SSS. şi HHH. figurând ca asociaţi nominali ai I., ce deţin fiecare "in trust", câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 19.11.2008.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului I., din documentele înaintate rezultând că interpusul II. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru XXX., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 23.02.2009.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului I., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru FFF., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 23.02.2009.

Privind administrarea I., numitul II. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

5. Procura Generală de Administrare emisă în data de 10.12.2009, valabilă până în data de 19.11.2010, semnată de directorul nominal BBBB;

6. Procura Generală de Administrare emisă în data de 20.09.2010, valabilă până în data de 18.11.2011, semnată de directorul nominal XX;

16. J.

A fost înfiinţată la 18.11.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware, (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

Potrivit documentelor înaintate în data de 16.02.2009, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, IBAN: x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director nominal figurează numita BBBB. născută la data de 04.05.1982, la rubrica privind asociaţi nominali ai companiei fiind menţionate societăţile:

- SSS. deţinând 750 acţiuni;

- HHH. deţinând 750 acţiuni;

Totodată, ca beneficiar real al acestei companii, figurează A. (prin interpus II.) deţinând pachetul de 1500 acţiuni al companiei, societăţile SSS. şi HHH. figurând ca asociaţi nominali ai J., ce deţin fiecare "in trust", câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 19.11.2008.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului J., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru XXX., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 23.02.2009.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului J., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru FFF., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 23.02.2009.

Privind administrarea J., numitul II. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 10.12.2009, valabilă până în data de 19.11.2010, semnată de directorul nominal BBBB;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 20.09.2010, valabilă până în data de 18.11.2011, semnată de directorul nominal XX;

17. K.

A fost înfiinţată la 18.11.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei).

Potrivit documentelor înaintate în data de 16.02.2009, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, IBAN: x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director nominal figurează numita BBBB. născută la data de 04.05.1982, la rubrica privind asociaţi nominali ai companiei fiind menţionate societăţile:

- SSS. deţinând 750 acţiuni;

- HHH. deţinând 750 acţiuni;

Totodată, ca beneficiar real al acestei companii, figurează A. (prin interpus II.) deţinând pachetul de 1500 acţiuni al companiei, societăţile SSS. şi HHH. figurând ca asociaţi nominali ai K., ce deţin fiecare "in trust", câte 50% din acţiunile societăţii, conform "Declaration of trust" din 19.11.2008.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului K., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru XXX., câte 50% din acţiunile societăţii, conform "Declaration of trust" din 19.02.2009.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului K., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., aceasta figurând că asociat unic ce deţine pachetul de 1500 acţiuni. Societăţile SSS. şi HHH. sunt menţionate în continuare ca asociaţi nominali ai companiei, ce deţin fiecare "in trust" pentru FFF., câte 50% din acţiunile societăţii conform "Declaration of trust" din 19.02.2009.

Privind administrarea K., numitul II. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 10.12.2009, valabilă până în data de 19.11.2010, semnată de directorul nominal BBBB;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 20.09.2010, valabilă până în data de 18.11.2011, semnată de directorul nominal XX;

18. LL.

A fost înfiinţată la 29.09.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei), ca director nominal figurând cetăţeanul neozeelandez KKK.

Potrivit documentelor înaintate în data de 24.10.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director nominal figurează numitul KKK., iar ca asociat nominal, societatea nerezidentă CCCC., deţinătoare a celor 1500 de acţiuni.

Totodată, ca beneficiar real al acestei companii, figurează A. (prin interpus II.), asociatul nominal CCCC. deţinând "in trust" pentru acesta cele 1500 de acţiuni.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului companiei LL., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., asociatul nominal CCCC. deţinând "in trust" pentru aceasta cele 1500 de acţiuni, conform "Declaration of trust" din 05.01.2009.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului companiei LL., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., asociatul nominal CCCC. deţinând "in trust" pentru acesta cele 1500 de acţiuni. conform "Declaration of trust" din 05.01.2009.

Ulterior, la data de 15.09.2010, conform Certificatului eliberat de autorităţile din SUA, ca director nominal al companiei figura numita XX., născută la data de 12.09.1982, iar asociat unic societatea nerezidentă CCCC., deţinătoare a celor 1500 de acţiuni.

Privind administrarea LL., au fost emise următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 14.04.2009, valabilă până în data de 31.12.2012, prin care este împuternicit numitul SS;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 27.10.2008, valabilă până în data de 02.10.2010, prin care este împuternicit numitul II;

19. KK.

A fost înfiinţată la 09.09.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA (sediul încorporatorului societăţilor - ecran înfiinţate în statul Delware, sublinierea instanţei), ca director nominal figurând cetăţeanul neozeelandez KKK., iar ca asociat unic societatea nerezidentă GG.

Potrivit documentelor înaintate în data de 29.09.2008, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii contului nr. x, reiese că societatea are sediul ales la adresa din Bucureşti, ca referinţă fiind menţionat inc. B. la adresa x.

Ca director nominal figurează numitul KKK., iar ca asociat nominal, societatea nerezidentă GG., deţinătoare a celor 1500 de acţiuni.

Totodată, ca beneficiar real al acestei companii, figurează A. (prin interpus II.), asociatul nominal GG. deţinând "in trust" pentru acesta cele 1500 de acţiuni.

Ulterior, în data de 16.04.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului companiei KK., din documentele înaintate rezultând că II. a fost înlocuit cu numita XXX., asociatul nominal GG. deţinând "in trust" pentru aceasta cele 1500 de acţiuni, conform "Declaration of trust" din 05.01.2009.

În data de 07.05.2009, entităţii bancare RRR., Cipru i s-a comunicat modificarea identităţii beneficiarului companiei KK., din documentele înaintate rezultând că XXX. a fost înlocuită cu numita FFF., asociatul nominal GG. deţinând "in trust" pentru acesta cele 1500 de acţiuni, conform "Declaration of trust" din 05.01.2009.

Privind administrarea KK., au fost emise următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 12.11.2008, valabilă până în data de 09.09.2009, prin care este împuternicit numitul E;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 11.09.2008, valabilă până în data de 09.09.2009, prin care este împuternicit numitul II;

Urmare a hotărârii conducerii societăţii KK. din data de 11.03.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 13.03.2009;

20. TT.

A fost înfiinţată la 25.02.2011, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în Seychelles, ca director nominal figurând numitul WW., născut la data de 15.01.1977, iar ca asociat unic societatea nerezidentă DDDD.;

Totodată, conform declaraţiei privind beneficiarul real al societăţii TT., acesta este identificat ca fiind inc. A. (prin interpus II.);

Ulterior, la data de 22.10.2012, societatea TT. şi-a mutat sediul social în Belize, dobândind totodată un nou număr de înregistrare 125,728.

Privind administrarea TT., numitul RR. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 02.09.2013, valabilă până în data de 22.10.2014;

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 21.10.2014, valabilă până în data de 22.10.2015;

21. L.

A fost înfiinţată la 27.08.2010, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în Seychelles, ca directori nominali figurând EEEE. şi FFFF. Totodată, a fost emis Certificatul nr. x privind acţiunile societăţii, acestea fiind deţinute la purtător, de către numitul GGGG.

Ulterior, la data de 22.10.2012, societatea L. şi-a mutat sediul social în Belize, dobândind totodată un nou număr de înregistrare 125,726, ocazie cu care a fost înregistrat şi asociatul nominal DDDD.

Privind administrarea L., numitul GGGG. a fost împuternicit să acţioneze individual în numele şi pentru această societate prin următoarele procuri:

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 22.10.2012, valabilă până în data de 22.10.2013

- Procura Generală de Administrare emisă în data de 02.09.2013, valabilă până în data de 22.10.2014;.

Curtea a precizat că, deşi, nu a fost învestită cu faptele de spălare a banilor aferente contractelor de cesiune de creanţă din 15 martie 2011 încheiate de J., I., K. cu societatea L., instrument prin care inculpatul A., beneficiar real al societăţii L., a încasat suma de 15 747 013 RON şi suma de 3 412 000 euro în echivalent RON în data plăţii, care au fost transferaţi din conturile societăţii F. în conturile societăţii L., va dispune confiscarea acestora, deoarece, în cadrul procedurii falimentului, acest contract a permis transferul la inculpatul MMMMMMMM. a sumelor de bani rezultate din delapidarea S.C. H. S.R.L.

AAA.

A fost înfiinţată la 16.09.2008, fiind înregistrată sub nr. x, având sediul social declarat în SUA, cu adresa în Delaware.

Conform documentelor înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data de 27.02.2009 director nominal al societăţii figura numitul KKK. (cetăţean neozeelandez), iar ca acţionari offshore-urile SSS. şi HHH. (societăţi controlate de inculpatul B.).

La data de 28.02.2011 director nominal al societăţii figurează XX. (cetăţean neozeelandez), iar ca acţionar HHHH. (Delaware).

Ulterior, la data de 21.02.2013, AAA. îşi schimbă denumirea în IIII., menţiune care nu este înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

La secţiunea IN DREPT a rechizitoriului, organul de urmărire penală descrie succint faptele pentru care dispune trimiterea în judecată a inculpaţilor A., B., C., D., E., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L., precum şi dispoziţiile legale pe care le apreciază a fi incidente, respectiv:

1. a) Faptele inculpatului A. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu B., C. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), societate pe care o administra, provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

Practic, scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către A. a unei sume totale de 39.665.729 RON (din această sumă 17.784.500 RON reprezentând valoarea imobilului din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

b) Faptele inculpatului A. care, în calitate de administrator, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 15.07.2008 - 27.08.2008, a încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), către patru offshore-uri controlate de către B., C. şi D., respectiv: R., R., FF. şi EE. (în calitate de cumpărători), în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 dolari SUA (echivalentul 56.970.212,29 RON), fără a se intenţiona livrarea respectivelor bunuri, astfel încât, prin executarea clauzei penale (vădit defavorabilă pentru S.C. H. SRL) inserate în cuprinsul fiecărui contract, acesta şi-a însuşit suma totală de 39.665.729 RON (în perioada 7.11.2008 - 21.01.2009), prin intermediul mai multor offshore-uri: V., GG. şi R., respectiv S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., după cum urmează:

- 17.784.500 RON prin convenţia de dare în plata, a imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, ce a fost transferat succesiv de la S.C. H. S.R.L. la S.C. HH. S.R.L. şi ulterior la S.C. F. S.R.L. (1 act material)

- 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare către V. (13 acte materiale)

- 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare către GG. (14 acte materiale)

- 6.881.185 RON au fost achitaţi prin viramente bancare către R. (4 acte materiale) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

c. Faptele inculpatului A. care a înfiinţat, prin intermediul lui II. (tatăl lui), două societăţi comerciale S.C. HH. S.R.L., înfiinţată în baza Cererii nr. x din data de 08.10.2008, depusă la judecătorul delegat la ONRC de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi S.C. F. S.R.L., înfiinţată în baza Cererii nr. x din data de 16.10.2008 depusă la judecătorul delegat la ONRC de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin intermediul a două societăţi offshore pe care l-a şi declarat beneficiar real, respectiv KK. cu sediul SUA - în acţionariatul acesteia fiind GG., societate al cărei beneficiar real era tot II., şi LL., cu sediul stat Delaware, SUA, Act de înfiinţare nr. x din data de 29.09.2008 în acţionariatul acesteia fiind CCCC., societate al cărei beneficiar real era tot II., care să fie folosite de A. la preluarea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin convenţiile de dare în plata din datele de 7.11.2008 şi 12.12.2008, ascunzând adevărata provenienţă a bunului, cunoscând că provine din delapidarea acestuia (patrimoniului S.C. H. SRL) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (circuitul financiar de spălare a imobilului situat în Calea x, Bucureşti).

d. Faptele inculpatului A. care a folosit (declarându-l pe tatăl lui, II., ca fiind beneficiar real) trei societăţi nerezidente V., GG. şi S., acesta folosind dispozitivele tip tolken aferente conturilor bancare, urmând să încaseze prin conturile acestora, în perioada 4.12.2008 - 21.01.2009 suma totală de 4.449.417,91 euro (1.952.738,26 euro, din care către V. - achitaţi în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus; 1.907.040,65 euro către GG., achitaţi în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus; 589.639 euro, către S. au fost achitaţi în contul nr. x deschis la JJJ.), în vederea ascunderii sau disimulării a adevăratei provenienţe a banilor, cunoscând că provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

De altfel, justificarea plăţilor către V., GG.GG. şi S. s-a făcut în baza unor notificări ce au avut în vedere existenţa unor contracte fictive, încheiate cu societăţile offshore controlate de către B., R., R., EE. şi U. (circuitul financiar de spălare a banilor - lichidităţilor - obţinuţi din patrimoniul S.C. H. SRL).

Întrucât cele patru infracţiuni se află în concurs real, în cauză s-a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică s-a solicitat a se reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

2. a) Faptele inculpatului B. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., C. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. De asemenea, tot B. a fost cel care prin FF. şi R. a iniţiat falimentul S.C. H. S.R.L. la data 19.03.2009, respectiv falimentul S.C. HH. S.R.L. la data 19.06.2009, în baza unor creanţe fictive, tocmai pentru a şterge orice fel de urme ale activităţilor infracţionale ale grupului.

b) Faptele inculpatului B. care a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul financiar (know-how), participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, ce a vizat încheierea a 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), prin societăţile nerezidente pe care le controla, respectiv R., R., FF. şi EE., contracte prin intermediul cărora a fost însuşită ilicit, de către administratorul A. suma totală de 39.665.729 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Practic, societăţile offshore controlate de B., R., R. şi EE., în urma obţinerii creanţelor executorii, au formulat fiecare câte două notificări către S.C. H. S.R.L., pentru ca aceasta să facă plata direct către offshore-urile controlate de către A., respectiv V. şi GG., suma totală însuşită în acest fel fiind de 15.000.044 RON (3.659.778,91 euro).

De asemenea, societăţile offshore controlate de B., respectiv R., R., EE., FF., titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, au încheiat patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008, cu S.C. HH. S.R.L., înlesnind astfel însuşirea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin intermediul contractului de dare în plată (valoarea de 17.784.498,8 ron) încheiat la data de 7.11.2008 la BNP AA.

Mai mult chiar, B. prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON, prin patru transferuri bancare, înlesnind însuşirea acesteia din patrimoniul S.C. H. S.R.L.

c. Faptele inculpatului B., care, prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), pe care a transformat-o într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat a direcţionat-o către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L., sumele reciclate prin acest circuit, fiind distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, B. dobândind în urma spălării, suma de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de R. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv U. - 408.483 euro, T. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), cunoscând că provine din delapidarea S.C. H. S.R.L., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

De asemenea, B. este cel care înlesnit spălarea banilor şi de către alţi membri ai grupului, punând la dispoziţia acestuia alte societăţi nerezidente pe care le controla (SSS., HHH., QQQ.) cu scopul folosirii acestora ca acţionari nominali şi directori în societăţile offshore V. şi GG., ce urmau să încaseze sumele de bani din patrimoniul S.C. H. S.R.L., tocmai pentru asigura anonimatul beneficiarului real, respectiv a lui A., B. fiind persoana de contact în toate procedurile de deschidere de cont ale offshore-urile sus-menţionate. Aceste acte materiale specifice formei secundare a participaţiei penale (complicelui) sunt absorbite însă în autorat.

c. Faptele inculpatului B. care, i-a înlesnit, cu intenţie, lui A. ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin înfiinţarea a două noi offshore-uri KK. şi LL., la data de 9.09.2008, respectiv 29.09.2008, ce ulterior urmau a fi folosite la înmatricularea societăţilor S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., care s-au ocupat de transferul dreptului de proprietate repetat al imobilului sus-menţionat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, tot B. a înlesnit obţinerea de către S.C. HH. S.R.L. a justificării contractului de dare în plată (7.11.2008) a imobilului situat în Bucureşti, prin încheierea de către cele patru societăţi offshore controlate de acesta, titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008.

De asemenea, B. a folosit două societăţi offshore pe care le controla, SSS. şi HHH., pe care le-a interpus în acţionariatul GG. (care la rândul ei era asociat unic în KK.), ca nominali, tocmai pentru a împiedica orice legătură dintre II. (persoana interpusă de A.) şi S.C. HH. S.R.L., care urma să preia imobilul situat în Bucureşti.

Mai mult decât atât, B. i-a înfiinţat, la data de 18.11.2008, lui A., interpunând scriptic pe II. ca beneficiar real, folosind ca acţionari nominali tot SSS. şi HHH., cele trei societăţi offshore J., I. şi K., ce aveau să asigure prin trei contracte fictive de cesiune de creanţă, justificarea ultimului contract de dare în plată, autentificat sub nr. x, pe data de 12.12.2008 la BNPA - N., O. şi Asociaţii, ce avea ca obiect imobilul situat în Bucureşti.

Astfel, imobilul a intrat în proprietatea sprijinitorului S.C. F. S.R.L., societate controlată tot de către familia MMMMMMMM., prin intermediul asociatului unic LL., sub aparenta de legalitate, planul grupării cu privire la acest activ imobilizat fiind finalizat, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare.

Întrucât cele patru infracţiuni se află în concurs real, în cauză se solicită a se face aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

3. a) Faptele inculpatei C. care în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., B. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

De asemenea, aceasta a fost cea care alături de B., prin FF. şi R. a iniţiat falimentul S.C. H. S.R.L. la data 19.03.2009, respectiv falimentul S.C. HH. S.R.L. la data 19.06.2009, în baza unor creanţe fictive, tocmai pentru a şterge orice fel de urme ale activităţilor infracţionale ale grupului.

b) Faptele inculpatei C. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul juridic, semnând 8 contracte de vânzare-cumpărare, în calitate de asociat şi director la R., precum şi întocmind cele 8 facturi de penalităţi, în valoare totală de 20.575.911 ron (1.09.2008 - 29.10.2008) emise de aceasta societate faţă de S.C. H. S.R.L., şi acceptate imediat la plată de A., ce au stat la baza emiterii somaţiilor de plată şi a obţinerii titlurilor executorii, şi ulterior s-a ocupat de întreg demersul judiciar, fiind mandatată să reprezinte în instanţă, pe lângă societatea R. - al cărei asociat şi director era, şi societăţile nerezidente R., EE., FF., în vederea obţinerii titlurilor executorii faţă de S.C. H. S.R.L., cunoscând caracterul fictiv al contractelor, tot ea fiind cea care, în calitate de asociat şi director la R. a semnat 5 contracte de tranzacţie cu S.C. H. S.R.L., pentru a putea urgenta procedura litigioasă, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În urma acestei proceduri litigioase, cele patru societăţi offshore, controlate de B., respectiv R., R., EE. şi FF., au obţinut creanţe executorii în sumă totală de 41.765.227,33 RON, având la bază contracte încheiate fictiv cu administratorul S.C. H. S.R.L., A., acesta însuşindu-şi ulterior, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON.

c) Inculpata C. prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei asociat (25%) şi director era, a încasat în perioada 4.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la GGG. - Sucursala România, pentru care era împuternicită. Ulterior, suma a fost transformată într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L. Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 5.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, C., dobândind în urma spălării, suma de 194.377 euro (provenind de la JJJJ. - 155.877 euro, W. - 38.500 euro, după încasările directe ale acestora de la R.), sumă folosită pentru achiziţionarea imobilului situat în Bucureşti, nr. cadastral x.

De asemenea, C. este cea care, cu intenţie, a uzat de numele unor persoane interpuse - apropiate ei, dar nerelaţionate activităţii infracţionale (JJJJ. şi W.) pentru a primi suma totală de 225.750 euro prin conturile bancare aparţinând acestora (JJJJ. - 119.760 euro, W. - 106.090 euro), în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei acesteia, cunoscând că bunurile provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

d) Fapta inculpatei C., care i-a înlesnit, cu intenţie, lui A. ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin obţinerea de către S.C. HH. S.R.L. a justificării contractului de dare în plată (7.11.2008) a imobilului sus-menţionat, prin încheierea de către R., titulara unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a contractului de cesiune de creanţă nr. x întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată.

Întrucât cele patru infracţiuni se află în concurs real, în cauză se solicită aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei.

4.a) Faptele inculpatei D. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., B. şi C. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

b) Tot inculpata D. a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul juridic, iar în perioada iulie 2008 - februarie 2009, deşi avea calitate de asociat (5%) şi director la R., a reprezentat în instanţă, în 17 din cele 24 de litigii, interesele S.C. H. S.R.L., fiind delegată de către A., tocmai pentru a nu formula niciun fel de opoziţie în faţa instanţelor, şi pentru a menţine confidenţialitatea activităţilor infracţionale ale grupului.

În urma acestei proceduri litigioase, cele patru societăţi offshore, controlate de B., respectiv R., R., EE. şi FF., au obţinut creanţe executorii în sumă totală de 41.765.227,33 RON, având la bază contracte încheiate fictiv cu administratorul S.C. H. S.R.L., A., acesta însuşindu-şi ulterior, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

c) Faptele inculpatei D. care, prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei asociat (5%) şi director era, a încasat în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la GGG. - Sucursala România, pentru care era împuternicită, ulterior suma fiind transformată în 1.745.877 euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei acesteia, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, D. dobândind în urma spălării, suma de 32.500 euro (prin plata făcută de X. către Y., respectiv 117.821 ron - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D., precum şi prin retragerea numerar a sumei de 5000 euro, făcută direct din conturile R.)

Tot D. este cea care cu intenţie, a uzat de numele unei persoane interpuse - apropiată ei, dar nerelaţionată activităţii infracţionale - X., pentru a încasa suma totală de 47.144 euro prin conturile acestuia, în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei acestora, cunoscând că bunurile provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

Întrucât cele patru infracţiuni se află în concurs real, în cauză se solicită aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei.

5. a) Faptele inculpatului E. (cumnatul lui A.) care, în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, a reprezentat SC HH. S.R.L., având procură generală de administrare din partea offshore-ului controlat de A. (KK.), prin intermediul beneficiarului real II., societate folosită de membrii grupului infracţional în vederea obţinerii de beneficii din patrimoniul S.C. H. S.R.L., provenite din delapidarea acesteia, urmată de spălarea acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii).

b) Faptele inculpatului E. care, în calitate de reprezentant legal al S.C. HH. S.R.L., a semnat patru contracte de cesiune de creanţă (259/29.10.2008, 260/29.10.2008, 261/29.10.2008 şi 262/29.10.2008), prin care a preluat creanţele ce au stat la baza contractului de dare în plată din 07.11.2008 (de asemenea semnat de inculpat), în valoare de 17.784.500 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, în favoarea societăţii HH. S.R.L. (nou înfiinţată), în condiţiile în care cunoştea de caracterul fictiv al creanţelor, în scopul însuşirii de către A. a acestui bun întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi participare la constituirea unui grup criminal organizat, conform disp. art. 367 C. pen.

c) Faptele inculpatului E. care în calitate de reprezentant legal al S.C. HH. S.R.L., a semnat la data de 12.12.2008 convenţia de dare în plată, în valoare de 18.000.866,81 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, în favoarea societăţii S.C. F. S.R.L., în condiţiile în care cunoştea caracterul fictiv al creanţelor cu offshore-urile controlate de II., respectiv J., I. şi K., în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a bunului, cunoscând că provine din delapidarea acestuia (patrimoniului S.C. H. SRL), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Întrucât cele patru infracţiuni se află în concurs real, în cauză se solicită aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

6. a) Fapta inculpatei S.C. F. S.R.L. care în perioada octombrie 2008 - iunie 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat prin preluarea/dobândirea la data de 12.12.2008, în vederea spălării, a imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, provenit din patrimoniul S.C. H. S.R.L., în urma delapidării acestuia întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii).

b) Fapta inculpatei S.C. F. S.R.L., care prin organele sale de conducere a preluat/dobândit la data de 12.12.2008, prin semnarea convenţiei, prin care a fost transferat în patrimoniul propriu, dreptul de proprietate al S.C. HH. S.R.L. asupra imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, cu titlu de dare în plată pentru creanţa fictivă în cuantum de 18.000.866,81 RON, cunoscând că bunul imobil exista în patrimoniul S.C. HH. S.R.L. în urma delapidării patrimoniului S.C. H. S.R.L. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată.

Mai mult decât atât, S.C. F. S.R.L. avea cunoştinţă de caracterul fictiv al creanţelor pe care offshore-urile J., I. şi K., le-a cesionat în favoarea sa prin trei contracte de cesiune de creanţă din data de 2.12.2008, asigurând o justificare formală pentru încheierea convenţiei de dare în plată din data de 12.12.2008, deoarece beneficiarul real al acestor persoane juridice nerezidente implicate în acest circuit de spălare de bani, erau controlate tot de A., prin intermediul beneficiarului real II.

De asemenea, S.C. F. S.R.L. s-a ocupat în mod direct de culegerea fructelor produse de imobilul situat în Bucureşti, număr cadastral x, încasând lunar, prin conturile sale diferite sume de bani, preponderent de la S.C. KKKK. S.R.L., cu justificarea "plată chirie", acestea fiind direcţionate ulterior către societăţile nerezidente J., I. şi K., controlate de A. şi II.

Întrucât cele două infracţiuni se află în concurs real, în cauză se solicită să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) din C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

7. Fapta inculpatei S.C. G. S.R.L. care, urmare delapidării S.C. H. S.R.L. şi dobândirii de către inculpatul B., în urma spălării, a sumei de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de R. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv U. - 408.483 euro, T. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), a dobândit în propriul patrimoniu imobilele situate în localitatea Şaru Dornei, nr. cadastral x, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 08.04.2009 (folosindu-se suma de 100.000 euro, achitată în numerar de către B.), respectiv imobilul situat în localitatea Corbeanca, (achitându-se în total suma de 803.258 RON, echivalentul a 200.000 euro, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 12.02.2009), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen.

De menţionat că inculpatul B. a declarat că achiziţionează bunurile în numele societăţii G. S.R.L., prezentând în acest sens, în faţa notarilor, procura specială autentificată sub nr. x din 22.05.2008, emisă de YY., procură (mandat) care încetase de drept, cu data 26.01.2009, când a fost înregistrat decesul numitului YY. Practic, această societate a fost utilizată de către inculpatul B. ca un vehicul pentru dobândirea de proprietăţi, societatea fiind creditată de către acesta chiar cu bani obţinuţi din patrimoniul societăţii H. S.R.L.

Situaţia de fapt încadrată în drept de organul de urmărire penală a fost reţinută prin actul de sesizare a instanţei în sarcina inculpatului A., B., C., D., E., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L. pe baza mijloacelor de probă administrate în cursul urmăririi penale, fiind enumerate în rechizitoriu:

- Declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor audiaţi în cauză (LLLL; MMMM; NNNN; OOOO; SS; PPPP; DDD; BBB; QQQQ; RRRR; SSSS; UU; FFF; EEE; EEE; TTTT; UUUU. din data de 04.03.2015; VVVV; WWWW; RR; XXXX; CCC; CCC.);

- Raportul de constatare ştiinţifică preliminar din 25.07.2014 ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la structura şi evoluţia acţionariatului S.C. H. S.R.L., analiza contractelor încheiate de S.C. H. S.R.L. şi R., R., EE. şi FF., modul de decontare a creanţelor şi stabilirea circuitelor financiare, analiza conturilor persoanelor fizice implicate;

- Raportul de constatare ştiinţifică din 21.10.2014 ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la identificarea sumelor încasate cu titlul de chirie de către S.C. F. S.R.L. în perioada 2009 - august 2014 privind imobilul situat în Calea x, sect. 1., analiza contractelor de cesiune de creanţă încheiate între S.C. F. S.R.L., I., K. şi J. şi L., precum şi modul de decontare dintre S.C. F. S.R.L. şi creditorii acesteia;

- Raportul de constatare criminalistică nr. x din 19.12.2014 prin care se stabileşte dacă semnăturile existente în dreptul rubricii unde apar denumirile societăţilor nerezidente R. şi EE. pe facturile aparţinând acestor firme au fost executate de inculpatul B;

- Informaţiile comunicate de O.N.P.C.S.B., autorităţile din Cipru, precum şi de alte instituţii privind societăţile comerciale implicate în activitatea infracţională descrisă, activităţile comerciale şi financiare derulate de acestea şi de persoanele cercetate;

- Procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică.

Acestea sunt enumerate pe larg la Secţiunea din rechizitoriu cu denumirea marginală Mijloace de Probă, organul de urmărire penală inserând următoarele:

1. Declaraţii:

- declaraţie de suspect - D. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - D. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - D. din data de 03.11.2014;

- declaraţie de inculpat - D. din data de 02.02.2015;

- declaraţie de suspect - C. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - C. din data de 18.09.2014;

- declaraţie de inculpat - C. din data de 23.09.2014;

- declaraţie de inculpat - C. din data de 29.09.2014;

- declaraţie de inculpat - C. din data de 10.02.2015;

- declaraţie de suspect - E. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - E. din data de 07.11.2014;

- declaraţie de suspect - NN. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - NN. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de suspect - A. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - A. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - A. din data de 08.10.2014;

- declaraţie de inculpat - A. din data de 10.02.2015;

- declaraţie de suspect - B. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat B. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - B. din data de 09.10.2014;

- declaraţie de inculpat - B. din data de 20.11.2014;

- declaraţie de inculpat - B. din data de 21.11.2014;

- declaraţie de inculpat - B. din data de 20.01.2013;

- declaraţie de suspect - S.C. F. S.R.L. (prin împuternicit prin SS.) din data de 18.09.2014;

- declaraţie de suspect - X. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de suspect - W. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de suspect - JJJJ. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de suspect - II. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de inculpat - II. din data de 17.09.2014

- declaraţie de suspect - RR. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - LLLL. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - MMMM. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - NNNN. din data de 14.11.2014;

- declaraţie de martor - OOOO. din data de 04.02.2015;

- declaraţie de martor - SS. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - PPPP. din data de 21.11.2014;

- declaraţie de martor - DDD. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - BBB. din data de 30.06.2014;

- declaraţie de martor - QQQQ. din data de 19.11.2014;

- declaraţie de martor - RRRR. din data de 05.01.2015;

- declaraţie de martor - SSSS. din data de 05.01.2015;

- declaraţie de martor - UU. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - FFF. din data de 02.02.2015;

- declaraţie de martor - EEE. din data de 25.11.2014;

- declaraţie de martor - EEE. din data de 02.12.2014;

- declaraţie de martor - TTTT. din data de 07.11.2014;

- declaraţie de martor - UUUU. din data de 04.03.2015;

- declaraţie de martor - VVVV. din data de 11.11.2014;

- declaraţie de martor - WWWW. din data de 21.11.2014;

- declaraţie de martor - RR. din data de 07.11.2014;

- declaraţie de martor - XXXX. din data de 06.10.2014;

- declaraţie de martor - CCC. din data de 17.09.2014;

- declaraţie de martor - CCC. din data de 10.02.2015;

- declaraţie de suspect - WWWW. din data de 16.02.2015;

2. Rapoarte de expertiză şi rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică

- Raport de constatare ştiinţifică preliminar din 25.07.2014 ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la structura şi evoluţia acţionariatului S.C. H. S.R.L., analiza contractelor încheiate de S.C. H. S.R.L. şi R., R., EE. şi FF., modul de decontare a creanţelor şi stabilirea circuitelor financiare, analiza conturilor persoanelor fizice implicate.

- Raport de constatare ştiinţifică din 21.10.2014 ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la identificarea sumelor încasate cu titlul de chirie de către S.C. F. S.R.L. în perioada 2009 - august 2014 privind imobilul situat în Calea x, sect. 1., analiza contractelor de cesiune de creanţă încheiate între S.C. F. S.R.L., I., K. şi J. şi L., precum şi modul de decontare dintre S.C. F. S.R.L. şi creditorii acesteia.

- Raport de constatare criminalistică nr. x din 19.12.2014 prin care se stabileşte dacă semnăturile existente în dreptul rubricii unde apar denumirile societăţilor nerezidente R. şi EE. pe facturile aparţinând acestor firme au fost executate de inculpatul B.

3. Înscrisuri:

- Răspuns O.N.P.C.S.B. despre activităţile comerciale şi financiare derulate de societăţile S.C. H. S.R.L., R., FF. şi persoanele fizice A., NN., C., B., fiind comunicate răspunsuri prin adresele nr. x din 19.07.2013 şi C/XIII/3114 din 12.12.2013;

- Răspuns din partea Autorităţilor din Cipru nr. x din 28.05.2014;

- Răspunsul A.N.A.F.-D.R.C.C.B. nr. x din data de 26.06.2013 cu privire la unităţile bancare la care societăţile S.C. H. S.R.L., R., R. R. şi FF., precum şi persoanele fizice A., NN., C. şi B. au conturi deschise;

- Răspuns O.N.R.C. nr. x din 04.07.2013, prin care înaintează transmiterea istoricului menţiunilor înregistrate pentru societatea H. S.R.L;

- Răspunsurile YYYY. S.R.L. nr. x din 29.05.2014, nr. x din 19.05.2014, nr. x din 29.05.2014 prin care înaintează documentele identificate în arhiva H. S.R.L;

- Răspuns O.N.R.C. nr. x din 27.06.2014, prin care înaintează documentele aferente dosarelor de constituire şi funcţionare a societăţilor S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L;

- Răspuns O.N.R.C. nr. x din 03.06.2014 prin care înaintează documentele privind istoricul menţiunilor S.C. HH. S.R.L;

- Răspuns O.N.R.C. nr. x din 24.07.2014 prin care înaintează documentele privind istoricul menţiunilor S.C. F. S.R.L;

- Răspunsul Tribunalului Bucureşti nr. x/2009 din 12.06.2014 prin care înaintează Dosarul nr. x/2009 privind procedura insolvenţei debitoarei S.C. HH. S.R.L;

- Proces-verbal din data de 11.06.2014, prin care administratorul judiciar QQQQ. pune la dispoziţia organelor de cercetare penală copii după dosarul privind procedura insolvenţei debitoarei S.C. HH. S.R.L;

- Răspunsul Tribunalului Constanţa nr. x/2009 din 25.07.2013 prin care înaintează Dosarul nr. x/2009 privind procedura insolvenţei debitoarei S.C. H. S.R.L;

- Răspunsul Tribunalului Argeş nr. x/2008 din 15.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Arad nr. x/2008 din 10.07.2013 prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Bacău nr. x/2008 din 12.07.2013 prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Bucureşti nr. x/C din 10.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Călăraşi nr. x/2008 din 09.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 (2402/C/2008) privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Cluj nr. x din 30.08.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Constanţa nr. x/2013 din 11.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Dâmboviţa nr. x/2008 din 11.06.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Dolj nr. x/2008 din 10.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Giurgiu nr. x/2008 din 10.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Hunedoara nr. x/2008 din 15.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Prahova nr. x/2008 din 12.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Mureş nr. x/2008 din 12.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Suceava nr. 138/A din 15.07.2013, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul din data de 17.07.2013 a Tribunalului Vaslui, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul din data de 12.07.2013 a Tribunalului Vrancea, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Braşov nr. x/34 din 06.06.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Brăila nr. x/2008 din 05.06.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Buzău nr. 2651/A/05.06.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe EE. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Olt nr. x/03.06.2014, şi Răspunsul Tribunalului Bucureşti din data de 10.06.2014 prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe EE. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Satu Mare nr. x/2008 din 10.06.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe R. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Sibiu nr. x/2008 din 04.06.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe EE. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Timiş nr. 3117/A/04.07.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe EE. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Tribunalului Vaslui nr. x/2008 din 05.06.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2008 privind pe FF. (creditor) şi S.C. H. S.R.L. (debitor);

- Răspunsul Curţii de Apel Bucureşti nr. x/2011 din 28.08.2014, prin care înaintează în copie "conform cu originalul" documentele aflate la Dosarul nr. x/2011 privind documentele depuse de numita BBB;

- Procesul-verbal din data de 09.06.2014, prin care numita BBB. pune la dispoziţia organelor de cercetare penală mai multe înscrisuri privind societăţile offshore implicate în cauză;

- Răspunsurile ANCPI nr. x din 08.07.2014, nr. y din 08.07.2014, nr. z/28.08.2014, nr. w/10.06.2014 privind situaţia bunurilor imobile aparţinând persoanelor implicate în cauză.

- Răspunsurile de la ZZZZ. S.A nr. x/12.08.2013, x/13.01.2014, nr. x/29.08.2014, nr. x/22.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la AAAAA. S.A nr. x/13.08.2013, x/22.01.2014, nr. x/29.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la BBBBB. S.A nr. x/29.08.2013, x/03.09.2013, nr. x/30.01.2014, nr. x/21.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsul CCCCC. S.A nr. x/06.08.2013, nr. x/14.01.2014, nr. x/25.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la DDDDD. S.A nr. x/07.08.2013, nr. x/15.01.2014, nr. x/29.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la EEEEE. S.A. nr. x/09.08.2013, nr. x/14.01.2014, nr. x/25.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la GGG. nr. x/08.08.2013, nr. x/20.01.2014, nr. x/22.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la PPP. S.A. nr. x/06.08.2013, nr. x/03.01.2014, nr. x/26.08.2014, nr. x/17.09.2013 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la FFFFF. S.A nr. x/16.09.2013, nr. x/31.01.2014, nr. x/27.08.2014, nr. x/07.11.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la GGGGG. S.A nr. x/04.09.2013, nr. x, nr. x/22.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la HHHHH. S.A nr. x/07.08.2013, nr. x/06.01.2014, nr. x/19.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la IIIII. S.A nr. x/02.08.2013, nr. x/31.12.2013, nr. x/22.08.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la JJJJJ. S.A nr. x/05.08.2013, nr. x/27.12.2013 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la KKKKK. S.A. nr. x/01.08.2013, nr. x/07.01.2014, nr. x/26.08.2014, nr. x/23.09.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la LLLLL. nr. x/07.01.2014, nr. x/08.09.2014 prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la MMMMM. Sucursala Bucureşti nr. x/09.01.2014, prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsurile de la NNNNN. nr. x/22.01.2014, prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsul OOOOO. nr. x/12.08.2014, prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsul PPPPP. nr. x/13.08.2014, prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsul QQQQQ. nr. x/22.08.2014, prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsul RRRRR. nr. x/25.08.2014, prin care înaintează fotocopii ale înscrisurilor ce atestă deschiderea conturilor şi tranzacţiile efectuate pe acestea, pentru persoanele fizice şi juridice implicate în cauză;

- Răspunsul administratorului judiciar UUU. nr. x din 20.03.2014 prin care înaintează privind procedura insolvenţei debitoarei S.C. H. S.R.L;

- Răspunsurile Y. nr. x din 28.08.2014, nr. x din 16.09.2014 prin care înaintează documentele justificative aferente plăţii efectuate în data de 18.12.2008 de către numitul X., în valoare de 117.821 RON, din contul nr. x deschis la FFFFF. S.A.;

- Răspuns ITM nr. x din 01.08.2014, prin care înaintează documentele aferente situaţiei privind angajaţii S.C. H. S.R.L;

- Răspuns Biroul Notarial Public AA.. nr. x din 02.10.2014 prin care înaintează fotocopii după toate înscrisurile prezentate cu ocazia încheierii contractului de transfer al dreptului de proprietate prin dare în plată, autentificat prin încheierea de Autentificare nr. x din 07.11.2008;

- Răspuns BB., prin care înaintează documente privind societăţile TT. şi L.;

- Răspuns Biroul Notarial Public SSSSS. nr. x din 17.12.2014 prin care înaintează fotocopii după toate înscrisurile prezentate cu ocazia încheierii contractului Autentificat sub nr. x din 08.04.2009;

- Răspuns ANAF - CLUJ nr. x din 29.10.2014, prin care înaintează documentele aferente veniturilor declarate de numitul YY.;

- Răspunsurile O.N.R.C. nr. x din 31.10.2014, nr. x din 13.11.2014 prin care înaintează documentele aferente istoricului de menţiuni, dosarele de constituire şi funcţionare a societăţi S.C. G. S.R.L.;

- Răspunsuri entităţi bancare, ANCPI, Administraţia financiară Sector 4, TTTTT., Procese-verbale de redare a convorbirilor interceptate în mediul ambiental privindu-i pe WWWW., UUUUU. şi UUUU.;

4. Percheziţii domiciliare şi informatice:

În urma punerii în aplicare a mandatelor de percheziţie domiciliară emise de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul penal nr. x/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală au rezultat următoarele:

1) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014 unde domiciliază II. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că a fost identificată suma de 8600 de euro şi o traducere din engleză în română reprezentând o procură a societăţii VVVVV. în favoarea domnului WWWWW. prin care acesta din urmă este numit mandatar în sensul că poate întreprinde diverse activităţi legate de firmă;

2) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014, unde locuiesc NN. şi A. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că au fost identificate şi ridicate mai multe medii de stocare şi bunuri;

3) pentru imobilul situat la adresa din Ilfov, Corbeanca, sat Ostratu, strada x, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014, unde locuieşte B. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că au fost identificate şi ridicate următoare: un caiet studenţesc de culoare gri cu inscripţia "4 note Book" prezentând diverse inscripţii; un paşaport pe numele B. cu nr. x emis de autorităţile ungare; un paşaport pe acelaşi nume cu seria x; o ştampilă S.C. XXXXX. S.R.L. Prahova; o carte de identitate vehicul seria x; certificat de înmatriculare nr. x; un card de memorie x cu seria x; un raport de evaluare S.C. YYYYY. S.R.L. nr. x/12.02.2007; un număr de 47 de înscrisuri semnate spre neschimbare de către avocatul EEE; sentinţa civilă emisă de Judecătoria Pogoanele jud. Buzău în Dosarul nr. x/2010; documente privind contractul de leasing financiar nr. x, precum şi documentele aferente acestuia; facturi fiscale şi chitanţe emise de şi pentru ZZZZZ., toate documentele fiind semnate spre neschimbare de avocat EEE; un ambalaj marca x conţinând un Digipass cu seria x şi un memory stick de 1 GB marca x seria x; un biblioraft de culoare albastră conţinând diverse documente aparţinând S.C. XXXXX. S.R.L. reprezentată prin administrator B., toate documente enumerat fiind semnate spre neschimbare; un ceas de culoare neagră cu carcasă din metal de culoare galbenă cu curea neagră prezentând semne vizibile de folosire marca x şi seria x; un ceas de culoare albă cu carcasa din metal de culoare galbenă şi curea maro, deteriorată, marca x şi seria x; un ceas de culoare argintie, curea neagră, marca x seria x; de asemenea au fost găsite un telefon mobil marca x cu IMEI x, nr. de apel; o tabletă marca x model x cu inscripţia pe verso x care au fost sigilate cu sigiliul tip x. Au mai fost ridicate patru file conţinând înscrisuri în limba engleză referitoare la AAAAAA; două file reprezentând retragerea din firma AAAAAA. a numitului BBBBBB. şi predarea documentelor şi a ştampilelor către numitul B., în fotocopie; documente privind S.C. CCCCCC. S.R.L. şi documente contabile ale S.C. DDDDDD. S.R.L., toate în fotocopie, toate semnate spre neschimbare, un caiet având înscris pe copertă x conţinând diverse înscrieri pe un nr. de 18 pagini, o agendă pe anul 2013 cu inscripţia x prezentând diverse înscrieri, introdusă într-o copertă de culoare neagră;

4) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014, unde domiciliază C. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că au fost identificate şi ridicate următoarele documente: Special Minutes of the Board of Directors of R. R. - pe numele JJJJ. (o filă) şi pe numele W.;

5) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014 unde domiciliază D. şi X. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că au fost identificate şi ridicate următoarele: contract de cesiune de creanţă nr. x emis de R. în copie; contract de cesiune de creanţă nr. x emis de R. în copie; notificare emisă de R. în copie; certificat de înregistrare EEEEEE. în limba engleză în copie; notificare R. în original; contract de cesiune de creanţe nr. x emis de R. în copie; cerere de deschidere a procedurii insolvenţei emisă de R. în original; notificare emisă de R. către S.C. FFFFFF. S.R.L. în copie; formular de eliberare numerar din 21.01.2009 în valoare de 5.000 de euro pentru GGG; anexa 1 la Contractul nr. x/15.05.2009 în copie; un hard disk marca x capacitate 1000 GB, seria x extras dintr-o unitate PC de culoare neagră inscripţionat x aparţinând lui GGGGGG.;

6) pentru imobilul situat la adresa din Mun. Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014 unde domiciliază E. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că aici au fost identificate şi ridicate un hard disk marca x cu capacitate 60 GB cu seria x şi un hard disk marca x cu capacitate de 80 GB cu seria x care au fost sigilate cu sigiliul tip x nr. x;

7) pentru imobilul situat la adresa din Mun. Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014, unde domiciliază RR. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că la această adresă a fost identificat, sigilat cu sigiliul nr. x şi ridicat un hard disk marca x cu seria x cu capacitate de 40 GB;

8) pentru imobilul situat la adresa din Mun. Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014, sediul social al S.C. F. S.R.L. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că în clădire îşi desfăşoară activitatea mai multe societăţi comerciale, din încăperile administrative au fost ridicate documente contabile privind pe S.C. F. S.R.L;

9) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x/15.09.2014 - reprezentanţa BB., societatea care a înfiinţat TT., acţionarul actual al S.C. F. S.R.L. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că la această adresă a fost identificat un hard disk extern x care a fost sigilat cu sigiliul MAI 4220;

10) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014 la sediul ales al societăţii nerezidente LLL., unde îşi desfăşoară activitatea în prezent C. şi B. din procesele-verbale de percheziţie rezultă faptul că la adresă au fost identificate şi ridicate înscrisuri privind activitatea R., R., HH. S.R.L., S.C. LLL. S.R.L. (contracte cesiune creanţe, împuterniciri şi alte documente), Contract de comodat nr. x din 10.07.2014, în copie, însemnări olografe, caiete, agende, documente aparţinând A. şi NN., documente aparţinând HHH., FF., un număr de 18 ştampile, mai multe medii de stocare şi telefoane;

11) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014 la sediul ales al societăţii nerezidente LLL., unde îşi desfăşoară activitatea în prezent C. şi B. din procesele-verbale de percheziţie rezultă faptul că la adresă au fost identificate şi ridicate documente referitoare la JJJ., documente contabile, diverse documente aparţinând unor societăţi comerciale nerezidente, un număr de nouă ştampile, medii de stocare, un caiet conţinând înscrisuri olografe, laptop marca x, actele de înfiinţare şi funcţionare ale S.C. G. S.R.L;

12) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014 unde domiciliază MMMM., persoana mandatată să se ocupe de închirierea şi administrarea imobilului situat Mun. Bucureşti, ce se află în prezent în patrimoniul S.C. F. S.R.L. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că aici au fost identificate şi ridicate următoarele: contract de administrare din 01.08.2008 către S.C. H. S.R.L. şi S.C. HHHHHH. S.R.L. împreună cu actele adiţionale nr. x şi 2 din 01.08.2008, contract de administrare din 01.08.2010 către S.C. F. S.R.L. şi MMMM. Întreprindere Individuală, contract de administrare din 25.06.2013 dintre S.C. IIIIII. S.R.L. şi MMMM. Întreprindere Individuală, contract de administrare între S.C. IIIIII. S.R.L. şi MMMM. Întreprindere Individuală din 01.08.2012, contract individual de muncă între S.C. JJJJJJ. S.R.L. şi MMMM. din 27.06.2007 cu nr. x, Act adiţional nr. x la contractul de administrare 50 bis din 01.03.2007 între S.C. JJJJJJ. S.R.L. şi S.C. H. S.R.L;

13) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014, unde domiciliază SS., reprezentant ulterior al asociatului şi administratorului LL., al S.C. F. S.R.L. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că au fost ridicate următoarele înscrisuri: împuternicire power of attorney "A TT." Pentru SS. din data de 10.05.2012, act adiţional la actul constitutiv al S.C. F. S.R.L. nr. x din 17.06.2011, certificat de continuitate pentru TT. nr. x din 22.10.2012, certificat constatator TT. şi Apostilă din 22.10.2012 în limba engleză şi română, procură generală a TT. pe numele SS. din 01.03.2013, procură generală a LL. Pentru SS. din 26.10.2010, contract de asistenţă juridică încheiat între Cabinet Avocat KKKKKK. şi S.C. F. S.R.L. din 05.05.2011, împuternicire "general power of attorney" a LL. pentru SS. din 06.09.2010, convenţie de dare în plată încheiată între S.C. F. S.R.L. şi S.C. HH. S.R.L. din 10.10.2008, împuternicire "power of attorney" cu TT. pentru SS. din 03.06.2011, facturi încheiate între J., I. K. cu S.C. HH. S.R.L. însoţită de contracte de cesiune de creanţe, împuternicire "power of attorney" cu TT. pentru SS. din 18.02.2013, procuri ale TT. către SS. din 01.03.2013 şi 16.05.2012, contract de cesiune de creanţă între J., I. şi K. din 15.03.2011, documente LL. (decizii, contracte), documente referitoare la S.C. F. S.R.L. (certificate de înregistrare menţiuni, acte adiţionale), documente şi înscrisuri J., I. K., L. (traduceri, procuri, încheiere Tribunalul Municipiului Bucureşti), documente şi înscrisuri referitoare la S.C. F. S.R.L., certificat de înregistrare în scopul plătirii de TVA şi certificat de înregistrare fiscală pentru S.C. F., unsprezece microSD, stick x, stick x, stick x, stick x, stick x, stick x, stick x, stick x, stick x, stick x, token cu seria x, laptop x, laptop x, ştampilă cu capac roşu aparţinând S.C. F. S.R.L., ştampilă cu capac negru aparţinând IIIIII. S.R.L., s-a aplicat sigiliul x;

14) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014 unde domiciliază VV., reprezentant al asociatului şi administratorului TT., acţionarul actual al S.C. F. S.R.L. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că nu au fost identificate mijloace de probă care să fie utile soluţionării prezentei cauze penale;

15) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014 unde domiciliază UU., persoana împuternicită de acţionarii succesivi ai S.C. F. S.R.L. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că au fost identificare şi ridicate mai multe înscrisuri;

16) pentru imobilul situat la adresa din judeţul Vrancea, pentru care a fost emis mandatul cu nr. x din data de 15.09.2014 la domiciliul lui JJJJ. (CNP x) şi W. (CNP x), localitatea neavând denumiri/numere stradale. La domiciliul lui W. şi La domiciliul lui JJJJ. au fost identificate şi ridicate mai multe înscrisuri, printre care: diverse înscrisuri privind S.C. R. (certificat de înregistrare, procese-verbale al consiliului de administraţie, cerere deschidere cont şi extras de cont de la ZZZZ. pe numele JJJJ., documente bancare privind tranzacţia sumei de 59.880 de euro pe numele JJJJ., ordine de plată PPP. şi document bancar privind contul de economii la aceeaşi bancă pe numele JJJJ., documente bancare de la FFFFF. privind pe W., dispoziţii de plată externă din 02.02.2009 la KKKKK. pe numele W. pentru suma de 43.922 de euro reprezentând plată teren, document bancar KKKKK. privind retragerea în numerar a sumei de 500 de euro reprezentând provenienţa fondurilor S.C. R. din 08.01.2009, informare nr. x din 31.12.2011 din partea GGG. pe numele C., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/12.02.2009 de către BNP LLLLLL. pe numele C.;

17) pentru imobilul situat la adresa din Bucureşti, pentru care a fost emis mandatul cu nr. unde domiciliază DDD., colaboratoarea principală a suspectei C. din procesul-verbal de percheziţie rezultă faptul că nu au fost identificate mijloace de probă care să fie utile soluţionării prezentei cauze penale;

- Bunurile sigilate şi ridicate cu ocazia efectuării percheziţiilor domiciliare din data de 17.09.2014, au fost desigilate şi, după caz, anexate la dosarul cauzei sau restituite, conform proceselor-verbale de desigilare întocmite cu ocazia efectuării activităţilor;

- Asupra mediilor de stocare ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare din data de 17.09.2014, s-a dispus efectuarea de percheziţii informatice potrivit mandatelor nr. x, emise de Curtea de Apel Bucureşti în data de 21.10.2014, activitate ce s-a materializat prin procesele-verbale întocmite de ofiţerii de poliţie.

Rechizitoriul mai cuprinde dispoziţii privind soluţionarea laturii civile, precum şi a măsurilor asigurătorii dispuse în vederea confiscării speciale a emolumentului produsului infracţiunii rezultat prin mecanismul infracţional pus în practică de inculpaţi, respectiv a sumei de sumele de bani obţinute prin delapidarea S.C. H. S.R.L., respectiv suma de 39.665.729 RON, reciclată prin două circuite de spălare a banilor, precum şi a sumelor de bani obţinute în urma exploatării clădirii (fructelor) din Bucureşti, ce a făcut obiectul delapidării patrimoniului H. S.R.L., în baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată.

În sfârşit, rechizitoriul mai cuprinde, la secţiunea Date privitoare la inculpaţi, descrierea circumstanţelor personale ale acestora, a poziţiei procesuale adoptate în faza de urmărire penală, dar şi a măsurilor preventive dispuse în cauză, iar la secţiunea Date privitoare la urmărirea penală sunt expuse date privind istoricul dosarului de urmărire penală. Nu în ultimul rând, sunt motivate soluţiile de clasarea acţiunii penale în baza art. 16 alin. (1) lit. b). C. proc. pen. faţă de NN. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma aderării), art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., clasarea acţiunii penale în baza art. 16 alin. (1) lit. b). C. proc. pen. faţă de faţă inculpaţii W. şi X., respectiv faţă de suspectul JJJJ. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii) şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen., clasarea acţiunii penale în baza art. 16 alin. (1) lit. b). C. proc. pen. faţă de RR. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, clasarea acţiunii penale în baza art. 16 alin. (1) lit. c). C. proc. pen. faţă de II. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma aderării), spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi Spălare de bani în formă continuată, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., clasarea acţiunii penale în baza art. 16 alin. (1) lit. b). C. proc. pen. faţă de WWWW. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii) şi trafic de influenţă, prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

Dispoziţia de trimitere în judecată este acompaniată de propunerea menţinerii măsurilor preventive şi asiguratorii faţă de inculpaţii trimişi în judecată, conform disp. art. 330 C. proc. pen. şi de ridicarea măsurii sechestrului asigurator faţă de inculpaţii în privinţa cărora s-a dispus clasarea acţiunii penale în baza art. 16 alin. (1) lit. b). sau c) C. proc. pen.

Rechizitoriul întocmit în data de 6.04.2015 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura centrală, în Dosarul nr. x/2013 a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, instanţă competentă să soluţioneze cauza conform disp. art. 38 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., sub nr. x/2015.

Ulterior verificării şi constatării regularităţii actului de sesizare a instanţei şi a legalităţii efectuării actelor de urmărire penală şi a administrării probelor în faza de urmărire penală, în procedura de cameră preliminară (încheierea de camera preliminară fiind ataşată la dosar instanţă), în şedinţa din 30 octombrie 2015, inculpaţii B., D., C., A. au învederat instanţei, faptul că recunosc în integralitate săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii şi că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală şi a înscrisurilor în circumstanţiere depuse la dosarul cauzei, cererea lor de aplicare a procedurii prevăzute de art. 396 C. proc. pen. fiind admisă de instanţă în principiu în şedinţa publică din data de 30 octombrie 2015 (a se vedea încheierea de şedinţă din 30 octombrie 2015 ataşată la dosarul cauzei, precum şi declaraţiile inculpaţilor B., D., C., A., aflate la dosar instanţă).

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul E., acesta a declarat că nu recunoaşte faptele reţinute în sarcina sa şi că nu doreşte să beneficieze de prevederile disp. art. 396 C. proc. pen., solicitând administrarea probatoriului în vederea dovedirii nevinovăţiei, în şedinţa din cererea lui fiind admisă de instanţă în şedinţa din (a se vedea încheierea de şedinţă din 30 octombrie 2015 ataşată la dosarul Cauzei, precum şi declaraţia inculpatului E., aflată la dosar instanţă).

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi inculpaţii B., D., C., A. şi E. la termenele din data de 2.02.2016, 19.04.2016 şi 25 04 2016, precum şi martorii SS; BBB; EEE; RR; UU., în şedinţele din 22.01.2016 şi 29.01.2016, declaraţiile acestora, luate sub prestare de jurământ religios, fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei. Curtea a constatat imposibilitatea audierii martorului RR., având în vedere înscrisurile medicale depuse la dosarul cauzei care atestă imposibilitatea de deplasare a acestuia, depuse de avocatul inculpatului E. în şedinţa publică din 22.01.2016.

În şedinţa din 22.01.2016, instanţa a dispus, din oficiu, analizarea relevanţei suplimentării probatoriului prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisurilor utilizate la comiterea faptelor deduse judecăţii, prin emiterea unei adrese la BNP AA. pentru a se depune la dosarul cauzei contractul de dare în plată autentificat în data de 7.11.2008 şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestui contract, relaţiile de la BNP AA. fiind ataşate în scris la dosar.

În şedinţele din 22.01.2016, 2.02.2016, precum şi prin încheierea de repunere pe rol a cauzei din data de 11.02.2016, instanţa a dispus, din oficiu, analizarea relevanţei suplimentării probatoriului prin depunerea la dosarul cauzei a înscrisurilor utilizate la comiterea faptelor deduse judecăţii, prin emiterea unor adrese la BNP N. şi O. pentru a se depune la dosarul cauzei contractul de dare în plată autentificat în data de 12.12.2008 şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestuia, precum şi convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O. precum şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestei convenţii.

De asemenea, s-a solicitat birourilor notariale BNP N. şi O. şi BNP AA. să precizeze dacă respectivele tranzacţii suspecte aferente încheierii contractelor de dare în plată din 12.12.2008 şi 7.11.2008 au fost raportate Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, instanţa adresându-i-se pentru verificarea acestui aspect şi acestei instituţii: din răspunsul Preşedintelui Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nr. x/26.01.2017, rezultă că aceste raportări nu au avut loc (a se vedea răspunsul Preşedintelui Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nr. x/26.01.2017 ataşat la fila x instanţă): instanţa urmează să prezinte la redarea situaţiei de fapt care erau obligaţiile prevăzute de Legea nr. 656/2002 ce incumbau notarilor în vederea prevenirii spălării banilor, în ce a constat eludarea acestor obligaţii precum şi în ce a constat acordarea de consultanţă în scheme infracţionale oferită de notarul O. inculpatului A., relevantă fiind în acest sens declaraţia inculpatului A., dată din proprie iniţiativă în şedinţa din 25.04.2016, declaraţie ataşata la dosar, dar şi inculpatului E., relevantă fiind declaraţia acestuia din şedinţa din 19.04.2016, aflată la dosar instanţă)

Curtea a mai dispus emiterea unei adrese la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru a se depune la dosarul cauzei istoricul şi situaţia la zi a societăţilor S.C. M. S.R.L., înmatriculată la Registrul Comerţului Bucureşti sub nr. x/2000 şi cod de înregistrare fiscală nr. x, a societăţii S.C. XXXXX. S.R.L., CUI x, precum şi a societăţilor al căror acţionar/asociat/administrator/beneficiar real a fost sau este inculpatul B., relaţiile de la ONRC fiind ataşate în scris la filele x instanţă.

În data de 19.04.2016 au fost ataşate la dosar, în original, ca urmare a aducerii la îndeplinire a dispoziţiei de ridicare de obiecte şi înscrisuri de la BNP N. şi O. date de instanţă în data de 14.03.2016 (măsură executorie, ce ar fi urmat să fie adusă de îndeplinire de îndată, independent de formularea de către BNP N. ŞI O. a unei contestaţii împotriva procedeului probator de ridicare de obiecte şi înscrisuri) contractul de dare în plată încheiat în data de 12.12.2008 între S C F. S.R.L. şi S C HH. S.R.L. şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării convenţiei de dare în plată din 12.12.2008 precum şi convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O. precum şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestei convenţii.

Curtea a menţionat că în faza de urmărire penală contractul de dare în plată încheiat în data de 12.12.2008 între S C F. S.R.L. şi S C HH. S.R.L. şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării convenţiei de dare în plată din 12.12.2008 fuseseră ridicate la percheziţia domiciliară efectuată la martorul SS., fără a exista vreo solicitare a organului de urmărire penală adresată BNP N. şi O. din partea organului de urmărire penală în vederea ataşării acestor înscrisuri.

În şedinţa din 19.04.2016, Curtea a dispus reaudierea martorilor RR. şi SS., dar şi a inculpaţilor E. şi A., termenul fiind acordat şi în vederea depunerii contractelor de închiriere având ca obiect imobilele unde figurează punctele de lucru ale S.C. M. S.R.L. (situate în comuna Limanu şi Predeal), încheiate între această societate, controlată de inculpatul A., în calitate de chiriaş fiica/socrii inculpatului A., în calitate de proprietar (de unde rezultă că suntem în prezenţa unei operaţiuni lipsite de orice justificare economică, având ca obiectiv sustragerea acestor imobile de la confiscare) precum şi a actelor de proprietate a imobilelor la care îşi au sediile respectivele puncte de lucru ale S.C. M. S.R.L., societate al cărui unic beneficiar real este inculpatul A., aspect recunoscut de acesta în şedinţa din 25.04.2016.

În şedinţa din 25.04.2016, ţinând cont declaraţia inculpatului A. care a recunoscut că este beneficiarul real al societăţii S.C. M. S.R.L. şi a relatat, din proprie iniţiativă, consultanţa de care a beneficiat din partea notarului O. în vederea sustragerii de la procedura insolvenţei a imobilului ce a făcut obiectul contractului de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L., autentificat prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O., deoarece bunul fiind grevat de o ipotecă nu putea fi atribuit prin procedura dării în plată, Curtea a revenit asupra necesităţii reaudierii martorului SS., care nu a fost prezent la acel termen.

În şedinţa din 25.04.2016 au fost depuse de către inculpatul A. şi contractele de închiriere având ca obiect imobilele unde figurează punctele de lucru ale S.C. M. S.R.L. şi fiica/socrii inculpatului A. (situate în comuna Limanu şi Predeal).

Analizând materialul probator administrat în faza de urmărire penală şi în faza de judecată, curtea de apel a constatat că, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii A., B., D., C., situaţia de fapt reţinută în cuprinsul actului de sesizare a instanţei corespunde realităţii, ea fiind, de altfel, recunoscută ca atare de către inculpaţi.

Participarea inculpaţilor A., B., D., C. la comiterea infracţiunii deduse judecaţii a reieşit din materialul probator administrat în cauza, respectiv:

- Declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor audiaţi în cauză (LLLL; MMMM; NNNN; OOOO; SS; PPPP; DDD; BBB; QQQQ; RRRR; SSSS; UU; FFF; EEE; EEE; TTTT; UUUU. din data de 04.03.2015; VVVV; WWWW; RR; XXXX; CCC; CCC.).

- Raportul de constatare ştiinţifică preliminar din 25.07.2014 ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la structura şi evoluţia acţionariatului S.C. H. S.R.L., analiza contractelor încheiate de S.C. H. S.R.L. şi R., R., EE. şi FF., modul de decontare a creanţelor şi stabilirea circuitelor financiare, analiza conturilor persoanelor fizice implicate;

- Raportul de constatare ştiinţifică din 21.10.2014 ce cuprinde răspunsurile privind obiectivele referitoare la identificarea sumelor încasate cu titlul de chirie de către S.C. F. S.R.L. în perioada 2009 - august 2014 privind imobilul situat în Calea x, analiza contractelor de cesiune de creanţă încheiate între S.C. F. S.R.L., I., K. şi J. şi L., precum şi modul de decontare dintre S.C. F. S.R.L. şi creditorii acesteia;

- Raportul de constatare criminalistică nr. x din 19.12.2014 prin care se stabileşte dacă semnăturile existente în dreptul rubricii unde apar denumirile societăţilor nerezidente R. şi EE. pe facturile aparţinând acestor firme au fost executate de inculpatul B.;

- Informaţiile comunicate de O.N.P.C.S.B., autorităţile din Cipru, precum şi de alte instituţii privind societăţile comerciale implicate în activitatea infracţională descrisă, activităţile comerciale şi financiare derulate de acestea şi de persoanele cercetate;

- Procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi informatică.

În fapt, Curtea a reţinut, din coroborarea acestor probe, că în mod corect a fost reţinută de procurorul de caz situaţia de fapt în considerarea căreia s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, situaţie de fapt recunoscută de inculpaţii A., B., C. şi D., rezultând, dincolo de orice dubiu rezonabil, standard probatoriu necesar a fi atins potrivit disp. art. 396 alin. (2) C. proc. pen., pentru ca instanţa să pronunţe o soluţie de condamnare, că în perioada iulie 2008 - iunie 2009, inculpaţii A., B., C. şi D. au constituit un grup infracţional organizat ce a avut ca scop obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), prin delapidarea acesteia (săvârşite în concurs ideal cu infracţiunea de spălare de bani, în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, sublinierea Curţii), fonduri ce au fost transferate ulterior prin intermediul mai multor societăţi nerezidente (offshore), controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, tocmai pentru a ascunde adevărata natură a provenienţei acestora. Scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către A. a sumei totale de 39.665.729 RON (din această sumă 17.784.500 RON, reprezentând valoarea imobilului din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

Curtea de apel a reţinut, că grupul infracţional organizat a fost sprijinit încă de la început şi de alţi inculpaţi, respectiv persoana juridică S.C. F. S.R.L. constituită special pentru a putea fi reciclată o parte din produsul infracţional., de persoana juridică G., precum şi de rudele şi afinii inculpaţii A., între care un afin de-al lui A., E. (cumnat), trimis în judecată, NN., soţia inculpatului A., II., tatăl inculpatului A., RR., cumnatul inculpatului A. şi RR., socrul inculpatului A., care au acceptat să facă parte din acţionariatul/să primească împuterniciri din partea directorilor nominali ai structurilor înmatriculate în jurisdicţiile offshore pentru ocultarea beneficiarului real al societăţilor înmatriculate pe teritoriul României controlate de structurile din offshore, în vederea îngreunării derulării unor investigaţii financiare apte să identifice fluxurile financiare precum şi legătura dintre entităţi/inculpatul A.. Cu excepţia inculpatului E., celelalte persoane rude şi afini ai inculpatului au primit soluţii de netrimitere în judecată pentru acceptarea închirierii numelui lor în mecanismul infracţional dedus judecăţii.

Curtea a reţinut, că inculpaţii A., B., C. şi D. au acţionat într-un mod coordonat, în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, pentru îndeplinirea scopului final, respectiv însuşirea de bunuri din cadrul patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin delapidarea acesteia: în ceea ce priveşte participaţia persoanelor aflate pe pe palierul de sprijinire din cadrul grupului, acestea au avut roluri prestabilite de liderii grupului şi au asigurat atât reciclarea sumelor de bani obţinute din delapidarea S.C. H. S.R.L., cât şi a imobilului situat în Bucureşti, în scopul ascunderii sau a disimulării originii ilicite a acestora.

Grupul infracţional organizat a fost structurat pe mai multe niveluri, ierarhia în cadrul acestuia fiind dată de rolul pe care fiecare membru îl avea în desfăşurarea activităţilor infracţionale, derulate în mai multe etape, după cum urmează:

În prima etapă, în perioada 15.07.2008 - 27.08.2008 s-au încheiat un număr de 24 de contracte de vânzare-cumpărare, cu clauze identice, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), către patru offshore-uri controlate de către B., respectiv: R., R., FF. şi EE. (în calitate de cumpărători), în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 dolari SUA, după cum urmează:

1) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător, reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător, reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/21.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexă în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 300 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 21.08.2008.

Preţul produselor care au făcut obiectul contractului a fost de 1.021.472 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Giurgiu.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător, acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 1.021.472 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării ".

2) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător, reprezentată prin administrator A. şi R., în calitate de cumpărător, reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/28.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexă în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 460 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 28.08.2008.

Preţul produselor care au făcut obiectul contractului a fost de 560.950 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv Prahova.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 560.950 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

b) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării ".

3) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător, reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător, reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/29.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexă în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 180 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 29.08.2008.

Preţul produselor care au făcut obiectul contractului a fost de 642.940 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Mureş.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 642.940 euro reprezentând valoarea Contractului".

La art. 16 se prevede că prin neexecutarea contractului se înţelege:

c) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării ".

4) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător, reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/19.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexă în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 170 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 19.09.2008.

Preţul produselor care au făcut obiectul contractului a fost de 602.812,40 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Dolj.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător, acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 602.812,40 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

d) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului.

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

5) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător, reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător, reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/25.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 275 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 25.08.2008.

Preţul produselor care au făcut obiectul contractului a fost de 565.100 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Cluj.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 565.100 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

e) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării ".

6) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător, reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător, reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/31.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexă în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 150 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 01.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 510.736 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Braşov.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 510.736 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

f) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

7) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/18.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 550 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 18.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 1.130.200 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuat la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Argeş.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 1.130.200 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

g) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

8) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător reprezentată prin Director C., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/21.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 180 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 22.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 612.883,20 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Arad.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 612.883,20 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

9) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător reprezentată prin B., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/04.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 255 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 04.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 476.024,05 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Călăraşi.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 476.024,05 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

10) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător, reprezentată prin B., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/23.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 180 de calculatoare portabile şi 600 buc. procesoare de diverse tipuri.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 25.08.2008.

Preţul produselor care au făcut obiectul contractului a fost de 690.134 dolari SUA fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Constanţa

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 690.134 dolari SUA reprezentând valoarea Contractului".

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

h) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

11) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător reprezentată prin B., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/22.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 270 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 22.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 638.000 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Bacău.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 638.000 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

12) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. reprezentată prin B., în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/25.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 420 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 25.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 514.950 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Satu Mare.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 514.950 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

13) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi R. în calitate de cumpărător reprezentată prin B. în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/12.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 540 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 12.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 1.029.900 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Brăila.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 1.029.900 euro reprezentând valoarea Contractului".

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

14) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi EE. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/15.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 440 de procesoare de diverse tipuri şi 200 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 15.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 592.995,60 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Buzău.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 592.995,60 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

15) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi EE. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/22.07.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 730 de procesoare de diverse tipuri.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 22.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 540.892,70 dolari SUA fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Sibiu.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 540.892,70 dolari SUA reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

16) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi EE. reprezentată prin Directorul nominal KKK., în calitate de cumpărător, a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/06.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 200 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 08.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 514.332,00 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Timiş.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 514.332 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

17) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi EE. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/20.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 3.000 de procesoare de diverse tipuri şi 100 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 22.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 1.028.664 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Olt.

La art. 14 din contract se prevede:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 1.028.664 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

18) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi FF., în calitate de cumpărător, reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/01.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexă în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 250 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 01.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 508.577 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru al vânzătorului, respectiv jud. Vaslui.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 1.028.664 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

19) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi FF., în calitate de cumpărător, reprezentată prin KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/16.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 330 de calculatoare portabile.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 18.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 552.510 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la sediul vânzătorului (Bucureşti).

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 552.510 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului.

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării".

20) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi FF. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/14.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 100 de calculatoare portabile şi 2.140 buc. procesoare de diverse tipuri.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 15.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 1.017.154 euro fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru a vânzătorului, respectiv jud. Dâmboviţa.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 1.017.154 euro reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

21) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi FF. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/17.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 50 de calculatoare portabile şi 1.050 buc. procesoare de diverse tipuri.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 17.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 662.739,50 dolari SUA fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru a vânzătorului, respectiv Hunedoara.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 662.739,50 dolari SUA reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

22) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi FF. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/24.07.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse electronice menţionate în anexa la contract, anexa în care sunt menţionate ca obiect al contractului un număr de 140 de calculatoare portabile şi 860 buc. procesoare de diverse tipuri.

Termenul de livrare a fost stabilit prin contract la data de 25.08.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 698.361,40 dolari SUA fără TVA, livrarea produselor şi recepţia acestora urmând a fi efectuată la punctul de lucru a vânzătorului, respectiv jud. Suceava.

La art. 14 din contract se prevede printre altele:

"Pentru neexecutarea Contractului la termen de către Vânzător acesta datorează Cumpărătorului daune interese în valoare de 698.361,40 dolari SUA reprezentând valoarea Contractului"

La art. 16 se prevede ca prin neexecutarea contractului se înţelege:

a) "În sarcina Vânzătorului

- Pentru întârzierea în livrarea produselor mai mult de 7 (şapte) zile calendaristice, dacă părţile sunt de acord în mod expres cu decalarea termenului

- Pentru nelivrarea produselor la termenul din Contract dacă nu s-a solicitat în prealabil în scris o amânare a livrării"

23) Între S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător reprezentată prin administrator A. şi FF. în calitate de cumpărător reprezentată prin Directorul nominal KKK., a fost încheiat Contractul de vânzare-cumpărare nr. x/27.08.2008.

Obiectul contractului priveşte comercializarea de produse IT reprezentând calculatoare portabile, termenul de livrare fiind stabilit de părţi la data de 29.09.2008.

Preţul produselor care fac obiectul contractului a fost de 3.833.653,43 RON.

24) Deşi nu a fost identificat Contractul nr. x/30.07.2008, în materialitatea lui, în documentele arhivate al S.C. H. S.R.L. a fost identificată factura x/08.09.2008 emisă de EE. către S.C. H. S.R.L., suma înscrisă în factură fiind de 1.734.155,61 RON. În factură, la rubrica "Denumirea produselor sau serviciilor este înscrisă menţiunea "Sancţiune nerespectare Contract de vânzare-cumpărare nr. x/30.07.2008". Deşi la dosarul cauzei nu a fost identificat contractul 152.4/30.07.2008, conţinutul şi modul de întocmire a facturii, identic cu restul facturilor emise de clienţii S.C. H. S.R.L. în baza nerespectării contractelor mai sus analizate, fac rezonabilă constatarea cu privire la faptul ca şi conţinutul contractului înscris în Factura nr. x/08.09.2008 este în principiu identic cu restul contractelor analizate, factura fiind emisa astfel pentru nerespectarea prevederilor înscrise în contract.

Fiind identificată în original, în cursul urmăririi penale, această factură a fost expertizată grafoscopic (împreună cu alte 5 facturi) de către Institutul Naţional de Criminalistică din cadrul IGPR, care la data de 19.12.2014 a emis Raportul nr. x, prin care s-a concluzionat că semnătura indescifrabilă de pe factura x/08.09.2008 emisă de către EE. către S.C. H. S.R.L. a fost realizată de B.

A rezultat, aşadar, că în perioada iulie - august 2008, S.C. H. S.R.L. în calitate de vânzător a încheiat cu cei 4 "clienţi" mai sus menţionaţi un număr de 24 de contracte de vânzare-cumpărare de produse IT în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 dolari SUA, după cum urmează:

- 8 contracte în valoare de 5.647.093,60 euro cu R.

- 6 contracte în valoare de 3.124.401 euro şi 1.361.100,90 dolari SUA cu FF.

- 5 contracte în valoare de 2.658.874,05 euro şi 690.134 dolari SUA cu R.

- 5 contracte în valoare de 2.024.773 euro şi 1.133.888,30 dolari SUA cu EE.

Toate aceste contracte ce includ o clauză identică, conform căreia vânzătorul - S.C. H. S.R.L., deşi nu a primit niciun avans, în cazul în care nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale în tot sau în parte, ori le îndeplineşte necorespunzător, va fi obligat la plata de daune interese echivalente cu valoarea contractului. Aceste contracte cu clauze vădit defavorabile, au fost semnate pentru vânzător de către administratorul A., predarea produselor urmând a se efectua la diferite puncte de lucru din ţară ale vânzătorului.

Scopul fraudulos al acestei prime etape infracţionale este reliefat pe de o parte de faptul că deşi S.C. H. S.R.L. nu a livrat niciun echipament IT, în termenul de 30 de zile al primelor contracte încheiate la datele de 15 şi 16 iulie 2008, A. semnează şi după data de 15 august 2008, alte 5 contracte cu clauze identice, defavorabile companiei pe care o administra. Pe de altă parte, este de menţionat că A. nu a solicitat în nicio situaţie amânarea termenului de livrare al produselor, aspect care conturează caracterul artificial al obligaţiilor asumate.

Aceste aspecte a rezultat şi din declaraţia lui A., care la data de 17.09.2014 a declarat că recunoaşte acuzaţiile care se aduc împotriva sa şi a declarat că toată schema financiară a fost concepută împreună cu B. şi C., astfel propunerea de încheierii contractelor cu cele patru societăţi nerezidente ale lui B. a venit din partea acestuia sau a C.. Totodată, acesta a declarat că a avut reprezentarea faptului că obligaţiile din aceste contracte nu puteau fi executate de S.C. H. dar asigurau prin clauzele penale mai multe creanţe pentru societăţile R., R., EE. şi FF. Ideea menţionării ca punct de ridicare a mărfurilor, punctul de lucru al vânzătorului din diferite judeţe pentru a obţine somaţii de plată la tribunale din judeţe diferite a aparţinut lui inculpatului B. şi inculpatei C.

De asemenea, din declaraţiile martorilor NNNN. a reieşit că în anul 2008 a fost promovat ca şef de magazin JJ. Cluj (H. SRL), funcţie pe care a deţinut-o până la data de 30.05.2009 când punctul de lucru a fost închis, având în principal atribuţii administrative privind managementul de vânzare, precum şi încheierea de contracte de distribuţie cu diverşi clienţi. Martorul a susţinut că selecţia clienţilor se făcea pe baza obiectului de activitate al acestora, respectiv aceştia trebuiau să aibă activităţi de comerţ cu produse IT, contractul de distribuţie fiind ulterior comunicat directorului regional.

Fiindu-i prezentat Contractul nr. x/25.07.2008, încheiat între H. S.R.L. şi R., martorul a declarat că nu a avut cunoştinţă de existenţa acestuia, nu a cunoscut că firma beneficiară şi nu a lucrat cu reprezentanţii acesteia, precum şi faptul că punctul de lucru din Cluj-Napoca nu a avut vreodată un astfel de stoc de echipamente IT prevăzut în anexa contractului, stocul maxim fiind de 10 bucăţi din acelaşi model. Totodată, martorul a precizat că nu a fost contactat de vreun reprezentat al R. care să solicite recepţia bunurilor din anexa, în consecinţă nefiind încheiat vreun act în acest sens.

De asemenea, martorul TTTT. a declarat că a fost angajat la S.C. H. S.R.L. în anul 2007 până la începutul anului 2009, timp în care a ocupat funcţia director regional vânzări, ce implica în primul rând atribuţii administrative privind managementul de vânzare şi de dezvoltare în zona alocată, prin intermediul coordonării punctelor de vânzare din judeţele Târgu Mureş, Cluj, Sălaj, Bistriţa, Baia Mare, Satu Mare.

Referitor la contractele de distribuţie, martorul a precizat că aveau un cadru general, în anexă fiind menţionate termenele de plată şi discount-urile negociate, fără că în conţinutul acestor contracte să se regăsească sume sau produse individualizate. Fiindu-i prezentate Contractele nr. x/25.07.2008, y/25.07.2009 şi 152.3/29.07.2008, încheiate între S.C. H. S.R.L., în calitate de vânzător şi R. şi R., în calitate de cumpărători, a declarat faptul că nu a avut cunoştinţă de aceste contracte şi nici nu a fost informat în vreun fel de existenţa lor sau de intenţia de a fi executate. Tot acest martor a precizat că aceste contracte de vânzare-cumpărare au conţinutul diferit faţă de contractele de distribuţie încheiate în mod normal, clauzele introduse în acestea stabilind obiectul contractului, ca fiind vânzarea unor produse individualizate, la anumite termene anterior stabilite şi suma ce urma a fi plătită. Obiectul contractelor de distribuţie privea vânzarea unor produse pe termen lung, fără ca acestea să fie menţionate în cadrul contractului sau în anexe, fapt ce se stabilea punctual în momentul vânzării/achiziţiei.

Totodată, din ce îşi aminteşte, inculpatul A. nu semna în mod uzual contractele încheiate cu clienţii, acest revenind directorilor zonali sau şefilor de magazin, declarând că nu a auzit de societăţile R. şi R. şi nu are cunoştinţă de faptul că acestea ar fi fost clienţi ai S.C. H. S.R.L.

O confirmare a celor de mai sus rezultă şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpatei C. Astfel, cu privire la delapidarea societăţii H. S.R.L., C. a precizat că împreună cu B. şi A. a conceput planul pentru extragerea unor sume însemnate de bani din patrimoniu fiind susţinuţi şi de către D.. A menţionat că planul a fost de la bun început să scoată din patrimoniul H., sume de bani pentru A., pe care acesta îi obţinea în urma încasărilor pe companie. Cele 24 de contracte încheiate de către H. S.R.L. cu societăţile nerezidente R., R., EE. şi FF. au fost semnate de către A. din partea H. S.R.L. şi inculpată şi B. pentru societăţile nerezidente, iar soluţia de a obţine debite artificial create, care să fie investite cu ulterior cu titluri executorii, pentru a nu putea fi verificate de către un administrator judiciar într-o procedură de insolvenţă, a parvenit după o discuţie cu B. şi A.

Într-o altă declaraţie, tot inculpata C. a precizat că încă de la bun început, scopul de a nu respecta clauzele contractuale tocmai în vederea activării clauzei penale de către societăţile nerezidente în vederea obţinerii unor creanţe certe, lichide, exigibile care să poată fi solicitate pe calea unei acţiuni în instanţă, a fost cunoscut de A.

În faţa instanţei de judecată, în şedinţa din 2.02.2016, Curtea a audiat pe larg pe inculpata C., declaraţia acesteia fiind ataşată la dosar instanţă. Inculpata C. a recunoscut că iniţiativa recuperării debitelor fictive de R., FF., R., EE. i-a aparţinut ei şi inculpatului B.

Instanţa urmează să analizeze, la finalizarea celei de-a doua etape a mecanismului infracţional dedus judecăţii, dacă judecătorii învestiţi pe calea procedurii speciale a somaţiei de plată, conform prevederilor disp. O.G. nr. 5/2001, aveau posibilitatea obiectivă să detecteze ei înşişi cauza falsă a inserării clauzelor penale în contractele în baza cărora s-au emis facturile acceptate la plată de către societatea S.C. H. S.R.L. după redarea celei de-a doua etape a mecanismului infracţional.

La epoca săvârşirii faptelor, aceste de plată erau pronunţate în conf. cu prev. art. 1 din O.G. nr. 5/2001, potrivit cu care "procedura somaţiei de plată se desfăşoară la cererea creditorului în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silita a creanţelor certe, lichide şi exigibile ce reprezintă obligaţii de plată a unor sume de bani asumate prin contract constatat printr-un înscris (...) însuşit de părţi prin semnătura ori în alt mod admis de lege şi care atesta drepturi şi obligaţii privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestaţii", iar în conf. cu prev. art. 6 alin. (1) din O.G. nr. 5/2001 (...), judecătorul va examina cererea pe baza actelor depuse, precum şi a explicaţiilor şi a lămuririlor părţilor. Astfel, instanţa putea constata întemeiată cererea formulata de creditoare în cadrul procedurii speciale a somaţiei de plată, pentru creanţa certă, lichidă, exigibilă şi constată printr-un înscris însuşit de părţi prin semnătură, urmând sa someze debitorul la plata acestor sume, dar avea posibilitatea obiectivă să solicite şi explicaţii şi lămuriri părţilor asupra cauzei raportului juridic între companii înfiinţate la sediul încorporatorilor din paradise fiscale şi companii de pe teritoriul României, care nu aveau în stocurile lor numărul necesar de calculatoare a fi livrate, astfel încât de la începutul încheierii contractelor a căror pretinsă nerespectare a fost invocată de părţi a fost invocarea clauzei penale, cu corolarul transferului unor sume de bani din patrimoniul inculpatului S.C. H. S.R.L. în patrimoniul unor societăţi offshore controlate de acesta sau de inculpatul B.

Curtea a reamintit că metoda falsului proces reprezintă una din cele mai seducătoare şi infantile tehnici de legalizare a banilor murdari (Éric Vernier, Techniques de blanchiment et moyens de lutte, Ed. Dunod, Paris 2005, p.65-67), definind, totodată, procesul derulat prin mijlocirea instanţelor judecătoreşti prin care se dă o aparenţă de legalitate unor profituri obţinute ilegal de către infractori care, fără a fi compromişi, beneficiază ulterior de sumele obţinute. Altfel spus, săvârşirea infracţiunii de spălarea de bani este parafată de judecător.

Deturnarea sistemului legal în scopuri infracţionale are loc, de regulă, prin două instrumente: altfel spus, pentru a declanşa un fals proces, inculpatul trebuie să aibă la dispoziţie două societăţi, una implantată în ţările unde vor fi investite fondurile spălate, cealaltă în ţările unde sunt banii murdari supuşi reciclării.

Cauza generatoare a unui fals proces poate consta, exempli gratia, în nerespectarea condiţiilor de livrare sau a cauzelor contractuale. Realitatea raporturilor contractuale nu este verificată de judecător. Obiectul real al litigiului este reprezentat de banii murdari ce se cer a fi spălaţi prin mijlocirea judecătorului, care este indus în eroare de părţile care îi imprimă falsa opinie că au învestit instanţa cu soluţionarea unui litigiu comercial.

Două sunt posibilităţile de tranşare a aşa-zisului litigiu: fie somarea la plata sumelor de bani, fie perfectarea unei tranzacţii pe cale amiabilă între societăţile care acţionează de conivenţă pentru stingerea litigiului.

Cum în mod plastic se arată în doctrina de specialitate (Éric Vernier, Techniques de blanchiment et moyens de lutte, Ed. Dunod, Paris 2005, p.65 - 67), analiza acestei tipologii permite a se conchide că însăşi justiţia este utilizată ca maşină de spălare a banilor murdari.

În cea de-a doua etapă, având în vedere ca S.C. H. S.R.L. nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în cele 24 de contracte, respectiv nu a livrat produsele prevăzute în termenele stabilite, s-a urmărit emiterea facturilor de către societăţile offshore controlate de către B., ce conţineau la rubrica "Denumirea produselor sau serviciilor" menţiunea "sancţiune nerespectare Contract de vânzare-cumpărare nr. …" şi acceptarea imediată a acestora la plată de către administratorul A.

Astfel, analiza relaţională a fluxurilor financiare dintre S.C. H. S.R.L. şi R., permite observaţia că societatea nerezidentă a întocmit în perioada 1.09.2008 - 29.10.2008 un număr de 8 facturi, corespunzătoare contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, în suma de 20,575,911 RON.

Pe circuitul S.C. H. S.R.L. cu FF., societatea nerezidentă a întocmit în perioada 4.09.2008 - 9.10.2008 un număr de 6 facturi, corespunzătoare contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, în suma de 14,846,331 RON.

Pe circuitul S.C. H. S.R.L. cu R., societatea nerezidentă a întocmit în perioada 1.09.2008 - 19.09.2008 un număr de 5 facturi, corespunzătoare contractelor de vânzare - cumpărare încheiate, în suma de 11,222,724 RON.

Pe circuitul S.C. H. S.R.L. cu EE., societatea nerezidentă a întocmit în perioada 1.09.2008 - 3.10.2008 un număr de 5 facturi, corespunzătoare contractelor de vânzare-cumpărare încheiate, în suma de 10,325,247 RON.

Astfel, suma totală facturată de către cele patru societăţi offshore în intervalul 01.09.2008 - 29.10.2008 a fost de 56.970.212 RON, izvorul acesteia fiind reprezentat de clauzele penale prevăzute în cele 24 de contracte încheiate, a căror obligaţie nu a fost respectată de către vânzător, toate facturile fiind acceptate imediat la plată de către A., acesta nesolicitând niciun termen de amânare al livrării produselor IT.

Toate aceste aspecte au rezultat din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică încheiat la data de 25.07.2014 (şi completat la data de 21.10.2014), de către specialişti din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT.

Faţă de această împrejurare, având în vedere caracterul cert, lichid şi exigibil al creanţelor, create cu rea-credinţă, faţă de S.C. H. S.R.L., în continuarea planului infracţional, cele patru societăţi offshore R., R., FF. şi EE. au deschis 24 de acţiuni, la diferite instanţe din ţară, în funcţie de locaţia prevăzută în contract pentru livrarea bunurilor, în vederea obţinerii unor somaţii de plată, scopul urmărit fiind acela de a obţine titluri executorii.

Încă de la bun început, planul infracţional al grupului a fost minuţios creat, aceştia luându-şi toate măsurile necesare pentru ca într-o eventuală procedură a insolvenţei (posibilă la acel moment, având în vedere comportamentul administratorilor) să nu poată fi verificate/analizate de către administratorul judiciar contractele încheiate de către S.C. H. S.R.L. cu cele patru societăţi offshore R., R., FF. şi EE.. Practic, membrii grupului au avut în vedere dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 (în vigoare la acel moment) conform cărora:

"Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii."

În acest sens, este uşor de explicat graba cu care A., administratorul S.C. H. S.R.L., a acceptat la plată toate facturile emise de societăţile offshore controlate de B. şi C., tocmai pentru ca aceste societăţi să poată introduce cereri pentru emiterea unor somaţii de plată la instanţe, acţiuni simplificate ce puteau fi judecate conform O.G. nr. 5/2001, cu caracter de urgenţă.

Mai mult decât atât, în această etapă, A. a încheiat 9 contracte de tranzacţie, toate redactate cu clauze identice de C. sau de D., pentru a facilita emiterea hotărârilor de expedient de către instanţele judecătoreşti, tocmai pentru a scurta procedura litigioasă, în aşa fel încât cele patru societăţi offshore să poată obţine mult mai rapid titluri executorii, pentru creanţele artificial create prin încheierea celor 24 de contracte de livrare produse IT.

Astfel, în perioada de 26.09.2008 - 24.10.2008, A. a semnat un total de 9 contracte de tranzacţie după cum urmează:

- 5 contracte de tranzacţie cu R., pentru societatea nerezidentă contractele fiind semnate de către inculpata C.

- 2 contracte de tranzacţie cu R., pentru societatea nerezidentă contractele fiind semnate de către inculpatul B., în calitate de reprezentant legal

- 2 contracte de tranzacţie cu EE., reprezentantul legal al societăţii nerezidente fiind acţionarul nominal KKK. (persoană care deţine în trust acţiuni pentru beneficiarul real), utilizată frecvent de către B. pentru societăţile offshore pe care le controla. În acest sens sunt declaraţiile martorilor CCC., DDD. şi BBB., respectiv ale inculpatelor C. şi D.

Pentru toate celelalte 15 acţiuni, A. s-a mulţumit doar să invoce aspecte generale privind imposibilitatea de plată datorită unor împrejurări, recunoscând direct, prin intermediul întâmpinărilor depuse la instanţe, creanţele, tocmai pentru a facilita emiterea somaţiilor de plată, în procedură urgentă.

În această etapă, persoanele din cadrul grupului care au avut un rol determinant sunt inculpatele C. şi D., beneficiare reale cu 25%, respectiv 5% din R., acestea ocupându-se de întreg demersul judiciar. Practic, cele două şi-au împărţit rolurile în cadrul procedurii litigioase, C. fiind cea care a reprezentat (în calitate de director, cât şi ca delegat, şi nu în calitate de avocat) atât R., unde îndeplinea o funcţia de director, cât şi celelalte trei societăţi nerezidente R., EE. şi FF., toate fiind offshore-uri controlate de către B.. De asemenea, D. a reprezentat în instanţă, în 17 din cele 24 de litigii, interesele S.C. H. S.R.L., fiind delegată de către A., deşi aceasta îndeplinea funcţia de director în cadrul R., fiind remunerată de către B.

Legătura indisolubilă dintre cele patru societăţi offshore controlate de către B. derivă şi din faptul că pe facturile fiscale emise de către FF. este indicat în dreptul contului bancar, chiar contul societăţii R. deschis la PPP. - Sucursala România, (împuternicit pe conturi fiind inculpatul B.), la fel cum pe facturile fiscale emise de către EE. este indicat în dreptul contului bancar, chiar contul societăţii R. deschis la GGG. - Sucursala România, (împuternicite pe conturi fiind C. şi D.)

Urmare a încheierii de către S.C. H. S.R.L. a celor 24 de contracte de vânzare-cumpărate de produse IT cu R., EE., R. şi FF., ultimele au devenit creditori ai S.C. H. S.R.L., valoarea totala a creanţelor rezultata în baza celor 24 de facturi, fiind de 56.970.212,29 RON.

În 23 de cazuri din cele 24, creditorii au solicitat în instanţe ordonanţe de plata a creanţelor, creanţe a căror valoare a fost de 55.236.056,68 RON (pentru factura x din 8.09.2008 emisă de EE., în valoare de 1.734.155,61 ron, nefiind identificată cererea de emitere a ordonanţei privind somaţia de plată).

Cele 23 de solicitări în instanţe au fost soluţionate astfel:

- o solicitare a fost respinsă, ca neîntemeiată, de Tribunalul Bucureşti - creanţă în valoare de 1.964.449 RON;

- o solicitare a fost respinsă, ca netimbrată, de Tribunalul Dâmboviţa - creanţă în valoare de 3.766.318 RON;

- la o solicitare de judecare s-a renunţat, creanţa fiind cesionată de creditor, respectiv de către R. în favoarea FF. - creanţa în valoare de 3.757.075 RON;

- la o solicitare de judecare s-a renunţat, EE. depunând la registratura Tribunalului Bucureşti cerere de renunţare la judecată, motivul fiind acela că debitul a fost achitat de către debitor - creanţă în valoare de 3.982.987 RON;

- în cazul a 19 solicitări, instanţele judecătoreşti au admis cererile, fiind vorba despre creanţe executorii, în valoare totală de 41.765.227,33 RON.

Din declaraţia de recunoaştere a lui A. a rezultat că toate contractele au fost redactate la biroul lui B. de către C., fiind semnate la biroul acestora la datele prevăzute în acestea, anexele pentru acestea care conţineau bunurile individualizate au fost puse la dispoziţie de către inculpat. D. colega inculpatei C., a fost delegată pentru a reprezenta interesele H. S.R.L. în aceste acţiuni. A. a recunoscut că a acceptat toate facturile emise de către R., R., EE. şi FF., conţinând contravaloarea daunelor interese calculate potrivit clauzelor penale din contracte.

De asemenea, din declaraţia de recunoaştere a inculpatei C. a rezultat faptul că în ceea ce priveşte emiterea facturilor ce conţineau cuantumul clauzelor penale pentru fiecare din cele 24 de contracte şi tot ceea ce înseamnă procedură juridică şi litigioasă pe acest subiect (redactare de cereri şi reprezentare), inculpata a declarat că s-a ocupat personal. Având în vedere că A. nu a dorit ca în interiorul S.C. H. S.R.L. să se afle de aceste litigii, întrucât s-ar fi creat o panică în piaţă la acel moment, D. a reprezentat soluţia în privinţa reprezentării.

Suplimentar faţă de cele reţinute de organul de urmărire penală, în faţa instanţei, spaţiu a fost acordat clarificării îndeplinirii obligaţiilor de diligenţă din partea judecătorilor care, învestiţi pe calea procedurii speciale a somaţiei de plată, conform prevederilor disp. O.G.. nr. 5/2001, au parafat o datorie fictivă de 41.765.227,33 RON pe calea procedurii speciale a somaţiei de plată, conform prevederilor disp. O.G. nr. 5/2001, precum şi aspectul subiectiv al inculpaţilor care au exploatat vulnerabilităţile sistemului nostru de drept la riscurile de spălare a banilor în cadrul procedurilor de somaţiei de plată şi de faliment.

În faţa instanţei de judecată, în şedinţa din 2.02.2016, Curtea a audiat pe larg pe inculpata C., declaraţia acesteia fiind ataşată la dosar, care a precizat că judecătorii aveau posibilitatea obiectivă şi erau obligaţi să detecteze ei înşişi cauza falsă a inserării clauzelor penale în contractele în baza cărora s-au emis facturile acceptate la plată de către societatea S.C. H. S.R.L. după redarea celei de-a doua etape a mecanismului infracţional.

Astfel, inculpata a relatat că şi instanţele de judecată, astfel cum prevede C. proc. civ., aveau posibilitatea legală să verifice cum anume a fost exercitat acordul părţilor în vederea pronunţării hotărârilor de expedient executorii, de altminteri, pe calea specială a ordonanţei de plată în faţa instanţelor civile.

În schimb, în faţa instanţelor învestite cu somaţiile de plată, procedura era una sumară în sensul că doar înmâna tranzacţiile judecătorilor, nefiind niciodată întrebată de judecători cum anume a fost exercitat acordul de voinţă în vederea încheierii tranzacţiilor cu H. de societăţile R., EE., R., FF.

Curtea a reamintit la descrierea etapei anterioare a mecanismului infracţional că metoda falsului proces (Le faux proces) reprezintă una din tehnicile cele mai facile şi seducătoare de legalizare a banilor murdari (Éric Vernier, Techniques de blanchiment et moyens de lutte, Ed. Dunod, Paris 2005), definind, totodată, procesul derulat prin mijlocirea instanţelor judecătoreşti prin care se dă o aparenţă de legalitate unor profituri obţinute ilegal de către infractori care, fără a fi compromişi, beneficiază ulterior de sumele obţinute. În accepţia specialiştilor, tehnica reprezintă chintesenţa problematicii spălării banilor, deoarece permite ca aparenţa de legalitate a provenienţei banilor murdari să fie conferită chiar de sistemul judecătoresc.

Altfel spus, săvârşirea infracţiunii de spălarea de bani este parafată de judecător; în doctrina de specialitate x se reiterează în mod plastic că în această situaţie justiţia însăşi reprezintă maşina de spălat bani: C'est finalement la justice qui sert ici de machine a laver.

În cauză, doar o singură solicitare de emitere a unei somaţii de plată pentru satisfacerea unei creanţe în valoare de 1.964.449 RON fost respinsă, ca neîntemeiată, de Tribunalul Bucureşti prin Sentinţa comercială nr. 11570 din 3 noiembrie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, cu menţiunea că este necesară identificarea cauzei neexecutării obligaţiei ce justifică atragerea clauzei penale a cărei executare se solicită prin procedura de emitere a unei somaţii de plată, aspect ce impune administrarea de probe, conform dreptului comun, activitate incompatibilă cu procedura prev. de O.G. nr. 5/2001.

Curtea are în vedere că importanţa studierii metodelor şi tehnicilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului în scopul adoptării celor mai adecvate politici şi strategii destinate combaterii criminalităţii financiare este evidentă, deoarece identificarea lor permite ca metodele relevante de spălare a banilor şi finanţare a terorismului să fie analizate în mod sistematic, cu înţelegerea contextului care a determinat ca, într-o anumită perioadă de timp, unele din aceste metode să fie predilect folosite de infractorii financiari. Cunoaşterea aprofundată a procesului tipologiilor de spălare a banilor va permite ca în viitor să fie identificate şi alte metode şi tendinţe, precum şi alte domenii vulnerabile infiltrării cu uşurinţă a flagelului spălării banilor.

În cauza de faţă, au fost exploatate vulnerabilităţile sistemului nostru de drept în combaterea eficientă a spălării banilor, constând în neobservarea indiciilor de suspiciune (red flags) şi a neverificării cauzei raportului juridic căruia i se recunoaşte aparenţa de legalitate prin procedura emiterii unor ordonanţe/somaţii de plată/procedura falimentului: toate acestea au permis apariţia efectelor tipologiei de spălare a banilor a falsului proces, spălarea de bani fiind astfel desăvârşită prin concursul judecătorilor.

La secţiunea ÎN DREPT a prezentei sentinţe, Curtea va relua aceste explicaţii pentru a justifica că prin încheierea celor 24 de contracte fictive sunt întrunite, în persoana inculpaţilor persoane fizice, pe lângă condiţiile de tipicitate a infracţiunii de delapidare şi condiţiile de tipicitate a infracţiunii de spălare a banilor, în varianta normativă prev.în disp. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism.

Pentru aceste considerente, Curtea a dispus, pe lângă desfiinţarea, în temeiul disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a înscrisurilor care au stat la baza infracţiunilor deduse judecăţii (respectiv a cererilor de somaţie/ordonanţă de plată în care figurează referiri la debite fictive, a facturilor false avute în vedere la soluţionarea hotărârilor de emitere a unor somaţii/ordonanţe de plată, a hotărârilor judecătoreşti prin care pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient s-a conferit aparenţă de legalitate debitelor fictive înregistrate de societatea H. la entităţile offshore R., R., EE., FF., aflate la dosar, a cererilor de intrare în insolvenţă a societăţilor GG. şi S C HH. în care figurează referiri la debite fictive, a facturilor false avute în vedere la soluţionarea hotărârilor de emitere de intrare în insolvenţă, a hotărârilor judecătoreşti prin care pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient s-a conferit aparenţă de legalitate debitelor fictive înregistrate de societatea GG. ŞI S C HH. la entităţile offshore la London şi R. comunicarea prezentei sentinţe judecătorilor care au intrat în compunerea completurilor de judecată, dovada luării la cunoştinţă a tipologiei de spălare a banilor, constând în simularea falsului proces prin girul judecătorilor, urmând să fie înaintată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Demersul, având temei legal în Recomandarea nr. 1 a Grupului de Acţiune Financiară internaţională, contribuie la identificarea riscurilor de spălare a banilor şi permite dezvoltarea unor politici de prevenire a spălării banilor prin utilizarea tipologiei falsului proces, ce urmează a fi adoptate şi coordonate la nivel naţional.

În cea de-a treia etapă, membrii grupării au urmărit stingerea cât mai rapidă a datoriilor artificial create prin intermediul celor patru societăţi offshore R., R., FF. şi EE., realizându-se practic însuşirea acestora, având în vedere că A. cunoştea situaţia activelor societăţii al cărui administrator era, respectiv S.C. H. S.R.L.

În acest sens, grupul infracţional organizat a identificat două direcţii de acţiune, pentru a-şi putea atinge scopul final.

În primul rând, s-a urmărit însuşirea imobilului situat în Calea x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp, prin scoaterea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. şi preluarea acestuia prin intermediul unor societăţi comerciale rezidente nou înfiinţate, controlate de către A. şi NN., prin intermediul unor rude sau afini ai acestora, folosite cu acest unic scop.

Astfel, în luna octombrie 2008, membrii grupului au constituit două societăţi comerciale, cu scopul de a transfera succesiv dreptul de proprietate al imobilului situat în Calea x, aflat în patrimoniul S.C. H. S.R.L.

Prima societate, S.C. HH. S.R.L., a fost înfiinţată în baza Cererii nr. x din data de 08.10.2008, depusă la judecătorul delegat la ONRC de pe lângă Tribunalul Bucureşti, formulată de E. (afin de-a lui A.), având sediul social în Bucureşti, stabilit în baza Contractului de Comodat nr. x/06.10.2008 încheiat între II. şi MMMMMM., pe de-o parte, în calitate de coproprietari ai imobilului situat în Bucureşti, Sectorul 2 şi S.C. HH. S.R.L., pe de altă parte, prin reprezentant E.

Unicul asociat al societăţii a fost KK., care-l avea ca beneficiar real pe A. (interpunându-l formal pe tatăl său II.), director nominal fiind KKK., iar persoana de legătură B.. Procură generală de administrare a societăţii KK. aveau atât II., cât şi E.

A doua societate a fost S.C. F. S.R.L., înfiinţată în baza Cererii nr. x din data de 16.10.2008, formulată de RR. (socrul lui A.), la judecătorul delegat la ONRC de pe lângă Tribunalul Bucureşti, având sediul social în Bucureşti, stabilit în baza Contractului de Comodat din data de 16.10.2008 încheiat între RR. în calitate de proprietar al imobilului situat în Bucureşti, Str. x şi S.C. F. S.R.L. prin reprezentant RR. .

Asociatul unic al societăţii a fost LL. (cu sediul stat Delaware, SUA - în acţionariatul acesteia fiind GG., cu sediul stat Delaware, SUA, act de înfiinţare nr. x din data de 29.09.2008, societate al cărei beneficiar real era tot A.), care-l avea ca beneficiar real pe A. (interpunându-l formal pe tatăl său II.), director nominal fiind KKK., iar persoana de legătură B.. Procura generală de administrare a societăţii, aşa cum rezultă din documentele bancare RRR. Cipru, a fost emisă atât pentru II., cât şi pentru RR.

După înfiinţarea celor două societăţi, planul grupării s-a materializat prin obţinerea de către societatea comercială HH. S.R.L. a unor creanţe echivalente cu valoarea imobilului, faţă de titulara dreptului de proprietate a imobilului situat în Calea x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp, respectiv faţă de S.C. H. S.R.L.

Astfel, cele patru societăţi offshore controlate de B., titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, au încheiat patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008, cu S.C. HH. S.R.L. - din partea căruia au fost semnate de E., contracte ridicate cu ocazia percheziţiilor domiciliare din data de 17.09.2014 de la imobilul situat în Bucureşti, sediul ales al societăţii nerezidente LLL.(denumirea actuală a societăţii BB.), unde îşi desfăşurau activitatea inculpaţii C., B. şi D.

Curtea urmează să treacă în revistă contractele menţionate, cu denumirea cedenţilor, numărul şi data contractului de cesiune de creanţe, precum şi valoarea creanţelor cesionate, aşa cum sunt înscrise în contractul de transfer a dreptului de proprietate prin dare în plata, cu menţiunea că acestea urmează să fie desfiinţate ca false conform prevederilor art. 25 alin. (3) C. proc. pen.:

A rezultat, astfel, că datoriile fictive în valoare de 17.784.498,80 RON, pe care S.C. H. S.R.L. pretindea că le-ar avea către cei 4 cedenţi menţionaţi în tabelul de mai sus, au fost preluate prin contractele de cesiune de creanţă încheiate în aceeaşi zi - 29.10.2008 -, aflate la dosar instanţă de S.C. HH. S.R.L., inculpatul E. fiind cel care a semnat pentru această societate, însă din probele administrate de instanţă nerezultând că ar cunoaşte ce semnează.

Astfel, în faţa instanţei de judecată, după audierea tuturor martorilor şi inculpaţilor audiaţi, a rezultat că inculpatul E. nu a avut reprezentarea subiectivă a împrejurării că inculpatul MMMMMMMM., cumnatul său, i-ar cere să săvârşească vreo infracţiune, cu excepţia inculpatului MMMMMMMM. necunoscându-i pe ceilalţi inculpaţi până la debutul procesului penal.

Audiat fiind de instanţă în data de 2.02.2016, inculpatul A. a declarat că: "Precizez că nu i-am spus niciodată dlui E. despre anumite probleme legate de pretinsele contracte între companii offshore şi efectele acestor contracte pe teritoriul României. Cu siguranţă dl. E. nu a ştiut că semnarea acestor acte ar putea atrage răspunderea penală. Nu i-am spus niciodată dlui E. că şi ceilalţi membri ai familiei semnaseră acte similare. Nu i-am adus niciodată la cunoştinţă acest aspect.

Este adevărat că dl E. nu avea cunoştinţă de conţinutul convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008 şi 12.12.2008.

Nu mai ştiu nimic dacă eu am plătit onorariile aferente convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008 şi 12.12.2008 sau am dat ordin societăţilor pe care le controlam să plătească aceste onorarii. Cert este că nu dl E. a achitat onorariile aferente semnării celor două convenţii de dare în plată".

La soluţia de achitare pe care instanţa o va pronunţa în prezenta cauză în ceea ce-l priveşte pe inculpatul E., Curtea va avea în vedere că şi acestui inculpat i s-a acordat asistenţă pentru desăvârşirea infracţiunii de spălare a banilor din partea notarului O., cu atât mai puternic cuvânt imprimându-i-se convingerea că nu săvârşeşte nimic ilegal, cu menţiunea că aceste aspecte s-au cerut a fi clarificate de către apărătorul inculpatului E. în şedinţa din 19.04.2016, audierea având loc în următorii termeni:

"Întrebare avocat inculpat E.: aţi completat şi semnat personal cererea de autentificare a contractului de dare în plată din 12 decembrie 2008 la BNP O.?

Răspuns inculpat: este scrisul meu şi semnătura mea.

Întrebare avocat inculpat E.: cine v-a îndrumat pentru a completa formularul de cerere de autentificare?

Răspuns inculpat: dl notar m-a îndrumat să completez formularul de cerere de autentificare.

Întrebare avocat inculpat E.: aţi fost însoţit de cineva dintre inculpaţi la BNP O.?

Răspuns inculpat: precizez că întotdeauna la vizitele pe care le-am făcut la notar eram convocat şi însoţit de dl MMMMMMMM.

Întrebare avocat inculpat E.: cine a discutat cu notarul legat de conţinutul actului?

Răspuns inculpat: nu eu am discutat cu notarul şi nu eu am făcut plata taxelor.

Întrebare avocat inculpat E.: aţi deţinut vreun moment ştampila S.C. HH.? Dacă nu, cine v-a pus-o la dispoziţie?

Răspuns inculpat: tot timpul dl MMMMMMMM. venea cu ştampila şi după ce o folosea o lua înapoi.

Fiindu-mi arătate de către dna judecător şi dna avocat înscrisurile aflata la dosarul notarial al BNP O. având ca obiect legalizarea convenţiei de dare în plată din 12 decembrie 2008, precizez că nu am văzut niciodată vreuna din facturile comerciale aflate la dosar pe care există aplicată ştampila S.C. HH. S.R.L. Precizez că eu nu am văzut şi nu am ştampilat aceste înscrisuri şi este prima dată când le văd".

Curtea a precizat că aceste facturi false, pe care le va desfiinţa conform disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen., utilizate pentru justificarea unor datorii fictive de 18 000 866,81 RON pentru a căror stingere a fost încheiată convenţia de dare în plată autentificată în data de 12.12.2008 de notarul O., încheiată între S.C. F. S.R.L., în calitate de creditor dobânditor reprezenta de RR. (împuternicit al LL. - asociat şi administrator unic al S.C. F. SRL) şi S.C. HH. S.R.L. în calitate de debitor-înstrăinător, reprezentată de E. (împuternicit al KK. - administrator şi asociat unic al S.C. HH. SRL) nu erau per se apte să producă efecte juridice, deoarece nu exista semnătura inculpatului E. sub ştampila S.C. HH. S.R.L., aspectul neacceptării la plată de către societatea S.C. HH. S.R.L. chiar şi a unor datorii fictive ar fi trebuit cenzurat de notarul O. prin refuzul perfectării, chiar şi din acest considerent, a mecanismului de spălare a banilor legalizat prin autentificarea contractului de dare în plată.

Din analiza ex propiis sensibus a actelor a căror depunere în original s-a solicitat de către Curte Biroului Notarial N. şi O. (demersul fiind necesar deoarece în cursul urmăririi penale au fost administrate doar actele care au stat la autentificarea acestui contract găsite la percheziţia domiciliară a martorului SS., administratorul actual al inculpatei S.C. F.), Curtea a luat act aşadar că inculpatul E. nu a semnat facturile emise de cele trei companii offshore J., I. şi K., înfiinţate la data de 18.11.2008.

Dimpotrivă, notarul O. ar fi urmat să observe că la data de 02.12.2008 au fost întocmite trei contracte de cesiune de creanţă a unor datorii fictive de peste 18.000.000 RON, de către societăţi înfiinţate de aproximativ două săptămâni şi să solicite părţilor explicaţii şi lămuriri suplimentare pentru a identifica dacă activitatea economică a societăţilor J., I. şi K. (toate funcţionând la acelaşi sediu al încorporatorului de societăţi offshore din Delware, fiind înfiinţate în aceeaşi zi, având acelaşi împuternicit în persoana numitului II., tatăl inculpatului A., în structura cărora figurau aceiaşi acţionari, respectiv SSS. deţinând 750 acţiuni şi HHH. deţinând 750 acţiuni, controlate de acelaşi beneficiar real în persoana inculpatului B.) putea genera vreo cifră de afaceri care să justifice astfel de creanţe în patrimoniul acestora.

Altfel spus, notarul O. avea obligaţia să constate lipsa scopului economic al operaţiunilor cărora le-a dat gir de legalitate prin perfectarea preluării de către S.C. F. S.R.L. a unor false datorii pe care S.C. HH. S.R.L. le avea la cele trei offshore-uri nou înfiinţate (J., I. şi K.).

Curtea a mai constatat, pe de altă parte, că nici contractele de cesiuni de creanţă aflate în original în limba engleză la vol. 9 instanţă nu poartă semnătura inculpatului E., după cum nu poartă semnătura inculpatului E. nici facturile prin care s-au constat datorii fictive, emise în perioada 25-27 noiembrie 2008 ce ar fi fost înregistrate de către S.C. HH. S.R.L., reprezentată de inculpatul E. la J., I. şi K., înfiinţate în data de 18.11.2008.

Aceste facturi au ca obiect cedarea unor debite, constând în penalităţi din neîndeplinirea contractelor, fără a figura vreo menţiune cu privire la vreun anume contract care să fi fost încheiat între 18.11.2008 (data înfiinţării celor 3 societăţi J., I. şi K.) şi 12.12.2008 (data autentificării convenţiei de dare în plată de notarul O.), a cărui nerespectare de către HH. S.R.L. să fi generat astfel de penalităţi în cuantum de 18 000 866,81 RON datorate de HH. unor societăţi a căror fictivitate era facil a fi constată de către notar.

La vol. 9 instanţă, unde sunt depuse, conform solicitării instanţei, în original, toate actele care au stat la baza autentificării convenţiei de dare în plata din 12.12.2008 autentificate de notarul O., aceste contracte nu se regăsesc, după cum nu se regăseşte nicio probă în privinţa transferului vreunei sume de bani din conturile HH. în conturile societăţilor J., I. şi K. în intervalul 18.11.2008 - 12.12.2008.

Aceste aspecte ar fi fost apte per se să-l oblige pe notarul O. să raporteze tranzacţiile suspecte Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi să refuze continuarea relaţiilor de afaceri cu clientul, secretul profesional la care sunt ţinute entităţile raportoare prevăzute în dispozitivul de prevenire a spălării banilor nefiind opozabil Oficiului: că inculpatul O. cunoştea mecanismul infracţional căruia i-a perfectat aparenţa de legalitate, precum şi pe beneficiarul real al acestuia, a rezultat şi din declaraţia inculpatului A., care, audiat fiind în şedinţa din 25.04.2016, a declarat că discuţiile în vederea autentificării convenţiilor de dare în plată s-au purtat exclusiv cu notarii Z. şi O., iar după aceea i-a chemat pe soţia/socrul său, respectiv pe inculpatul E. ca să semneze convenţiile de dare în plată din 7.11.2008, respectiv din 12.12.2008 (declaraţie ataşată la dosar). Această declaraţie a fost coroborată cu înscrisurile sus-menţionate şi cu declaraţia inculpatului E., din 19.04.2016, dar şi cu declaraţiile martorilor şi inculpaţilor audiaţi de instanţă în şedinţele din 19.01.2016, 25.01.2016 şi 2.02.2016 din care a rezultat lipsa elementului subiectiv necesar a fi întrunit pentru ca faptele în privinţa cărora inculpatul E. a fost trimis în judecată să prezinte condiţiile de tipicitate a infracţiunilor de aderare la grup criminal organizat, spălare de bani şi complicitate la delapidare.

Astfel, la data de 07.11.2008 a fost autentificat de Biroul Notarial Public AA., contractul de transfer a dreptului de proprietate prin dare în plata încheiat între S.C. H. S.R.L. în calitate de debitor, reprezentată prin administrator NN. şi prin administrator A. şi S.C. HH. S.R.L., în calitate de creditor, reprezentată prin E. - împuternicit al asociatului unic KK., societate înmatriculată la acelaşi sediu al încorporatorului de societăţi offshore din Delware ca şi societatea LL., care apărea ca director nominal al societăţii F. care a preluat în final imobilul prin contractul de dare în plată din 12.12.2008 autentificat de către notarul O.

Obiectul contractului l-a constituit transmiterea cu dare în plata a imobilului cu număr cadastral x situat în Bucureşti, Sect. 1, în vederea stingerii obligaţiei băneşti în suma de 17.784.500,80 RON.

Izvorul obligaţiilor care se sting, conform celor înscrise în contract, se regăseşte în contractele de cesiune de creanţă prin care HH. S.R.L. a dobândit creanţe faţă de S.C. H. S.R.L.

Pentru a putea ascunde adevărata natură a provenienţei imobilului, cunoscând că provine dintr-o infracţiune de delapidare din patrimoniul S.C. H. S.R.L., gruparea infracţională a procedat similar, încercând să spele produsul infracţional, valorificând experienţa lui B.

Astfel, B. i-a înfiinţat lui A., punându-l pe II. ca interpus în acte, la data de 18.11.2008 în Delaware - SUA, trei companii offshore, respectiv: J., I. şi K., cu structură de acţionariat nominal identică, utilizând/interpunând două companii ale sale: SSS. (Commonwealth of Dominica) şi HHH. (Cipru). Practic, cele două companii offshore ale lui B., care aveau fiecare 50% din acţiunile offshore-urilor nou create pe certificatele de înregistrare, deţineau acţiuni "în trust", pentru II.

În continuarea planului infracţional, pentru cele trei companii offshore nou înfiinţate, J., I. şi K., la data de 02.12.2008 au fost întocmite trei contracte de cesiune de creanţă, având ca obiect preluarea de către S.C. F. S.R.L. a unor pretinse datorii pe care S.C. HH. S.R.L. le avea la cele trei offshore-uri nou-înfiinţate.

Conform tabelului de mai jos, cele trei societăţi offshore au cesionat creanţe însemnate, care au fost create într-un interval de timp foarte scurt, având în vedere că acestea au fost înfiinţate la data de 18.11.2008, iar cesiunile au avut loc la data de 02.12.2008, aspecte care confirmă lipsa scopului economic al operaţiunilor.

Atât facturile, cât şi contractele de cesiune care au fost identificate de organul de urmărire penală şi ridicate cu ocazia percheziţiei domiciliare din data de 17.09.2014 la SS. în calitate de reprezentant legal al S.C. F. S.R.L., şi depuse de către BNP N. şi O. în original ca urmare a aducerii la îndeplinire a procedeului probator al ridicării de obiecte şi înscrisuri, urmează a fi desfiinţate ca false prin prezenta ca urmare a incidentei art. 25 alin. (3) C. proc. pen.

Dincolo de caracterul vădit fictiv al creanţelor sus-menţionate, prin această construcţie juridico-financiară, B. şi A. au dorit să aibă o justificare pentru a putea transfera dreptul de proprietate al imobilului situat în Calea x, din patrimoniul S.C. HH. S.R.L. în patrimoniul S.C. F. S.R.L., în vederea ascunderii adevăratei provenienţe a imobilului, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L.

Pe cale de consecinţă, la data de 12.12.2008 a fost autentificată de Biroul Notarilor Publici - N., O. şi Asociaţii sub nr. x, convenţia de dare în plată încheiată între S.C. F. S.R.L., în calitate de creditor dobânditor reprezenta de RR. (împuternicit al LL. - asociat şi administrator unic al S.C. F. SRL) şi S.C. HH. S.R.L. în calitate de debitor-înstrăinător, reprezentată de E. (împuternicit al KK. - administrator şi asociat unic al S.C. HH. SRL) -.

Obiectul convenţiei îl reprezenta stingerea, prin dare în plată, a datoriei totale în cuantum de 18.000.866,81 RON pe care S.C. HH. S.R.L. o are faţă de creditoarea sa S.C. F. S.R.L.

Practic, la data de 12.12.2008, imobilul a intrat în proprietatea sprijinitorului S.C. F. S.R.L., societate controlată tot de A., prin intermediul asociatului unic LL., sub aparenţă de legalitate, planul grupării cu privire la acest activ imobilizat fiind finalizat, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare.

De altfel, în data de 13.01.2009, conform menţiunii nr. x, S.C. F. S.R.L. şi-a schimbat sediul social la adresa din Bucureşti, sec. 1.

Aceste aspecte au rezultat şi din declaraţiile lui A., care a precizat că referitor la acţiunile din instanţe, inculpatul B., C. şi D. s-au ocupat de întocmirea tuturor formalităţilor, anticipând că instanţele vor admite aproape toate acţiunile, s-a pus problema cum vor putea fi acoperite toate titlurile executorii. Astfel, în urma unor discuţii cu C. aceasta a întrebat dacă societatea mai deţine şi alte active semnificative inculpatul menţionând imobilul din Calea x, Bucureşti.

După ce imobilul a devenit liber de sarcini, inculpatul a încheiat un contract de dare în plată în favoarea societăţii nou înfiinţate S.C. HH. S.R.L., modalitatea fiind indicată de C. care, de altfel, împreună cu D. l-au însoţit la notar pentru autentificare acestuia. Mai departe ideea de a transmite imobilul din Calea x, Bucureşti, pe o nouă societate - S.C. F. S.R.L., a aparţinut lui C., cu scopul de a ascunde adevărata provenienţa a acestuia.

Cu privire la cele trei societăţi (K., I. şi J.) inculpatul A. a declarat că au fost înfiinţate de către B. tocmai pentru a putea asigura justificarea ultimului contract de dare în plată dintre S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. Tot inculpatul A. a declarat că E., II., cât şi RR. au fost persoane pe care le-a rugat să participe la semnarea acestor acte deoarece B. le-a solicitat să interpună persoane de încredere, fără a semna în mod direct el actele.

În acest sens sunt şi declaraţiile inculpatului E. din datele de 17.09.2014, respectiv 7.11.2014, precum şi declaraţiile inculpatei C., şi a ale martorului SS.

Or, cu excepţia inculpatului E., nicio altă rudă a inculpatului nu a mai fost trimisă în judecată, deşi la notari au mai fost prezenţi şi RR., RR., în timp ce în acţionariatul S.C. H. mai figura şi soţia inculpatului MMMMMMMM., respectiv NN., iar împuternicirea pe HH. mai avea şi tatăl inculpatului, respectiv II., la percheziţia domiciliară efectuată la acesta mai fiind găsite şi alte împuterniciri, dar şi suma de 8600 euro, ce va fi supusă sechestrului asigurător prin prezenta, existând cauza probabilă, standard probator necesar a fi întrunit pentru pronunţarea unui ordin de sechestru, ca aceasta să fi provenit din săvârşirea vreuneia din faptele penale deduse judecăţii, sens în care inculpatul II. va fi citat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a explica provenienţa sumelor de bani aflate la domiciliul său.

În plus, din declaraţia inculpatului MMMMMMMM. dată în fata instanţei de judecată în data de 2.02.2016 a rezultat că tatăl său figura în mod formal în societăţile J., I., K., cedente ale debitelor fictive înregistrate de HH. la aceste societăţi către societatea F. S.R.L.

Curtea urmează să constate, suplimentar faţă de organele de urmărire penală, că acest circuit financiar special conceput pentru dobândirea imobilului din Calea x de către o societate controlată în calitate de beneficiar real de către inculpatul A. (respectiv societatea F. S.R.L., creată în mod special în vederea desăvârşirii procesului de spălare a banilor, aspect ce va cântări, atât stabilirea vinovăţiei acestei persoane juridice, la aplicarea pragului de pedeapsă, cât şi la alegerea sancţiunii complementare) nu ar fi fost apt per se să producă efectul scontat fără conivenţa notarilor O. şi Z., care nu şi-au respectat obligaţiile prevăzute în Legea spălării banilor, ci dimpotrivă, au sprijinit pe inculpatul MMMMMMMM. în etapele de stratificare şi de integrare a procesului de spălare a banilor având ca obiectiv conferirea unei aparenţe de legalitate a imobilului din Calea x.

Curtea urmează să justifice mai jos că în această cauză mai aveau aceste obligaţii şi inculpatele C. şi D., dar şi inculpatul B., deoarece printre entităţile care au obligaţia să raporteze tranzacţiile suspecte Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor figurează şi avocaţii, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile; dar şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, sintagmă care desemnează orice persoană fizică sau juridică care prestează cu titlu profesional oricare dintre următoarele servicii pentru terţi:

1. constituie societăţi comerciale sau alte persoane juridice;

2. exercită funcţia de director ori administrator al unei societăţi sau are calitatea de asociat al unei societăţi în comandită ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcţii ori calităţi;

3. furnizează un sediu social, un domiciliu ales sau orice alt serviciu legat de o societate comercială, o societate în comandită sau orice altă persoană juridică ori construcţie juridică similară;

4. are calitatea de fiduciar în derularea unor activităţi fiduciare exprese sau a altor operaţiuni juridice similare ori intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate;

5. acţionează sau intermediază ca o altă persoană să acţioneze ca acţionar pentru o persoană, alta decât o societate ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care este supusă unor cerinţe de publicitate în conformitate cu legislaţia comunitară sau cu standarde fixate la nivel internaţional.

Dacă în ceea priveşte notarul Z., din probele administrate a reieşit aspectul cunoaşterii beneficiarului real al tranzacţiei suspecte pe care a parafat-o pentru gir de legalitate, fără a verifica cauza obligaţiilor stinse prin contactul de dare în plată pe care l-a autentificat în data de 7.11.2008 pentru stingerea unor datorii fictive între Societatea SCK H. S.R.L. şi societatea HH. (relevanţă în acest sens prezentând declaraţia inculpatului A. din data de 25.04.2016 care a precizat că la autentificarea contractului de dare în plată încheiat în noiembrie 2008 la cabinetul notarial AA., după ce a purtat discuţiile cu notarul Z. l-a chemat pe dl E. să semneze actele necesare autentificării convenţiei de dare în plată, aspect care ar fi trebuit să fie apt per se să edifice notarul în privinţa beneficiarului real al tranzacţiei, precum şi să facă conducă la îndeplinirea obligaţiilor ce derivă din obligaţia de cunoaştere a clientelei, potrivit Legii nr. 656/2002 care fusese modificată încă din 21.04.2008 pentru transpunerea celei de-a III-a Directive anti-spălare (Directiva nr. 2005/60/EC) prin O.U.G. nr. 53/2008, legislaţia noastră în vigoare la momentul autentificării contractelor de dare în plată de către cei doi notari, incluzând sintagma beneficiar real, dar şi declaraţia inculpatului E. din 19.04.2016 aflată la dosar instanţă), în schimb, în ceea ce-l priveşte pe notarul O., acesta a oferit el însuşi asistenţă în scheme infracţionale, relevante fiind declaraţiile lui A., date în faţa instanţei de judecată în şedinţa din 25.04.2016 aflată la dosar instanţă, precum şi cea a inculpatului E., dată în faţa instanţei în şedinţa din 19.04.2016 aflată la dosar instanţă.

De aceeaşi asistenţă în scheme infracţionale a mai beneficiat inculpatul A. din partea notarului O. şi cu ocazia autentificării convenţiei cu privire la constituirea unui drept de superficie încheiat între S.C. M. S.R.L. (acţionarul unic al acestei societăţi era la data perfectării contractului aflat în original la fila x instanţă figura a fi P., societate înmatriculată la sediul încorporatorului de societăţi offshore din Delware care îi dăduse împuternicire de reprezentare cumnatului inculpatului MMMMMMMM., respectiv lui RR.) şi S.C. H. S.R.L., prin care a sustras de la procedura falimentului S.C. H. S.R.L. (acţionarul unic al acestei societăţi era la data perfectării contractului aflat în original la fila x instanţă figura a fi PP. S.R.L., societate înmatriculată la acelaşi sediul al încorporatorului de societăţi offshore din Delware, QQ., respectiv OOOOOO., conform open-source-ului x care îi dăduse împuternicire de reprezentare inculpatului A.) imobilul de 10000 mp situat în judeţul Ilfov, nr. cadastral x, tarlaua x, parcela x: Curtea reaminteşte că societatea S.C. M. S.R.L., o societate controlată de inculpatul A. a fost utilizată pentru spălarea prin procedura falimentului a bunurilor obţinute prin delapidarea S.C. H. S.R.L., figurând în calitate de creditor al acestei societăţi cu 30% din valoarea credală: altfel spus, prin procedura falimentului s-au transferat, cu girul judecătorului sindic, bunuri de la inculpatul A. la inculpatul A., neavând relevanţă că transferul a fost mascat prin utilizarea drept paravan a unei societăţi care continuă să funcţioneze şi în prezent şi care este controlată în calitate de beneficiar real de inculpatul A.

Curtea va avea în vedere, pe cale de consecinţă, la deliberare, şi necesitatea confiscării sumelor de bani aferente acestui transfer, deoarece cu explicaţia constituire drept superficie, explicaţie ce nu putea avea resort legal în activitatea faptică, deoarece dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar, privitor la construcţiile, plantaţiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altui proprietar, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosinţă, accesoriu dreptului de proprietate asupra construcţiilor, plantaţiilor, etc., s-a dispus de bunuri provenite din delapidarea societăţii S.C. H. SRL.

Or, inculpatul A., cumula în calitate de beneficiar real al societăţilor S.C. H. S.R.L. şi S.C. M. S.R.L., atât calitatea de proprietar asupra activelor ce compuneau patrimoniul S.C. H. S.R.L., cât şi a activelor ce compuneau patrimoniul S.C. M. S.R.L., constituirea dreptului de superficie asupra unui teren aflat deja în proprietatea sa (indiferent că înţelesese să disimuleze calitatea de beneficiar real prin interpunerea unor societăţi implantate la acelaşi sediu al încorporatorului de societăţi offshore din Delware) fiind ilegală.

Curtea a avut în vedere că notarul avea obligaţia de identificare a beneficiarului real, fiind chemat să cenzureze, astfel, de aranjamente ilegale şi să denunţe tranzacţia suspectă Oficiului.

Or, în şedinţa publică din data de 25.04.2016, inculpatul A., fiindu-i încuviinţată cererea de a da un supliment de declaraţie (consemnat în scris la dosar instanta), din proprie iniţiativă a declarat că: "La momentul încheierii contractului de superficie eram beneficiarul real la societăţilor M. şi H. În acea perioadă era iminentă intrarea firmei H. în faliment şi cunoşteam faptul că lichidatorul ca cerceta cu atenţie tranzacţiile ce constituie actele materiale ale infracţiunii de delapidare, iar pe de altă parte adunarea creditorilor poate dispune, prin vot, fie schimbarea lichidatorului, fie atragerea răspunderii organelor de conducere adică puteau apărea evenimente neprevăzute.

Am ajuns la dl. notar (O., sublinierea instanţei) în acea perioadă în scopul redactării şi intabulării unui contract de închiriere pentru apartamentul pe care îl foloseam în vila de la Predeal. Vila era pusă ca garanţie la HHHHH. pentru un credit al S.C. H. şi urma să fie executată în procedura falimentului.

Doream să mai pot utiliza încă un timp acel apartament, deoarece copii mei iubeau foarte tare acel loc. Dl notar mi-a spus că nu se poate face acel contract de închiriere decât cu acordul băncii din cauza ipotecii existente. Am avut o discuţie din care rezulta că atunci când există o ipotecă pe un imobil nu se poate face nicio operaţiune fără acordul băncii, singura posibilitate, fiind, totuşi superficia pe un teren sub ipotecă. Deşi, era prima dată când auzeam termenul de superficie, în urma unei discuţii cu dl notar pe care nu mi-o amintesc în amănunt, am ajuns la concluzia că încheierea unui contract de superficie poate genera o creanţă cu care firma M. se poate înscrie la masa credală a H., astfel încât să pot controla parţial procedura falimentului. Ţin minte precizările dlui notar că este un contract perfect valabil şi că nu îl poate contesta sau desfiinţa nimeni pe perioada procedurii de faliment.

Am identificat pentru încheierea acestui contract terenul fără construcţii din Pipera şi la o dată ulterioară s-a încheiat convenţia de superficie. După încheierea acestui contrat M. a emis o factură proformă pentru valoarea redevenţei de aproximativ 9 milioane RON. Precizez că redevenţa a fost stabilită conform raportului de evaluare care s-a făcut înainte de încheierea contractului de superficie.

Precizez că discuţiile la notar în vederea autentificării contractului de superficie s-au purtat doar între mine şi dl notar.

Precizez că şi discuţiile în vederea contractelor de dare în plată încheiate în octombrie şi decembrie 2008 s-au purtat doar între mine şi dl notar. Am chemat pe RR. doar la semnarea actelor necesare autentificării contractului de superficie.

La contractul de autentificare a convenţiei de dare în plată din decembrie 2008 încheiat la BNP O. şi N., i-am chemat, după ce am discutat doar eu şi notarul O., să semneze actele necesare autentificării convenţiei de dare în plată pe dnul E. şi pe socrul meu RR.

Precizez că onorariile aferente convenţiilor de dare în plată şi de superficie au fost stabilite de notari. Nu ştiu ce bază au folosit.

Precizez că onorariile (pentru autentificarea unor împrejurări false, contractele, urmând a fi desfiinţate de instanţă, conform disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen.) au fost plătite din fondurile societăţile al căror beneficiar real am fost eu".

De asemenea, audiat fiind în şedinţele din 29.01.2016 şi 25.04.2016, martorul RR. a declarat că de fiecare dată când mergea la notar se semna totul în 10 min şi el se prezenta doar ca să semneze., el neavând nicio influenţă în societatea S.C. M. S.R.L.

Pe cale de consecinţă, în temeiul disp. art. 267 C. pen., care incriminează fapta funcţionarului public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor judiciare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni sau 3 ani sau cu amendă, Curtea, pentru ca judecătorul care a intrat în compunerea completului care a pronunţat prezentul verdict să nu fie pasibil el însuşi de potenţiale consecinţe penale pentru neaducerea la îndeplinire a obligaţiilor ce-i incumbă potrivit C. pen., va dispune sesizarea organului de urmărire penală emitent al prezentului rechizitoriu în privinţa verificării indiciilor privind săvârşirea de către notarii Z. şi O. a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., cu copie a contractelor de dare în plată autentificate şi înscrisurilor care au stat la baza autentificării acestor contracte urmare a autentificării convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008, respectiv 12.12.2008, a convenţiei cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O., precum şi cu toate înscrisurile care au stat la baza autentificării acestei convenţii, anulate prin prezenta, a declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor audiaţi în faza de cercetare judecătorească în prezenta cauză în faţa primei instanţe, precum şi a înscrisului de unde rezultă că nu s-au făcut raportări cu privire la tranzacţiile suspecte la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Curtea reaminteşte că a dispus, din oficiu, încă din şedinţa din 22.01.2016, ca BNP AA. şi BNP N. şi O. să depună la dosarul contractul de dare în plată autentificat în data de 12.12.2008 şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestui contract.

Totodată, prin încheierea de repunere pe rol a cauzei din data de 11.02.2016, Curtea a dispus emiterea unei adrese la BNP N. şi O. pentru a se depune la dosarul cauzei convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O., precum şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestei convenţii.

Curtea a mai dispus şi emiterea unei adrese la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru a se depune la dosarul cauzei istoricul şi situaţia la zi a societăţii S.C. M. S.R.L., înmatriculată la Registrul Comerţului Bucureşti sub nr. x/2000 şi cod de înregistrare fiscală nr. x.

Dacă notarul Z. s-a conformat dispoziţiei instanţei şi a depus înscrisurile solicitate încă din data de 29.01.2016, în schimb, în ceea ce-l priveşte pe notarul O., dispoziţia instanţei s-a executat prin procedeul ridicării silite de înscrisuri, măsura care, deşi executorie, fiind dispusă de instanţă în şedinţa din 22.02.2016, a fost adusă la îndeplinire doar în data de 19.04.2016.

Curtea va face trimitere la secţiunea din prezenta hotărâre referitoare la Recuperarea produsului infracţiunii la aceste considerente pentru a justifica dispoziţia de confiscare a onorariilor percepute de notarii O. şi Z. pentru conivenţa manifestă la încheierea contractului din 7.11.2008 (autentificat de notarul Z.) prin neîndeplinirea obligaţiile ce-i incumbau în vederea prevenirii spălării banilor, conjunct cu acordarea de consultanţă în scopuri infracţionale la încheierea contractelor de dare în plată din 12.12.2008 şi de superficie din 22 mai 2009 de către notarul O.

Acestea sunt împrejurările de fapt care justifică aplicarea disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi pe cale de consecinţă confiscarea onorariilor percepute de notarul O. şi de notarul Z. de la firmele HH. ŞI S.C. H. S.R.L. din ordinul inculpatului MMMMMMMM., fără ca inculpatul E. sau martorul RR. să aibă vreo implicare, aspect ce rezultă din ordinele de plată aflate la vol. 9, 10, dosar care se coroborează cu declaraţia inculpatului A. din 02.02.2016.

Curtea mai are în vedere că la epoca săvârşirii celor două acte materiale de spălare a banilor din 7.11.2008 şi 12.12.2008, când a fost sustras de la valorificare prin procedura falimentului imobilul din Calea x şi 22 mai 2009, când a fost autentificată convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O., notarii, ca de altfel şi avocaţii şi furnizorii de servicii pentru trusturi şi companii, calitate pe care o aveau inculpatele C., D., dar şi inculpatul B. erau supuşi obligaţiilor ce le incumbau în calitate de entitate raportoare conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor.

Calitatea de entitate raportoare a avocaţilor şi a celor două cabinete notariale era prevăzută, astfel, în disp. art. 8 lit. f) din Legea nr. 656/2002 (Curtea precizează că după renumerotarea Legii nr. 656/2002, entităţile raportoare sunt prevăzute în disp. art. 10 din Legea nr. 656/2002) care menţionează notarii publici, avocaţii şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale, în cazul în care acordă asistenţă în întocmirea sau perfectarea de operaţiuni pentru clienţii lor privind cumpărarea ori vânzarea de bunuri imobile, acţiuni sau părţi sociale ori elemente ale fondului de comerţ, administrarea instrumentelor financiare sau a altor bunuri ale clienţilor, constituirea sau administrarea de conturi bancare, de economii ori de instrumente financiare, organizarea procesului de subscriere a aporturilor necesare constituirii, funcţionării sau administrării unei societăţi comerciale, constituirea, administrarea ori conducerea societăţilor comerciale, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare sau a altor structuri similare ori desfăşurarea, potrivit legii, a altor activităţi fiduciare, precum şi în cazul în care îşi reprezintă clienţii în orice operaţiune cu caracter financiar ori vizând bunuri imobile.

Supravegherea prudenţială a sectorului profesiunilor legale (non-financiare) în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului, conform prevederilor Legii nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, este asigurată de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România (UNNPR), conform art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, UNNPR fiind şi organism de supraveghere şi control pentru notarii publici, privind respectarea normelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism. În acest context, UNNPR a adoptat Decizia nr. 44/2006, act care subliniază obligaţiile pe care le au notarii din perspectiva aplicării prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare şi de Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), unica succesoare a Uniunii Avocaţilor din România. Conform art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu modificările şi completările ulterioare, UNBR este şi organism de supraveghere şi control pentru avocaţi, privind respectarea normelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism. În ceea ce priveşte activitatea de colaborare dintre UNBR şi ONPCSB pe linia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării terorismului, aceasta este statuată prin protocolul încheiat între cele două instituţii în luna noiembrie 2005.

Chiar dacă în procesul de armonizare a legislaţiei ţării noastre la standardele Uniunii Europene prevăzute în Directiva nr. 2001/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene din 2 decembrie 2001 pentru modificarea prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE (cea de-a doua directivă anti-spălare incluzând pentru prima dată profesiile liberale în dispozitivul de prevenire a spălării banilor), prin adoptarea Legii nr. 230/2005, a fost exprimată, în doctrină, părerea că unii membrii ai profesiilor liberale nu-şi pot aduce la îndeplinire obligaţiile impuse de lege, decât cu respectarea secretului profesional, de vreme ce "obligaţia păstrării secretului profesional este o problemă fundamentală şi principală, de natura şi existenţa avocatului, executorului judecătoresc şi notarului public, un drept şi o obligaţie a acestora, impuse de lege, de deontologia profesională, de preceptele morale şi de tradiţie", prin modificările legislative sus-menţionate se contura o importantă exceptare a unor membri ai profesiilor liberale de respectare a secretului profesional, justificată de rolul pe care îl au măsurile de prevenire a spălării banilor în combaterea criminalităţii organizate.

Astfel, din studiile efectuate de experţii FATF, s-a observat că spălătorii de bani sunt dispuşi să elaboreze scheme, cât mai sofisticate pentru evitarea atragerii atenţiei autorităţilor. În plus, observând că autorităţile îşi concentrează atenţia asupra unor metode de spălare a banilor, infractori financiari sunt nevoiţi să-şi reorienteze conduita infracţională. În acest scop, este uşor de înţeles predilecţia infractorilor de a apela la sprijinul avocaţilor, contabililor, consultanţilor fiscali, notarilor pentru crearea mecanismelor necesare transferului fondurilor.

Aceşti liber-profesionişti intermediază accesul infractorilor la oportunităţile oferite de sistemul financiar, cunoscând sau trebuind să cunoască faptul că prin consultanţa acordată facilitează ascunderea originii infracţionale ori a fondurilor ce se cer investite.

Directiva 91/308/CEE a inclus notarii şi alţi membri ai profesiilor liberale juridice în domeniul de aplicare a regimului comunitar de combatere a spălării banilor; membrii acestor profesii liberale juridice, definiţi de statele membre, se supun dispoziţiilor prevederilor directivei, atunci când participă la tranzacţii financiare sau comerciale, inclusiv la furnizarea de consultanţă fiscală, deoarece aici se întâlneşte riscul cel mai ridicat ca serviciile membrilor profesiilor liberale juridice să fie folosite ilegal, în scopul spălării produselor activităţii infracţionale sau în scopul finanţării terorismului.

Astfel, consultanţa juridică se supune în continuare obligaţiei secretului profesional, cu excepţia cazului în care consultantul juridic participă la spălarea banilor sau la finanţarea terorismului, în care consultanţa juridică este furnizată în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului sau a cazului în care avocatul ştie că îi este solicitată consultanţă juridică de către client în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului.

Curtea reaminteşte că potrivit Recomandărilor nr. x şi y ale Grupului de Acţiune Financiară (cunoscut după acronimul său GAFI, FATF) asigurarea transparenţei şi beneficiarul real a persoanelor şi aranjamentelor juridice prezintă o importanţă crucială. Astfel, ţările trebuie să se asigure că există informaţii adecvate, corecte şi în timp util, cu privire la beneficiarul real şi cel care controlează persoanele juridice, care pot fi obţinute şi accesate, în timp real de autorităţile competente. În special, ţările care au persoane juridice care au posibilitatea de a emite acţiuni la purtător sau mandate de acţiuni la purtător, sau care permit acţionari desemnaţi sau directori desemnaţi, trebuie să întreprindă măsuri eficiente pentru a se asigura ca nu sunt folosiţi în mod abuziv pentru spălarea banilor sau finanţarea terorismului. Ţările trebuie să ia măsuri pentru a facilita accesul la informaţiile privind beneficiarul real sau la cel care controlează, de către instituţiile financiare sau DNFBP-urile, sferă în care intră avocaţii şi notarii: astfel, Conform Glosarului Recomandărilor FATF, "Categorii desemnate de activităţi ne-financiare şi profesiuni" înseamnă:

- Cazinouri (ce includ şi cazinouri Internet).

- Agenţi imobiliari

- Dealeri de metale preţioase;

- Dealeri de pietre preţioase

- Avocaţii, notari, alte profesiuni juridice independente - aceasta se refera la persoane care îşi exercita profesia în mod independent, parteneri sau profesionişti angajaţi în cadrul firmelor de profesionişti. Aceasta nu înseamnă ca se refera la acele categorii de profesionişti care sunt angajaţi permanenţi ai unor entităţi economice, nici la profesioniştii care lucrează pentru agenţiile guvernamentale care pot fi deja subiect al măsurilor de combatere a spălării banilor.

- Societăţile de administrare şi societăţile de prestări servicii se referă la toate persoanele sau activităţile economice care nu sunt cuprinse în alta parte de aceste Recomandări şi care, ca activitate economica, furnizează următoarele servicii la terţe părţi:

- Acţionează ca agent de formare pentru persoane juridice (societăţi comerciale);

- Acţionează ca (sau aranjează pentru o alta persoana sa acţioneze ca director sau secretar al unei societăţi, ca partener al unui parteneriat de afaceri sau o poziţie similara în legătura cu alte persoane juridice;

- Asigura un sediu înregistrat, adresa pentru activităţi economice sau adresa locaţiei unde îşi desfăşoară activitatea, adresa de corespondenţă sau adresa administrativă pentru o societate comercială, un parteneriat sau orice altă persoană juridică sau aranjament;

- Acţionează ca (sau aranjează pentru altă persoană să acţioneze ca administrator al unei anumite societăţi de administrare;

- Acţionează ca (sau aranjează pentru altă persoană să acţioneze ca deţinător de acţiuni (altă persoană decât proprietarul acţiunilor) în numele altei persoane.

De asemenea, potrivit Glosarului Recomandărilor FATF, "Aranjamente legale" se referă la societăţile de administrare create pe baza unor instrucţiuni precise sau alte aranjamente legale similare) cărora le revin cerinţele prevăzute de Recomandările 10 şi 22.

În ceea ce priveşte chestiunea protecţiei vieţii private versus obligaţia de raportare a acestor categorii de profesii liberale Unităţii Informaţii Financiare de către reprezentanţii profesiilor liberale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în cauza Michaud c. Franţei, hotărârea din 8 decembrie 2012, că îndeplinirea obligaţiilor ce le incumbă acestora în materia prevenirii spălării banilor nu este de natură să aducă atingere privată garantat în art. 8 din Convenţie, după ce anterior în cauza Ordre des Barreaux, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, învestită prin două cereri introduse la 22 iulie 2004 de Ordre des barreaux francophones et germanophones şi Ordre français des avocats du barreau de Bruxelles, pe de-o parte, precum şi de Ordre des barreaux flamands şi Ordre néerlandais des avocats du barreau de Bruxelles, pe de altă parte, s-a solicitat instanţei de trimitere anularea art. 4, 5, 7, 25, 27, 30 şi 31 din Legea din 12 ianuarie 2004. Consiliul Barourilor din Uniunea Europeană şi Ordre des avocats du barreau de Liece au intervenit în acţiunea principală, iar Curtea de la Luxemburg s-a pronunţat în sensul că trebuie constatat că obligaţiile de informare şi de cooperare cu autorităţile responsabile de combaterea spălării banilor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Directiva 91/308/CEE şi impuse avocaţilor de art. 2a pct. 5 din această directivă, ţinând cont de art. 6 alin. (3) al doilea paragraf din aceasta, nu încalcă dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta este garantat de art. 6 din Convenţie şi de art. 6 alin. (2) din Tratatul Uniunii Europene, garanţiile acestui text de lege nefiind incidente deoarece nu este vizată o procedură judiciară.

În plus, Conform art. 18 alin. (6) din Legea spălării banilor în varianta în vigoare la acea dată, înainte de republicare, nu se considera o încălcare a obligaţiilor prevăzute la alin. (18) alin. (2) fapta persoanelor prevăzute la art. 8 lit. e) şi f) (avocaţii şi notarii) care, în conformitate cu prevederile statutare, încearcă să descurajeze un client să desfăşoare activităţi ilicite.

Curtea observă că ultimul alineat al art. 18 alin. (6) transpunea în dreptul nostru Nota interpretativă a Recomandării nr. x a FATF în vigoare la acea dată (Recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională, principalul promotor de politici de combatere spălare a spălării banilor fiind revizuite în anul 2012), potrivit cu care nu constituie o încălcare a obligaţiei impuse prin Recomandarea nr. x şi nu poate fi catalogată dezvăluire de informaţii (tipping off) încercarea de a convinge un client să nu se angajeze într-o activitate ilegală de avocaţi, notari, reprezentanţi ai altor profesiuni juridice independente şi contabili, acţionând ca şi profesionişti independenţi din punct de vedere legal (a se vedea Interpretative Note to Recommendation x (tipping off) disponibilă pe site-ul x.

Curtea a menţionat că standardele de respectare de către România a Recomandărilor FATF sunt verificate periodic de către Consiliul Europei prin experţii Moneyval (Committe of Experts on the Evaluation of Anti-Money Laundering Measures and the Financing of Terrorism), iar concluzia experţilor Moneyval cu ocazia celei de-a treia rundă de evaluări efectuate în anul 2008 a fost în sensul că sancţiunile aplicate pentru nerespectarea obligaţiilor care alcătuiesc regimul de prevenire al săvârşirii infracţiunilor de spălare a banilor şi activităţilor de terorism ridică serioase semne de întrebare în ceea ce priveşte eficienţa acestora (A se vedea the Executive Summary of the Third Round Detailed Assessment Report on Romania Anti-Money Laundering and Combating the Financing of Terrorism, disponibil pe site-ul x)

Pe de altă parte, atunci când există probe ale deturnării activităţilor entităţilor corporatiste în scopuri infracţionale, se constată şi implicarea într-o manieră mai mult sau mai puţin evidentă a unor profesionişti pentru facilitarea formării unor entităţi în jurisdicţii offshore sau exploatarea oportunităţilor oferite de jurisdicţiile străine în scopul ascunderii identităţii adevăratului beneficiar real al afacerilor, fie că este vorba de acţionari persoane fizice, deţinători de acţiuni nominale sau la purtători, fie că este vorba de acţionari persoane juridice.

Legiuitorul român, modificând Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism prin O.U.G. nr. 53/2008 a definit conform art. 2 alin. (j) şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice ca fiind "orice persoană fizică sau juridică care prestează cu titlu profesional oricare dintre următoarele servicii pentru terţi: 1. constituie societăţi comerciale sau alte persoane juridice; 2. exercită funcţia de director ori administrator al unei societăţi sau are calitatea de asociat al unei societăţi în comandită ori o calitate similară în cadrul altor persoane juridice sau intermediază ca o altă persoană să exercite aceste funcţii ori calităţi; 3. furnizează un sediu social, un domiciliu ales sau orice alt serviciu legat de o societate comercială, o societate în comandită sau orice altă persoană juridică ori construcţie juridică similară; 4. are calitatea de fiduciar în derularea unor activităţi fiduciare exprese sau a altor operaţiuni juridice similare ori intermediază ca o altă persoană să exercite această calitate; 5. acţionează sau intermediază ca o altă persoană să acţioneze ca acţionar pentru o persoană, alta decât o societate ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată care este supusă unor cerinţe de publicitate în conformitate cu legislaţia comunitară sau cu standarde fixate la nivel internaţional" şi le-a inclus în sfera entităţilor raportoare prev. de art. 8 din Legea nr. 656/2002, astfel că, în prezenta cauză, aceleaşi obligaţii le avea şi societatea PPPPPPPP. şi inculpaţii NNNNNNNN., LLLLLLLL. şi KKKKKKKK., care în loc să întrerupă orice relaţie cu clientul MMMMMMMM. şi să sesizeze Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, au acordat pe scară largă consultaţii în scheme infracţionale.

Beneficiarul real era definit, în epocă, în Anexa nr. 1 a Raportului FATF, "The Misuse of Corporate Vehicles, Including Trust and Company Service Providers" publicat pe site-ul x 13.10.2006, p. 23 ca fiind persoana sau persoanele fizice care deţin sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana în numele căreia se realizează o tranzacţie, precum şi persoana fizică care exercită controlul asupra conducerii unei persoane juridice şi în disp. art. 22 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, articol introdus prin O.U.G. nr. 53/2008.

Altfel spus, entităţile raportoare (notarii, avocaţii şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice) erau obligate să înţeleagă şi să raporteze ca tranzacţii suspecte unele similitudini ale tipologiilor de spălare a banilor prin intermediul folosirii unor entităţi corporatiste: structura multijurisdicţională sau structura complexă a entităţilor corporatiste sau a trusturilor, efectuarea de plăţi în conturi din străinătate fără o justificare economică clară, utilizarea de conturi deschise în jurisdicţii offshore fără o necesitate economică evidentă, utilizarea unor persoane interpuse sau a companiilor fantomă, beneficierea de asistenţă în scopuri infracţionale.

De altfel, în doctrină s-a atras atenţia că acestea sunt şi elemente de suspiciune privind spălarea banilor şi cu cât vor fi mai atent observate cât mai multe dintre aceste elemente, cu, atât va fi mai mică posibilitatea păstrării anonimatului beneficiarului efectiv (A se vedea, în acest sens, Deturnarea activităţii entităţilor corporatiste, inclusiv a prestatorilor de servicii pentru trusturi şi societăţi, în Revista Curierul Fiscal nr. 7/2008, p. 28 - 33).

De menţionat, că în sistemul nostru de drept, Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor nu se putea sesiza din oficiu până la modificarea legii noastre anti-spălare prin O.U.G. nr. 53/2008 cu privire la existenţa indiciilor temeinice privind săvârşirea acestor infracţiuni, alin. (21) al art. 19 fiind introdus prin art. I pct. 23 din O.U.G. nr. 53/2008.

Curtea urmează să puncteze care erau obligaţiile notarilor, avocaţilor şi furnizorilor de servicii pentru trusturi şi companii, entităţi profesionale a căror activitate a fost deturnată în prezenta cauză în scopuri infracţionale, făcând trimitere la textele din dispozitivul de luptă împotriva spălării banilor, înainte de renumerotare:

Prin art. I pct. 12 din Ordonanţa de urgentă nr. 53 din 21 aprilie 2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism a fost introdus, pentru prima dată în legislaţia românească, un text de lege care obligă entităţile raportoare să aplice trei categorii de măsuri necesare cunoaşterii clientelei: standard, simplificate şi suplimentare: Curtea a avut în vedere dispoziţiile art. 81 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republ. în M. Of. , conform disp. art. IV din Ordonanţa de urgentă nr. 53 din 21 aprilie 2008.

Conform textului de lege sus-menţionat, persoanele prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 - entităţile raportoare - sunt obligate ca în desfăşurarea activităţii lor să adopte măsuri adecvate de prevenire a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism şi, în acest scop, pe bază de risc, aplică măsuri-standard, simplificate sau suplimentare de cunoaştere a clientelei, care să le permită identificarea, după caz, şi a beneficiarului real.

Într-adevăr, anumite situaţii prezintă un risc mai mare de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. Deşi trebuie stabilite identitatea şi profilul comercial al tuturor clienţilor, există cazuri în care sunt necesare proceduri deosebit de riguroase de identificare şi verificare a clientelei. În acest sens, se impune ca la nivelul legislaţiei naţionale să existe criterii general aplicabile de stabilire a riscului ridicat din punct de vedere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism. De asemenea, având în vedere dezvoltarea economică din ultimii ani, a fost necesară o creştere a pragului de raportare a operaţiunilor în numerar şi a transferurilor externe, precum şi stabilirea unei metodologii de raportare a acestor tipuri de tranzacţii, aceasta cu atât mai mult cu cât modalitatea actuală de raportare îngreunează activitatea curentă a entităţilor raportoare şi a constituit o critică constantă a sectorului privat, în special a sectorului bancar.

În scopul prevenirii acelor situaţii în care persoanele profită de anonimat pentru a desfăşura activităţi cu caracter infracţional, este necesar să se prevadă în mod expres în legislaţie ca toate entităţile raportoare să solicite identificarea clienţilor lor atunci când stabilesc relaţii de afaceri cu aceştia sau atunci când efectuează tranzacţii care depăşesc un anumit prag.

Înainte de a prezenta care sunt textele de lege care prevăd obligaţiile care incumbă entităţilor raportoare în scopul prevenirii spălării banilor în sistemul nostru de drept, dar şi atribuţiile de supraveghere a diverselor autorităţi publice din domeniu, Curtea a apreciat că se cuvine să prezinte unele valenţe ale noţiunii de "risc" în această materie.

Astfel, ţările care respectă Recomandările Grupului de Acţiune Financiară împotriva Spălării Banilor (GAFI) trebuie să încorporeze în legislaţiile interne conceptul de evaluare a riscului de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

Aplicarea măsurilor de prevenire a spălării banilor pe bază de risc reprezintă o schimbare fundamentală faţă de abordarea anterioară impusă de adoptarea Recomandărilor FATF, care presupunea, până la revizuirea acestora, în anul 2003, cunoaşterea tendinţelor procesului de spălare a banilor (a case-based approach) şi aplicarea regulilor adoptate de autorităţile prudenţiale pentru prevenirea flagelului (a rule-based approach).

Curtea a reamintit faptul că pentru aplicarea standardelor anti-spălare impuse de adoptarea Recomandărilor FATF în anul 1990 au fost publicate tipologii de spălarea banilor pentru facilitarea înţelegerii elementelor caracteristice diferitelor forme ale spălării banilor, dar şi pentru determinarea entităţilor raportoare să ia decizii în acord cu tendinţele politicilor de spălare. În timp ce analizele de caz oferă exemple ale unor situaţii specifice de săvârşire a infracţiunii de spălare a banilor, rolul tipologiilor este acela de a oferi descrieri ale unor prototipuri ce reprezintă elemente esenţiale ale unei tipologii de spălare.

La epoca săvârşirii faptelor, erau publicate pe site-ul FATF (Grupului de Acţiune Financiară internaţională) la adresa x RBA Guidance for Legal Professionals în vederea facilitării de către notari şi avocaţi a aplicării standardelor de cunoaştere a clientelei pe bază de risc, pornindu-se de la constatarea potrivit căreia spre deosebire de sistemul de detectare al spălării banilor care impune cunoaşterea tipologiilor şi analizelor unui răspuns la întrebarea dacă combinaţia dintre particularităţile clientului şi ale tranzacţiei corespund unui tipar de spălare a banilor, o abordare pe bază de risc presupune existenţa unui sistem probabilistic care să arate care dintre particularităţile specifice contribuie la probabilitatea existenţei spălării banilor.

Aşadar, aplicarea standardelor de cunoaştere a clientelei pe bază de risc a fost consacrată, pentru prima dată, prin revizuirea celor 40 de recomandări FATF, în anul 2003. Conform Recomandărilor nr. x şi nr. y, entităţile raportoare trebuie să fie supuse unor sisteme efective de monitorizare şi asigurare a conformităţii desfăşurării activităţii lor cu cerinţele de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pe bază de expunere la risc. Extinderea obligaţiilor de raportare la unele categorii de activităţi economice non-financiare şi profesiuni desemnate(categorie în care erau incluşi notarii şi avocaţii) constituia, de la Revizuirea Recomandărilor FATF în anul 2003, o altă modificare semnificativă adusă strategiilor anti-spălare.

Se dorea ca un al avantaj al adoptării strategiilor anti-spălare pe bază de risc să rezide într-o flexibilitate mai mare cu care se răspunde problemelor complexe generate de rapiditatea şi anonimatul fluxurilor financiare prin care circulă produsele supuse spălării. Într-adevăr, sistemele reglementărilor prescriptive erau încorsetate de reguli şi ghiduri şi dacă apăreau unele neconcordanţe între aceste reglementări şi activitatea care prezintă un risc de spălare a banilor, atunci cadrul legal de prevenire devenea ineficient. Vulnerabilitatea acestor sisteme a fost nu de puţine ori exploatată de spălătorii de bani.

Spre deosebire de acest sistem, monitorizarea clientelei pe baza de risc impune instituţiilor cu responsabilităţi în aplicarea regulilor anti-spălare să identifice riscurile de spălare a banilor şi să adopte toate măsurile necesare pentru monitorizarea acestor riscuri. Astfel, nu este de ajuns ca entităţile raportoare să adopte proceduri interne pentru respectarea obligaţiilor impuse de lege, acestea trebuind să observe riscurile de spălare a banilor care pot fi generate de propriile activităţi şi să stabilească strategiile şi procedurile necesare pentru combaterea acestor riscuri. Eficienţa reglementărilor anti-spălare pe bază de risc va presupune, întotdeauna, găsirea unei modalităţi uniforme de abordare a situaţiilor de spălare a banilor de către entităţile raportoare, care trebuie să identifice riscurile care trebuie controlate şi modalitatea de control a acestora.

Un alt avantaj al strategiilor de prevenire a spălării banilor bazate pe componenta de risc constă în transferarea unor responsabilităţi de la instituţiile de supraveghere la entităţile-raportoare care erau obligate să-şi utilizeze know how-ul şi experienţa dobândită pentru a înţelege backgroundul tranzacţiilor financiare care prezintă suspiciuni de spălare a banilor.

Conceptul de risc privind spălarea banilor presupune existenţa a cel puţin trei elemente distincte. Primul element priveşte legătura între particularităţile clientului sau tranzacţiei considerate suspecte şi evenimentul pe care entitatea raportoare doreşte să îl identifice. Acesta este riscul evaluat prin modelul probabilistic. Când există o puternică legătură de cauzalitate între cele două constante se poate afirma că există un risc ridicat privind existenţa situaţiilor de spălare a banilor. O a doua metodă de evidenţiere a riscului priveşte gravitatea, amploarea evenimentului care trebuie demonstrat. Riscul de consecinţă impune acordarea unei atenţii sporite tranzacţiilor cu sume mari în numerar, care pot trezi suspiciuni de finanţare a unor viitoare activităţi criminale. Riscul reputaţional al firmei care nu reuşeşte să identifice şi să raporteze aceste tranzacţii suspecte constituie o formă a riscului de consecinţă. O altă metodă de conceptualizare a riscului de spălare a banilor are la bază vulnerabilităţile entităţii raportoare care pot fi speculate de spălarea de bani.

O strategie anti-spălare bazată pe evaluarea riscului trebuie să ia în considerare toate aceste forme ale riscului şi să pună accent pe necesitatea înlăturării vulnerabilităţilor de monitorizare şi raportare a tranzacţiilor suspecte de către entităţile raportoare.

Curtea a amintit că aplicarea măsurilor de prevenire a spălării banilor sunt ghidate de următoarele principii: în primul rând, prin deprivarea infractorilor de bunurile dobândite ilicit, dispare motivaţia financiară a comiterii infracţiunilor generatoare de bani murdari; în al doilea rând, cresc costurile tranzacţiei; în al treilea rând, eforturile de prevenire a spălării banilor cresc posibilitatea ca infractorul să fie prins şi condamnat.

Însă nu doar autorităţile judiciare sunt chemate să înţeleagă mecanismul de gândire al infractorului financiar: prin aplicarea măsurilor anti-spălare entităţile raportoare prev. la art. 8 din Legea nr. 656/2002, se asigură dezideratul membrilor societăţii ca infractorii nu pot folosi toate posibilităţile oferite de economia de piaţă în scopuri infracţionale.

Conform definiţiei Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, riscul privind spălarea banilor şi finanţarea actelor de terorism poate fi determinat de unii factori interni, cum ar fi derularea neadecvată a unor activităţi interne, existenţa unui personal sau a unor sisteme necorespunzătoare, ori de factori externi, cum ar fi condiţiile economice ale entităţilor reglementate, ca urmare a neaplicării sau a aplicării defectuoase a dispoziţiilor legale ori contractuale, precum şi a lipsei de încredere a publicului în integritatea entităţii în cauză.

Pentru categoriile de risc sunt stabilite niveluri de risc în funcţie de situaţiile de risc supravegheate. Steagul roşu, portocaliu şi galben arată în fapt, gradual, vulnerabilitatea expunerii entităţii raportoare la riscul privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului, reprezentând la nivelul Oficiului măsurile necesare a fi dispuse ca instrumente de prevenţie a spălării banilor sau finanţării actelor de terorism.

Pentru implementarea "Normelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, standardele de cunoaştere a clientelei şi control intern pentru entităţile raportoare non-financiare care nu sunt supuse supravegherii prudenţiale a unor autorităţi", prin Decizia Plenului Oficiului nr. 90/2007 au fost aprobate "Procedurile de lucru pentru desfăşurarea acţiunilor de supraveghere, verificare şi control al persoanelor fizice/juridice prevăzute la art. 8 din Legea nr. 656/2002 cu modificările şi completările ulterioare", document ce reprezintă instrumentul tehnico-juridic, armonizat cu legislaţia europeană pentru realizarea acţiunilor de supraveghere off-site şi on-site de către personalul de specialitate din cadrul Serviciului Supraveghere şi Control din cadrul Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.

Aceste strategii ce oferă o privire generală asupra planurilor de acţiune guvernamentale reafirmau rolul semnificativ jucat de cerinţele UE privind acţiunile de spălare a banilor şi evidenţiau nevoia de a adapta în mod constant legislaţia privind combaterea activităţii de spălare a banilor din România la acquis-ul comunitar.

Dacă nu ar fi înţeles obligaţiile ce le incumbă potrivit legislaţiei anti-spălare, entităţile raportoare prev. în art. 8 alin. (1) lit. g) şi f) din Legea nr. 656/2002 (în prezenta cauză aveau astfel de obligaţii angajaţii PPPPPPPP., respectiv inculpaţii NNNNNNNN., KKKKKKKK. ŞI LLLLLLLL. dar şi notarii Z. şi O.) ar fi avut posibilitatea să solicite organizarea unor sesiuni de instruire Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor: în acord cu recomandările experţilor Moneyval, care impuneau o întărire a cooperării Oficiului cu entităţile raportoare prin creşterea sensibilităţii acestora din urmă privind riscurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului, fusese modificat art. 16 alin. (2) din Legea nr. 656/2002 prin art. I punctul 20 din O.U.G. nr. 53/2008, consacrându-se posibilitatea Oficiului de a organiza seminarii de instruire în domeniul prevenirii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism.

Sintetizând concluziile Rapoartelor FATF "The Misuse of Corporate Vehicles, Including Trust and Company Service Providers" publicat pe site-ul x pe 13.10.2006 şi OECD "Behind the Corporate Veil: Using Corporate Entities for illicit Purposes (2001), Curtea a redat mecanismul de încorporare a unei persoane juridice nerezidente într-o jurisdicţie offshore, rolul directorilor şi acţionarilor nominali (NOMINEES) este următorul:

- acţionarii nominali sunt persoanele juridice care deţin în numele şi pe seama beneficiarului real acţiunile într-o companie rezidentă într-o jurisdicţie offshore, fiind astfel ascunsă identitatea beneficiarului real. În acest scop, este completată o declaraţie de încredere în care se menţionează expres că respectivele acţiuni sunt deţinute de acţionarul nominal ca fiduciar în numele şi pe seama persoanei fizice acţionar în respectiva persoană juridică rezidentă în jurisdicţia offshore;

- directorii nominali sunt persoanele desemnate prin hotărârea acţionarilor nominali să desfăşoare activităţi de reprezentare în limita puterilor conferite, însă toate puterile acestora sunt exercitate de beneficiarul real sau de o altă persoană împuternicită în acest scop;

- secretarii sunt persoanele fizice/juridice desemnate în scopul îndeplinirii activităţilor administrative privind persoana juridică rezidentă într-o jurisdicţie offshore (corespondenţă, informări ale acţionarilor reali, convocări pentru întâlniri etc.).

Rolul acţionarilor nominali, respectiv al directorilor nominali este acela de asigura anonimizarea deţinerilor de acţiuni la o persoană juridică rezidentă într-o jurisdicţie offshore, în sensul că doar ei vor fi cei care vor apărea în registrele companiilor (cum este, de exemplu, Registrul Comerţului din România) care sunt publice. Prin urmare, nu pot fi obţinute informaţii privind beneficiarul real al acestor companii prin consultarea registrelor publice.

În consecinţă, pot fi făcute următoarele delimitări:

- deţinătorii legali ai acţiunilor sunt persoanele fizice sau juridice titulare ale acţiunilor la persoana juridică offshore - aceste persoane sunt cele care vor figura ca acţionari la registrele publice ale companiilor, deşi, în realitate, deţinerea acţiunilor se face pentru alte persoane în baza declaraţiilor de încredere (declaration of trust);

- persoana care exercită controlul se referă la persoana care în mod actual şi efectiv controlează persoana juridică prin impunerea deciziilor de afaceri, fără a deţine vreo funcţie în companie;

- beneficiarul real este persoana care obţine beneficii şi se bucură de activele persoanei juridice şi de capitalul acesteia, indiferent dacă aceasta figurează în vreun fel în companie sau în fapt se ocupă de activitatea persoanei juridice. Pentru stabilirea identităţii acestora, este necesară stabilirea transferurilor bancare succesive - încasări şi plăţi - ale sumelor de bani prin intermediul mai multor persoane juridice (money trail).

De cele mai multe ori, în stabilirea identităţii beneficiarului real este utilă consultarea informaţiilor referitoare la numirea ca împuternicit pe conturi şi unică persoană autorizată pentru efectuarea tranzacţiilor societăţii offshore. Se poate astfel constata că această numire vizează de cele mai multe ori beneficiarul real, care are interesul de a controla operaţiunile financiar-bancare ale societăţii şi de a primi informaţiile referitoare la societate de la compania fiduciară sau de la alte persoane juridice, sens în care procedează la comunicarea către băncile unde au fost deschise conturi bancare şi către compania fiduciară a adresei sale poştale.

Curtea a menţionat, astfel că, potrivit art. 1 alin. (12) din Metodologia de lucru a Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor din 29.05.2008 privind transmiterea rapoartelor de tranzacţii în numerar şi a rapoartelor de transferuri externe, aprobată prin Decizia nr. 673 din 29/05/2008 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind transmiterea rapoartelor de tranzacţii cu numerar şi a rapoartelor de transferuri externe publicată în M. Of. nr. 452/17.06.2008, cu intrare în vigoare la 16.08.2008, sintagma entitate raportoare defineşte persoanele fizice sau juridice care intră sub incidenţa Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a actelor de terorism.

Curtea urmează să valorifice, pe cale de consecinţă, şi deturnarea de către angajaţii PPPPPPPP. (furnizor de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice, conform disp. art. 8 lit. g) din Legea nr. 656/2002 în vigoare la acea dată a prevederilor referitoare la obligaţia de cunoaştere a clientelei şi de raportare a tranzacţiilor suspecte Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea spălării banilor la justificarea pragului de pedeapsă aplicat inculpaţilor NNNNNNNN., LLLLLLLL. şi KKKKKKKK.).

Curtea a conchis, în sensul că, în calitate de entitate raportoare, avocaţii, notarii şi furnizorii de servicii pentru societăţile comerciale şi alte entităţi sau construcţii juridice aveau în primul rând obligaţia de cunoaştere a clientelei, fiind supuşi prevederilor obligaţiilor prev. de art. art. 91 din Legea nr. 656/2002 introdus prin art. I pct. 14 din O.U.G. nr. 53/2008., text potrivit cu care persoanele prevăzute la art. 8 vor aplica măsurile - standard de cunoaştere a clientelei tuturor clienţilor noi, precum şi, cât mai curând posibil, în funcţie de risc, în cazul clienţilor existenţi. Potrivit disp. art. 10 din Legea nr. 656/2002, datele de identificare a clienţilor vor cuprinde, în cazul persoanelor fizice - datele de stare civilă menţionate în documentele de identitate prevăzute de lege, iar în cazul persoanelor juridice datele menţionate în documentele de înmatriculare prevăzute de lege, precum şi dovada că persoana fizică care conduce tranzacţia reprezintă legal persoana juridică. În cauza de faţă, trebuiau aplicate măsurile suplimentare de cunoaştere a clientelei, deoarece exista o situaţie care, prin natura sa, putea prezenta un risc sporit de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, tranzacţiile, prin natura lor, prezentând un risc sporit de spălare a banilor, potrivit disp. art. 121 din lege, introdus prin art. I pct. 16 din O.U.G. nr. 53/2008, de vreme ce aveau loc între societăţi controlate de alte societăţi înmatriculate la sediul încorporatorului celui mai opac paradis fiscal la acea dată, respectiv Delware.

În aplicarea prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, cu modificările şi completările ulterioare, Regulamentul din 04.06.2008 publicat în M. Of. nr. 444/13.06.2008, aprobat prin Hotărârea nr. 594 din 4 iunie 2008 reglementa măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, procedurile de cunoaştere a clienţilor şi de prelucrare a informaţiilor referitoare la spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Curtea a explicat, care erau obligaţiile ce incumbau entităţilor raportoare (în cauză aveau aceste obligaţii notarii Z. şi O. şi furnizorii de servicii pentru trusturi şi companii, dar şi angajaţii PPPPPPPP. trimişi în judecată, respectiv inculpaţii NNNNNNNN., LLLLLLLL. şi KKKKKKKK.) în faţa unei tranzacţii suspecte de spălare a banilor, cu precizarea că legiuitorul a ales să redefinească tranzacţia suspectă prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 53/2008: potrivit art. 2 lit. "c" din Legea nr. 656/2002 prin tranzacţie suspectă se înţelege operaţiunea care aparent nu are un scop economic sau legal ori care prin natura ei şi/sau caracterul neobişnuit în raport cu activităţile clientului uneia dintre persoanele prevăzute la art. 8, trezeşte suspiciunea de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, iar obligaţiile ce incumbă entităţilor raportoare în faţa unei tranzacţii suspecte de spălare a banilor erau prevăzute în disp. art. 3 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 şi în faţa unei tranzacţii în numerar care depăşeşte echivalentul a 15.000 euro.

Curtea a luat că potrivit disp. art. 3 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, de îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism, va informa persoana desemnată conform art. 14 alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Persoana desemnată va analiza informaţiile primite şi va sesiza Oficiul cu privire la suspiciunile motivate rezonabil. Acesta va confirma primirea sesizării. Potrivit art. 3 alin. (6) şi (7) din Legea nr. 656/2002, persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 10 zile lucrătoare, efectuarea operaţiunilor cu sume în numerar, în RON sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în RON a 15.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează prin una sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele. Prevederile alin. (6) se aplică şi transferurilor externe în şi din conturi pentru sume a căror limită minimă reprezintă echivalentul în RON a 15.000 euro.

Potrivit art. 2, 3 şi 4 din Metodologia de lucru privind transmiterea rapoartelor de tranzacţii cu numerar şi a rapoartelor de transferuri externe, rapoartele se transmit către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în cel mult 10 zile lucrătoare de la efectuarea tranzacţiei ce face obiectul raportării. Rapoartele pot fi transmise către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor:

a) zilnic;

b) cumulat, pentru cel mult 10 zile lucrătoare. Pentru situaţia prevăzută la alin. (2) lit. b), entitatea raportoare întocmeşte câte un raport din fiecare tip, care cuprinde toate operaţiunile derulate în perioada aferentă raportării. Rapoartele pot fi întocmite în format tipărit, pe suport hârtie, sau în format electronic, pe suport magnetic ori optic. Rapoartele în format electronic constituie fişierele denumite cccczzllaaaa_N.dbf pentru rapoartele de numerar, respectiv cccczzllaaaa_T.dbf pentru rapoartele de transferuri externe şi se întocmesc în conformitate cu structura aprobată, pentru fiecare tip de fişier, prin Decizia Plenului Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor nr. 674/2008 privind forma şi conţinutul Raportului de tranzacţii suspecte, a Raportului de tranzacţii cu numerar şi a Raportului de tranzacţii externe. Transmiterea rapoartelor, atât în format tipărit, cât şi în format electronic, către Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor se realizează pe următoarele căi:

a) depunerea la registratura instituţiei;

b) prin intermediul serviciilor poştale sau de curierat, cu confirmare de primire. Rapoartele în format electronic transmise prin oricare dintre aceste căi vor fi însoţite de o adresă de înaintare, al cărei model este prezentat în anexa la prezenta metodologie. Adresa de înaintare cuprinde, în mod obligatoriu, caracteristicile fişierului: denumirea, data şi ora generării şi dimensiunea în KB. De asemenea, în adresa de înaintare se pot face şi alte precizări considerate necesare de către entitatea raportoare. Este interzisă transmiterea rapoartelor prin fax sau e-mail. Instituţiile de credit şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine pot transmite rapoartele în format electronic prin reţeaua de comunicaţie interbancară, conform protocoalelor încheiate cu Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. În acest caz rapoartele nu sunt însoţite de adresa de înaintare.

Curtea a mai precizat, că, potrivit art. 5 din Metodologia de lucru privind transmiterea rapoartelor de tranzacţii cu numerar şi a rapoartelor de transferuri externe, responsabilitatea asigurării confidenţialităţii datelor cuprinse în rapoarte pe toată durata transmiterii revine exclusiv entităţii raportoare.

Or, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, a rezultat că la unitatea noastră de informaţii financiare (Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor) nu a fost depus din partea cabinetelor notariale BNP N. şi O. şi BNP AA., dar nici din partea angajaţilor PPPPPPPP. nicio notificare în privinţa tranzacţiilor suspecte sau a tranzacţiilor cu numerar ce excedeau pragul de 15.000 euro ca urmare a autentificării convenţiilor de dare în plată prin care imobilul din Calea x în mod succesiv, la diferenţă de o lună de către societăţile HH. şi F., societăţi care apăreau a fi controlate 100% de societăţi implantate la sediul încorporatorului de societăţi offshore din Delware sau în privinţa actelor care au stat la baza autentificării acestor contracte, ca urmare a deturnării activităţii entităţilor corporatiste, inclusiv a prestatorilor de servicii pentru trusturi şi societăţi.

Curtea a apreciat că avocaţii şi notarii aveau obligaţia să cunoască mecanismul de înfiinţare şi scopul utilizării unei astfel de structuri în acţionariatul unei societăţi înmatriculate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului: având în vedere că, în sine, constituirea acestor companii nu este ilegală, deoarece respectă prevederile legislaţiei sub imperiul căreia au fost înfiinţate, urma să fie analizat de entităţile raportoare dacă nu cumva utilizarea lor nu este deturnată în scopul asigurării reuşitei procesului de spălare a banilor, Altfel spus, într-o cauză în care sunt utilizate societăţi înfiinţate în paradisurile fiscale este primordială clarificarea tuturor elementelor de fapt care să permită stabilirea intenţiei făptuitorului, o atenţie primordială urmând a fi acordată istoricului societăţilor care au în componenţă societăţi offshore: astfel, la audierea clientului întrebările trebuiau centrate în vederea verificării tuturor posibilelor explicaţii pe care acesta le-ar putea avea cu privire la realitatea tranzacţiilor efectuate prin societăţile paravan, urmând ca suspectul să precizeze care au fost adevăratele necesităţi care au determinat diferitele explicaţii economice care însoţesc transferurile de sume de bani între societăţi despre care există indicii că ar fi controlate de aceştia.

În măsura în care entitatea raportoare are vreo suspiciune privind vreo potenţială infracţiune de spălare a banilor şi nu reuşeşte să descurajeze clientul, era obligată să raporteze tranzacţia suspectă la ONPCSB.

Curtea a amintit că în doctrina de specialitate au fost consacrate spaţii adânci de reflecţie decriptării modului de constituire a unor societăţi de faţadă, iar modalitatea de funcţionare a acestora este arhicunoscută, deoarece prin intermediul Internetului sunt prezentate avantajele şi modul de funcţionare a unor astfel de inginerii patrimoniale, în sensul că, după utilizarea acestor tehnici de spălare a banilor constituite în deplină legalitate, aşa-zişii acţionari sau membrii fondatori (nominees) dispar, dar nu înainte de a da împuternicire legală beneficiarului real, conducătorului din umbră, stăpânului afacerilor, documentul fiind cerut de bancă pentru cunoaşterea clientului. Astăzi, aceste aspecte sunt cunoscute de publicul larg, beneficiile utilizării acestor montaje putând fi împărtăşite oamenilor de "afaceri" printr-o simplă accesare pe youtube a avantajelor constituirii unei societăţi în Elveţia: a se vedea, spre exemplu, rezultatele căutării "Création Sociétés Offshore - Nominee Directeur et société Offshore/Fidusuisse Offshore", la adresa: x) sau informaţiile obţinute din adresa paginii web a încorporatorului numărul 1 din statul Delware fiind următoarea: x.

În prezenta cauză, era posibilă înţelegerea de către avocaţi şi notari inclusiv a rolului consultanţilor în scheme infracţionale (în cauză acest rol avându-l societatea PPPPPPPP. (pentru serviciile oferite de acest prestator de servicii pentru trusturi şi companii, sintagmă a cărei definiţie o găsim în Legea nr. 656/2002, fiind relevantă accesarea site-ului x, astfel cum rezultă din analiza coroborată a declaraţiilor inculpaţilor NNNNNNNN. şi LLLLLLLL. şi a martorului BBB. cu înscrisurile furnizate de încorporatul societăţilor offshore din Delware, QQ., Inc., la al cărui sediu, situat în OOOOOO., figurau toate societăţile implicate în activitatea infracţională care controlau societăţile înmatriculate pe teritoriul României utilizate în mecanismul infracţional dedus judecăţii pentru devalizarea societăţii S C H. S.R.L.

Astfel, S.C. HH. S.R.L. a fost înfiinţată în baza Cererii nr. x din data de 08.10.2008, depusă la judecătorul delegat la ONRC de pe lângă Tribunalul Bucureşti, formulată de E., având sediul social în Bucureşti, - stabilit în baza Contractului de Comodat nr. x/06.10.2008 încheiat între II. şi MMMMMM., pe de o parte, în calitate de coproprietari ai imobilului situat în Bucureşti, şi S.C. HH. S.R.L., pe de altă parte, prin reprezentant E. Unicul asociat al societăţii a fost KK., care-l avea ca beneficiar real pe A. (interpunându-l formal pe tatăl său II.), director nominal fiind KKK., iar persoana de legătură B., cu sediul stat Delaware, SUA - în acţionariatul acesteia fiind GG., societate al cărei beneficiar real era tot II., procură generală de administrare a societăţii KK. cu sediul stat Delaware, SUA - în acţionariatul acesteia fiind GG., societate al cărei beneficiar real figura tot II. având, atât II., cât şi E.

SC F. S.R.L., înfiinţată în baza Cererii nr. x din data de 16.10.2008, formulată de RR. (socrul lui A.), la judecătorul delegat la ONRC de pe lângă Tribunalul Bucureşti, având sediul social în Bucureşti, - stabilit în baza Contractului de Comodat din data de 16.10.2008 încheiat între RR. în calitate de proprietar al imobilului situat în Bucureşti, şi S.C. F. S.R.L. prin reprezentant RR. era deţinută la momentul încheierii contractului de dare în plată din 12.12.2008 autentificat de notarul O., tot de o societate implantată la sediul QQ., Inc, respectiv societatea LL. (de altfel, pe website-ului încorporatorului de structure offshore din Delware figurează menţiunea "For all the best reasons to incorporate, the best place is Delaware and the best incorporator is QQ.!", Delware-ul fiind considerat cel mai opac paradis fiscal conform clasamentului Taxjustice din 2010).

Astfel, dacă notarul O. ar fi verificat atent cauza cesiunilor fictive de creanţe stinse prin contactul de dare în plată din 12.12.2008 prin interpunerea societăţilor I., J., J., având la rubrica acţionari nominali două societăţi al controlate de B., respectiv SSS. şi HHH., societăţi ale căror beneficiar real era A., înfiinţate la 11 zile după preluarea prin darea în plată a imobilului din Calea x prin conivenţa notarului Z. de către societatea S.C. HH. S.R.L. şi ulterior preluat de S.C. F. S.R.L. prin conivenţa notarului O.), ar fi observat, după cum rezultă din înscrisurile depuse în original de către notarul O. la solicitarea instanţei de judecată prin procedeul ridicării de înscrisuri că facturile emise în baza contractelor de cesiune de creanţă nici nu aveau semnătura inculpatului E. pentru a angaja societatea HH. SRL.

Pe cale de consecinţă, prin conivenţa notarului O. a fost desăvârşit procesul de spălare a banilor prin integrarea imobilului situat în Calea x în patrimoniul societăţii F. controlate de acelaşi beneficiar real, respectiv inculpatul MMMMMMMM., Curtea reţinând caracterul fictiv al contractelor de cesiune de creanţă şi facturilor mai jos menţionate, care vor fi desfiinţate prin prezenta, conform disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen.:

Curtea a reţinut, aşadar, că inculpaţii B. şi A. au recunoscut situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, constând în aceea că dincolo de caracterul vădit fictiv al creanţelor sus-menţionate, prin această construcţie juridico-financiară, au dorit să aibă o justificare pentru a putea transfera dreptul de proprietate al imobilului situat în Calea x, din patrimoniul S.C. HH. S.R.L. în patrimoniul S.C. F. S.R.L., în vederea ascunderii adevăratei provenienţe a imobilului, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L.

Pe cale de consecinţă, la data de 12.12.2008 a fost autentificată de Biroul Notarilor Publici - N., O. şi Asociaţii sub nr. x, convenţia de dare în plată încheiată între S.C. F. S.R.L., în calitate de creditor dobânditor reprezenta de RR. (împuternicit al LL. - asociat şi administrator unic al S.C. F. SRL) şi S.C. HH. S.R.L. în calitate de debitor-înstrăinător, reprezentată de E. (împuternicit al KK. - administrator şi asociat unic al S.C. HH. SRL) -.

Obiectul convenţiei îl reprezenta stingerea, prin dare în plată, a datoriei totale în cuantum de 18.000.866,81 RON pe care S.C. HH. S.R.L. o are faţă de creditoarea sa S.C. F. S.R.L.

Practic, la data de 12.12.2008, imobilul a intrat în proprietatea S.C. F. S.R.L., societate controlată tot de A., prin intermediul asociatului unic LL., sub aparenţă de legalitate, planul grupării cu privire la acest activ imobilizat fiind finalizat, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare.

De altfel, în data de 13.01.2009, conform menţiunii nr. x, S.C. F. S.R.L. şi-a schimbat sediul social la adresa din Bucureşti.

A rezultat, aşadar, în prezenta cauză, că în loc să-şi îndeplinească obligaţiile de raportare a tranzacţiilor suspecte la Oficiul Naţional de Prevenire şi Spălare a Banilor, în prezenta cauză, entităţile raportoare, a căror contribuţie era crucială în vederea prevenirii spălării banilor, au acordat consultanţă în scopuri infracţionale, inclusiv prin specularea unor vulnerabilităţi a sistemului nostru de drept în combaterea spălării banilor circumstanţiate tipologiei de spălare a banilor a falsului proces, explicată de instanţă la redarea celei de-a doua etape de spălare a procesului de spălare a banilor desăvârşit în prezenta cauză.

Nici avocaţii şi nici notarii nu puteau invoca secretul profesional pentru eludarea obligaţiilor impuse de regimul de prevenire şi combatere a spălării banilor, aceste categorii profesionale fiind chemate să cunoască textul disp. art. 26 din Legea nr. 656/2002 care prevedea că secretul profesional nu era opozabil nici organelor de urmărire penală, nici instanţelor de judecată în cazul infracţiunilor prevăzute la art. 23 (sediul incriminării spălării banilor înainte de renumerotarea textelor de lege prin Republicată în temeiul art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 53/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, publicată în M. Of. nr. 333/30.04.2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 238/2011, publicată în M. Of. nr. 861/7.12.2011, dându-se textelor o nouă numerotare) şi 24, precum şi în cazul infracţiunii de finanţare a actelor de terorism.

Curtea, suplimentar de cele reţinute de organul de urmărire penală, identificând la dosarul cauzei fluxurile financiare dintre societăţile J., I., K. reţine că debitul de 18.000.866,81 RON pe care S.C. HH. S.R.L. figura că l-ar fi avut faţă de creditoarea sa S.C. F. S.R.L. nu se dorea de fapt stins în totalitate prin convenţia de dare în plată din 12.12.2008.

Astfel, la filele x instanţă a fost depus, subsecvent audierii din 22.01.2016 martorului SS., alte contracte de cesiuni de creanţă încheiate de societăţile J., I., K., în calitate de cedenţi cu societatea L., în calitate de cumpărător.

Astfel, deşi în contractul data de 15 martie 2011, se face trimitere la contractul de cesiune de creanţă din 2.02.2008 prin care ar fi fost cedat debitul pe care S.C. HH. S.R.L. figura că l-ar fi avut faţă de J., I., K., societăţii F., prin contractul din 15 martie 2011 se constata ca debitul a fost doar parţial plătit, F. mai datorând în continuare celor 3 societăţi J., I., K., suma totală de 15 747 013 RON, precum şi suma de 3 412.000 euro în echivalent RON în data plăţii.

În privinţa acestei sume de bani, deşi nu este sesizată cu vreun act distinct de spălare a banilor, Curtea a dispus confiscarea, conform disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., deoarece este produs al infracţiunilor deduse judecăţii, explicaţia găsită permiţând transferul sumei de 15.747.013 RON şi a sumei de 3.412.000 euro în echivalent RON în data plăţii din conturile societăţii F. în conturile societăţii L., de bani beneficiind inculpatul A., care, în şedinţa din 2.02.2016, după ce a declarat iniţial că nu ştie de ce LL., acţionar unic al societăţii F., a precizat că nu doreşte să încaseze nimic din dividendele ce i se cuveneau pentru stingerea în integralitate a debitelor care urmare a contractelor de cesiune de creanţă încheiate între societăţile J., I., K. şi că nu ştie cine este în spatele societăţii LL., şi neputând preciza dacă sumele pentru stingerea integrală a debitelor datorate în mod fictiv de S.C. F. celor trei societăţi au ajuns direct în contul companiilor SSS. şi HHH. sau în contul societăţii care controlează societatea LL., în aceeaşi şedinţă de judecată a revenit declarând că: Precizez că banii încasaţi prin intermediul societăţilor PPPPPP. de la F. cu justificare contravaloarea cesiune creanţă din 02.12.2008 ajungeau tot la mine, inclusiv prin intermediul L. Din suma de 1.295.220 euro (cât au plătit cei de la F.) o parte am folosit-o pentru plata mitei către UUU.(650.000 euro).

Precizez că am dat 650.000 de euro provenind din săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii cu titlu de mită dlui WWWW. Banii au fost daţi în numerar în patru tranşe. Precizez că banii erau pentru firma de insolvenţă UUU. şi proveneau din delapidarea S.C. H. Altfel spus, am dispus de produsul infracţiunii în scopuri ilicite.

Precizez că eu căutam o casă de insolvenţă care să acţioneze permisiv. Dna C. îl cunoştea pe OOOOOOOO. şi WWWW. cunoştea firma de insolvenţă, respectiv pe dna UUUU.

Precizez că firma UUU. a închis în cele din urmă ochii în schimbul primirii sumei de 650.000 de euro.

Alte completări sunt menţionate într-un denunţ în care am atenţionat procurorii despre implicarea dlui OOOOOOOO. şi a firmei de insolvenţă UUU.

Curtea a reţinut, că, deşi, având în vedere concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică încheiat în data de 21 octombrie 2014 s-a solicitat instanţei doar confiscarea chiriilor percepute de către societatea F. S.R.L., care, în perioada 2010 - 2014, a încheiat cu mai mulţi clienţi, contracte de închiriere spaţii în imobilul situat în Bucureşti, număr cadastral x, principalii chiriaşi identificaţi fiind: S.C. QQQQQQ. S.R.L., S.C. KKKK. S.R.L., S.C. RRRRRR. S.R.L., S.C. SSSSSS. S.R.L., S.C. TTTTTT. S.R.L., S.C. UUUUUU. S.R.L., S.C. VVVVVV. S.R.L., S.C. WWWWWW. - reprezentanta, S.C. XXXXXX. S.R.L., S.C. YYYYYY. S.A., S.C. ZZZZZZ. S.R.L. (denumită ulterior AAAAAAA. S.A. Valencia/Ezentis Infraestructuras S.A. Valencia - Sucursala Bucureşti), S.C. BBBBBBB. S.R.L. şi S.C. CCCCCCC. S.R.L.

Conform evidenţei contabile, în perioada 2009 - 31.08.2014, S.C. F. S.R.L. a înregistrat în contul 706 "Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii" suma de 8.015.477,78 RON. Rezultă că societatea urma a încasa de la chiriaşi valoarea veniturilor din chirii + TVA colectată, respectiv cel puţin 9.939.193 RON (8.015.477,78*1,24).

Din verificarea documentelor de casă şi de bancă ale S.C. F. S.R.L., a rezultat ca în perioada 2009 - august 2010, aceasta a încasat în casierie şi în contul x deschis la ZZZZ., suma de 11.720.229 RON şi 110.878 euro, din care 11.159.467 RON şi 110.878 euro, de la chiriaşii mai sus menţionaţi.

Diferenţa dintre sumele încasate 11.159.467 RON şi cele înregistrate în contul 706 şi 4427 (TVA colectat) - 9.939.193 RON, provine din faptul ca pe lângă contravaloarea (inclusiv TVA) chiriei, chiriaşii, în baza contractelor de închiriere au mai achitat şi contravaloarea utilităţilor, acestea fiind facturate separate de S.C. F. S.R.L.

Sumele în RON, astfel încasate au fost, parţial schimbate în valută, fiind achitaţi creditorii - 1.295.220 euro, parţial utilizate la plăţi curente necesare funcţionarii imobilului din Bucureşti, număr cadastral x (utilităţi, reparaţii etc.) şi parţial la plăţi curente ale societăţii (impozite şi taxe, diverşi furnizori, etc).

Din analiza contractelor de cesiune de creanţă încheiate între S.C. F. S.R.L., I., K. şi J. şi L., precum şi modul de decontare dintre S.C. F. S.R.L. şi creditorii acesteia, contracte care au stat la baza convenţiei de dare în plată încheiată între S.C. F. S.R.L., CUI x în calitate de creditor dobânditor reprezentată de RR. (împuternicit al LL. - asociat şi administrator unic a S.C. F. SRL) şi S.C. HH. S.R.L. în calitate de debitor-înstrăinător reprezentată de E. (împuternicit al KK. - administrator şi asociat unic a S.C. HH. SRL), Curtea a reţinut că sunt corecte constatările specialistului financiar potrivit cu care:

I. cu sediul în Delaware, USA în calitate de cedent a cesionat către S.C. F. S.R.L., în baza Contractului de cesiune de creanţe din 02.12.2008, creanţa în valoare de 6.400.200 RON pe care cesionarul o avea asupra S.C. HH. S.R.L. în baza Facturii comerciale nr. x/26.11.2008. Preţul de cumpărare a creanţei a fost de 6.272.196 RON şi a reprezentat 98% din valoarea creanţei. Preţul urma a fi plătit în euro în rate lunare (nu mai puţin de 5.000 euro), prin cec sau transfer electronic, într-un cont desemnat în scris de cedent.

K. cu sediul în Delaware, USA în calitate de cedent a cesionat către S.C. F. S.R.L., în baza Contractului de cesiune de creanţe din 02.12.2008, creanţă în valoare de 5.800.300 RON, pe care cesionarul o avea asupra S.C. HH. S.R.L. în baza Facturii comerciale nr. x/27.11.2008. Preţul de cumpărare a creanţei a fost de 5.684.294 RON şi a reprezentat 98% din valoarea creanţei. Preţul urma a fi plătit în euro în rate lunare (nu mai puţin de 5.000 euro), prin cec sau transfer electronic, într-un cont desemnat în scris de cedent.

J., cu sediul în OOOOOO., USA în calitate de cedent a cesionat către S.C. F. S.R.L., în baza Contractului de cesiune de creanţe din 02.12.2008, creanţă în valoare de 5.800.366,81 RON pe care cesionarul o avea asupra S.C. HH. S.R.L. în baza Facturii comerciale nr. x/25.11.2008. Preţul de cumpărare a creanţei a fost de 5.510.348,50 RON şi a reprezentat 98% din valoarea creanţei. Preţul urma a fi plătit în euro în rate lunare (nu mai puţin de 5.000 euro), prin cec sau transfer electronic, într-un cont desemnat în scris de cedent.

În baza celor trei contracte mai sus menţionate, S.C. F. S.R.L. a preluat creanţe în valoare de 18.000.866,81 RON, devenind astfel creditor a S.C. HH. S.R.L. şi concomitent debitor a celor trei societăţi cu suma de 17.640.849,47 RON, sumă care, în conformitate cu cele stipulate în cele trei contracte de cesiune de creanţe, urma a fi plătită lunar, în euro, nu mai puţin de 5.000 euro/lună, către cele trei societăţi cedente.

Aşa cum s-a menţionat în Raportul de Constatare Tehnic-Ştiinţific întocmit în data de 25.07.2014, obligaţia de 18.000.866,81 RON pe care S.C. HH. S.R.L. o avea faţă de S.C. F. S.R.L. a fost stinsă, în baza convenţiei de dare în plată autentificată sub nr. x/12.12.2008, respectiv la un interval de numai 10 zile de la data întocmirii celor trei contracte de cesiune de creanţă. Obiectul convenţiei l-a reprezentat transmiterea de către S.C. HH. S.R.L. către creditoarea sa, S.C. F. S.R.L. a dreptului de proprietate asupra imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x.

Curtea a luat act, însă, că în data de 15.03.2011, a fost încheiat Contractul de Cesiune de creanţe între I., K. şi J. în calitate de iniţiatori/cedenţi şi L., înmatriculată în Republica Seychelles în calitate de cumpărător.

Creanţele care au făcut obiectul contractului au fost cele pe care I., K. şi J. le deţinea asupra S.C. F. S.R.L.

Din conţinutul Contractului de cesiune de creanţă, rezulta ca la data întocmirii acestuia - 15.03.2011 -, S.C. F. S.R.L. ar fi datorat celor trei societăţi suma de 16.708.014 RON, după cum urmează:

- 6.641.250,55 RON obligaţii neachitate faţă de I;

- 5.033.414,02 RON obligaţii neachitate faţă de J;

- 5.033.348,55 RON obligaţii neachitate faţă de K.

Cumpărătorul va plăti cedenţilor, drept preţ de cumpărare a contractului, suma totală de 3.412.000 euro, după cum urmează:

- 1.222.000 euro către I;

- 1.095.000 euro către J;

- 1.095.000 euro către K.

Ca urmare a încheierii contractului, S.C. F. S.R.L. va plăti cumpărătorului - L., suma totală de 15.747.013 RON, sumă ce va fi plătită în echivalent euro. Cumpărătorul va negocia cu F. S.R.L. modalitatea în care vor fi efectuate plăţile şi eventuale reduceri a datoriei.

Din verificarea documentelor contabile ale S.C. F. S.R.L., a rezultat ca aceasta a înregistrat în contabilitate datoriile către creditori în creditul contului contul 462 "Creditori diverşi". De menţionat că, în creditul contului sunt înregistrate datoriile faţă de creditori şi în debitul contului - sumele decontate, soldul contului reprezentând creanţe neachitate. Din verificarea conturilor analitice (pe fiecare creditor), rezultă că societatea a înregistrat în contabilitate în contul 462, următoarele operaţiuni:

Rezultă astfel necorelări dintre datele înscrise în contractele de cesiune de creanţă şi cele înregistrate în contabilitate, după cum urmează:

- contractele de cesiune de creanţă încheiate de S.C. F. S.R.L. cu I., K. şi J. au fost încheiate în luna decembrie 2008 şi au fost înregistrate în contabilitatea S.C. F. S.R.L. numai în luna august 2009, respectiv la un interval de aproape 9 luni;

- contractul de cesiune de creanţe încheiat între I., K. şi J. - cedenţi şi L. - cumpărător a fost încheiat în luna martie 2011 şi înregistrat în contabilitatea S.C. F. S.R.L. în luna iulie 2011, respectiv la trei luni de la data întocmirii;

- la data preluării creanţelor de L., datoriile restante ale S.C. F. S.R.L. faţă de creditorii I., K. şi J. erau, conform evidenţei contabile, de 15.745.196 RON şi nu de 16.708.014 RON, suma înscrisă în contractul de cesiune de creanţă încheiat în data de 15.03.2011;

- creanţa preluată de L. înregistrată în contabilitatea S.C. F. S.R.L. a fost de 15.745.196 RON faţă de 15.747.013 RON înscrisă în contractul de cesiune.

Din tabelul de mai sus, rezultă că din totalul datoriei de 17.639.849 RON, în perioada august 2009 - august 2014, S.C. F. S.R.L. a achitat suma de 4.959.886 RON din care 1.894.653 RON către grupul de societăţi I., K. şi J. şi 3.065.233 RON către L.

Referitor la modalitatea de decontare a sumelor datorate de S.C. F. S.R.L. creditorilor acesteia, datorii care au luat naştere, ca urmare a contractelor de cesiune de creanţă mai sus menţionate, Curtea a reţinut că în perioada 2010 - august 2014, prin contul x deschis de S.C. F. S.R.L. la ZZZZ., au fost efectuate următoarele plăţi către creditorii acesteia:

- 149.680 euro către I. Plăţile au fost efectuate în perioada 25.08.2009 - 01.11.2010 în contul beneficiarului x. La explicaţii este înscrisă menţiunea: "plata contract cesiune de creanţă"

- 149.680 euro către J. Plăţile au fost efectuate în perioada 25.08.2009 - 01.11.2010 în contul beneficiarului x. La explicaţii este înscrisă menţiunea: "plata contract cesiune de creanţă"

- 149.680 euro către K. Plăţile au fost efectuate în perioada 25.08.2009 - 01.11.2010 în contul beneficiarului x. La explicaţii este înscrisă menţiunea: "plata contract cesiune de creanţă"

- 696.500 euro către L. Plăţile au fost efectuate în perioada 18.07.2011 - 12.08.2014 în contul beneficiarului x. La explicaţii este înscrisă menţiunea: "plata parţial contract vânzare creanţa".

A rezultat din cele de mai sus că în perioada 01.08.2010 - 12.08.2014., S.C. F. S.R.L. a transferat cu justificare plată creditori urmare a contractelor de cesiune de creanţă menţionate, suma de 1.295.220 euro din total creanţe datorate de 18.000.866,81 RON tot inculpatului A.

Totodată, Curtea a mai reţinut, că, deşi nu a fost sesizată cu actele de spălare a banilor aferente încheierii contractului de cesiune de creanţă din 15.03.2011(infracţiune ce ar fi urmat a fi reţinută în formă consumată), pe lângă suma de bani de 1.295.000 euro ce se va confisca cu titlu de produse indirecte ale infracţiunilor deduse judecăţii de la inculpatul A., a sumelor de bani din contractul de cesiune de creanţă, de vreme ce potrivit disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. este obligatorie confiscarea specială a tuturor produselor directe şi indirecte a infracţiunilor deduse judecăţii, indiferent dacă instanţa este sau nu sesizată cu infracţiunea de spălare a banilor, sistemul nostru de drept, cunoscând instituţia confiscării fără condamnare.

Că de aceste sume de bani s-a dispus în continuare în favoarea inculpatului A. a rezultat şi din declaraţia martorului SS. dată în şedinţa din 29.01.2016, când instanţa l-a audiat pe marginea opţiunii acţionar nominal al societăţii F., respectiv societatea LL. de a nu percepe dividendele ce i s-ar fi cuvenit din calitatea de acţionar ce controla 100% societatea F., martorul răspunzând că: "Precizez că m-am prezentat la cabinetul notarial N. şi O. pentru legalizarea traducerilor procurilor ce mi-au fost date de TT. şi LL. la cabinetul notarilor N. şi O.

Precizez că procurile mi-au fost înmânate de către A. Eu nu le-am văzut niciodată pe KKK.

Precizez că m-am mai prezentat la cabinetul notarului O. la 15 martie 2010 deoarece la exerciţiul unui ciclu contabil trebuia să stabilesc ce se întâmplă cu dividendele societăţii cuvenite lui LL. şi în acest context dl A. mi-a dat un înscris în engleză pe care l-am dus la tradus la cabinetul notarilor O. şi N., decizia asociatului unic fiind aceea ca dividendele să nu fie percepute de către acţionarul LL., ci să fie transferat lui K., J. şi I., conform contractelor de cesiune încheiate la 2 decembrie 2008.

Precizez că m-am dus la ZZZZ. cu cele 3 contracte de cesiune.

Precizez că F. trebuia să plătească preţul cesiunilor de creanţă către trei entităţi.

Precizez că darea în plată a avut ca obiect doar stingerea datoriei dintre HH. şi F. Nu a avut loc şi acoperirea sumelor aferente contractelor de cesiune de creanţă.

Precizez că pentru impozitele imobilului înscris la cartea funciară era necesară stabilirea valorii imobilului, sens în care trebuia luată o decizie în consiliul de administraţie.

Precizez că m-am dus la cabinetul notarial O. şi N. cu exemplarul în engleză de la LL. ca să mi-l traducă.

Precizez că exemplarul în limba engleză mi l-a dat tot A., deşi înscrisul adresat de către KKK. mă are pe mine ca destinatar".

Din declaraţia acestui martor a mai rezultat, că notarul O., după perfectarea contractului de dare în plată din 12.12.2008, prin care imobilul din Calea x a fost dobândit pentru stingerea unui debit de peste 18.000.000 RON, ulterior, în vederea stabilirii imobilului, a validat un raport de evaluare prin care valoarea imobilului era mult diminuată în vederea diminuării plăţii impozitului către Stat, martorul declarând că: raportul efectuat de societatea ... nu atestă valoarea de piaţă a imobilului şi de aceea este posibil să ateste o valoare de jumătate din preţul menţionat în contractul de dare în plată din 12.12.2008.

Precizez că raportul a fost făcut pentru plata impozitului.

Precizez că preţul menţionat în raportul de evaluare a fost decis la notar doar pentru stabilirea impozitului".

În acest context, Curtea a apreciat că se impune clarificarea de către organul de urmărire penală şi a sumelor de bani cuvenite Statului cu titlu de impozit perceput de la societatea S.C. F. de la dobândirea imobilului din ... şi până în prezent.

Cert este că inculpatul A. a beneficiat de toate sumele de bani înscrise în contractul fictiv de cesiune de creanţe din 15 martie 2011 care face trimitere la stingerea debitelor care figurează în contractul de cesiune de creanţă din 02.12.2008, după cum rezultă din declaraţia martorului SS. care a precizat, tot cu ocazia audierii din 29.01.2014, că până în 2014 a efectuat plăţi către cele 3 societăţi pentru stingerea tuturor cesiunilor de creanţă din 2 decembrie 2008, declaraţia fiind coroborată cu extrasele de cont ale societăţilor de faţadă prin care inculpatul A. a perceput produsul infracţiunii de delapidare a societăţii S C H. S.A.

Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a dispus confiscarea de la inculpatul A. a sumei de 15.747.013 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, precum şi suma de 3.412.000 euro în echivalent RON în data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (prin contractul de cesiune de creanţe încheiat în data de 15 martie 2011 încheiat între I., J. şi K. în calitate de cedenţi şi L., în calitate de cesionar).

Potrivit disp. art. 112 alin. (1) lit. d) C. pen., Curtea, având în vedere că declaraţia inculpatului MMMMMMMM. care declara că a dat mită lichidatorului se coroborează cu declaraţiile inculpaţilor LLLLLLLL. şi NNNNNNNN., care au reliefat aspectul în denunţurile formulate la DIICOT (în privinţa cărora Curtea nu va face aplicarea vreunei cauze de reducere a pedepsei prev. de art. 18 din Legea nr. 508/2004, cerere formulată de inculpaţii NNNNNNNN., LLLLLLLL. şi MMMMMMMM., textele de lege fiind de strictă aplicare), urmând, însă, să dispună confiscarea de la inculpatul MMMMMMMM. a sumei de bani, care au fost date în scopul săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală.

Totodată, urmează să fie desfiinţat ca fals, conform disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen., contractul de cesiune de creanţă încheiat de societăţile J., I., K., în calitate de cedenţi cu societatea L., în calitate de cumpărător aflat la dosar, acordul de cesiune de creanţă din 2.12.2008, precum şi facturile emise în baza acestuia.

Tot în etapa a treia, o altă direcţie de acţiune a grupului infracţional organizat a fost centralizarea încasărilor de la punctele de lucru din ţară ale S.C. H. S.R.L., de către administratorul A., în vederea obţinerii unor sume însemnate de bani şi direcţionarea acestor lichidităţi existente către societăţile offshore controlate de B.

Practic, sumele încasate de S.C. H. S.R.L. de la diverse societăţi comerciale, din depuneri de numerar şi încasări din vânzări, obţinute în urma operaţiunilor economice, au fost plimbate prin conturile societăţii în scopul pierderii urmei, pentru ca, în final, să fie externalizate către societăţile R., R., EE. şi FF. Aceste aspecte au rezultat, atât din rulajele de cont ale societăţii H. S.R.L., cât şi din Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 25.07.2014.

La acel moment, organizarea minuţioasă a grupării infracţionale, a făcut ca circuitul financiar să devină mai complex, prin folosirea unor noi societăţi comerciale nerezidente, respectiv GG. şi V., controlate de A., cu ajutorul lui B.

De subliniat este faptul că, exact înainte de a dispune efectuarea oricăror plăţi către societăţile nerezidente, respectiv pe 03.12.2008, A. şi NN. au ieşit din acţionariatul S.C. H. S.R.L., renunţând şi la calitatea de administratori, introducând una dintre firmele offshore, respectiv PP., ce-l avea ca beneficiar real şi împuternicit pe conturi chiar pe A., tocmai pentru a disimula eventuala decizie privind plăţile către cele patru societăţi offshore controlate de B. (R., R., EE. şi FF.), respectiv către alte două offshore-uri ale sale (GG. şi V.). Totuşi, reprezentantul unicului asociat şi administrator PP., avea să rămână tot A., acesta fiind administratorul de fapt al societăţii.

Astfel, după obţinerea somaţiilor de plată de la instanţele judecătoreşti, R., R. şi EE. au emis fiecare câte două notificări, după cum urmează:

a) R. prin două notificări (nedatate), în prima solicită debitoarei S.C. H. S.R.L. ca suma de 3.674.643,38 RON să fie achitată către GG., număr de înregistrare x, cu sediul în OOOOOO., USA, în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus.

În Notificare se menţionează faptul ca GG. a fost beneficiarul final a mărfurilor contractate, debitele pe care R. le are faţă de GG. fiind de natură contractuale.

Prin cealaltă notificare aflata la dosarul cauzei, R. solicita debitoarei S.C. H. S.R.L. ca suma de 4.219.714,72 RON să fie achitată către GG., număr de înregistrare x, cu sediul în OOOOOO., USA, în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus.

În Notificare se menţionează faptul ca GG. a fost beneficiarul final a mărfurilor contractate, debitele pe care R. le are faţă de GG., fiind de natură contractuală (ambele notificări fiind întocmite de C. şi aflate la dosar).

b) EE. prin două notificări din data de 3.12.2008, respectiv prin Notificarea 274, solicită debitoarei S.C. H. S.R.L., ca suma de 1.320.102,73 RON facturată prin Factura nr. x/02.09.2008 sa fie achitată către V., cu sediul în OOOOOO., USA în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus.

Decizia este luată având în vedere ca V. ar fi beneficiarul final a produselor care au făcut obiectul contractului dintre S.C. H. S.R.L. şi EE., ultima având obligaţii contractuale fata de V.

Prin cealaltă notificare aflată la dosarul cauzei, respectiv Notificarea nr. x/03.12.2008, EE. solicită debitoarei S.C. H. S.R.L. ca suma de 1.862.499,04 RON facturată prin Factura nr. x din 15.09.2008 să fie achitată către V. cu sediul în OOOOOO., USA în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus.

Decizia este luată având în vedere ca V. ar fi beneficiarul final a produselor, care au făcut obiectul contractului dintre S.C. H. S.R.L. şi EE., ultima având obligaţii contractuale faţă de V.

c) R. prin două notificări din data de 15.12.2008, respectiv prin Notificarea nr. x/15.12.2008, R. solicită debitoarei S.C. H. S.R.L. ca suma de 1.659.013,13 RON facturată prin Factura nr. x/01.09.2008 să fie achitată către V., cu sediul în OOOOOO., USA în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus.

Decizia este luată, având în vedere ca V. ar fi beneficiarul final a produselor, care au făcut obiectul contractului dintre S.C. H. S.R.L. şi R., ultima având obligaţii contractuale faţă de V.

Prin cealaltă notificare aflată la dosarul cauzei, respectiv Notificarea nr. x/12.12.2008, R. solicită debitoarei S.C. H. S.R.L., ca suma de 2.264.070,60 RON facturată prin Factura nr. x/03.09.2008 să fie achitată către V. cu sediul în OOOOOO.

OOOOOO., USA în contul nr. x deschis la RRR., Cyprus.

Decizia este luată având în vedere că V. ar fi fost beneficiarul final a produselor care au făcut obiectul contractului dintre S.C. H. S.R.L. şi R., ultima având obligaţii contractuale fată de V.

În ceea ce priveşte plăţile, având în vedere notificările sus-menţionate, S.C. H. S.R.L. a efectuat plăţi directe, prin conturile bancare ale sale deschise la IIIII., BBBBB. şi PPP., în perioada 22.12.2008 - 21.01.2009, către GG. în sumă totală de 1.907.040,65 euro. Din cele înscrise la explicaţii în extrasele de cont, se poate observa că numerele facturilor externe (invoice) sunt identice cu cele emise de R. către S.C. H. S.R.L., ulterior prima Notificând pe S.C. H. S.R.L. să le vireze în contul GG.

Rezulta, astfel că prin viramentele mai sus menţionate au fost achitate în totalitate debitele (echivalentul în RON la cursul BNR din zilele plăţilor - 7,894,358 RON) pe care S.C. H. S.R.L. le avea faţă de GG., ca urmare a Notificărilor întocmite de R.

SC H. S.R.L. a efectuat plăţi directe, prin conturile bancare ale sale deschise la IIIII., BBBBB. şi PPP., în perioada 15.12.2008 - 21.01.2009 către V. în valoare de 1.752.738.26 euro. La explicaţii, în extrasele de cont figurează inv. 165/15.09.2008, inv. 753/02.09.2008, inv. 2409/01.09.2008 şi inv. 2419/03.09.2008.

Rezulta astfel, că prin viramentele mai sus menţionate au fost achitate în totalitate debitele (echivalentul în RON la cursul BNR din zilele plăţilor - 7,105,686 RON), pe care S.C. H. S.R.L. le avea faţă de V. ca urmare a Notificărilor întocmite de EE. şi R. Din cele înscrise la explicaţii în extrasele de cont, se poate observa ca numerele facturilor externe (invoice) sunt identice cu cele emise de EE. şi R. către S.C. H. S.R.L., ulterior acestea notificând pe S.C. H. S.R.L. să le vireze în contul V.

Aşadar, S.C. H. S.R.L. a efectuat plăţi directe, prin contul bancar al său deschis la GGG. Sucursala România, în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, către R. în valoare de 6.881.185 RON. La explicaţii, în extrasele de cont figurează fact. 2415/03.09.2008, fact. 175/03.10.2008 şi fact. 172/29.09.2008. Referitor la contul x aparţinând R., acesta a fost deschis în data de 09.04.2008, de către C. şi D., amândouă figurând ca beneficiari reali ai societăţii cu 25%, respectiv 5%, fiind şi împuternicite să efectueze operaţiuni fără limită.

Cele trei facturi au fost emise de R. în baza nerespectării a trei contracte de vânzare-cumpărare produse IT, respectiv Contractele nr. x/19.08.2008, nr. y/21.08.2008 şi nr. z/29.07.2008, valoarea totală a acestora fiind de 6.881.185,11 RON, valoare identică cu cea virată de S.C. H. S.R.L.

Din extrasele de cont a rezultat că suma de 6.881.185 RON a fost virată în contul R. nr. x 1022010442001000 deschis la GGG. - Sucursala România, stingându-se, astfel, toate debitele (artificial create) pe care S.C. H. S.R.L. le avea faţă de R.

Concluzionând, din totalul creanţelor de 56.970.212,29 RON, au fost decontate direct cu creditorii sau indirect prin cesiuni de creanţă şi contracte de dare în plată, creanţe în valoare de 39.665.729 RON după cum urmează:

- 17.784.500 RON prin cesiuni de creanţă, contract de transfer a dreptului de proprietate prin dare în plată şi convenţia de dare în plată, imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x fiind transferat succesiv de la S.C. H. S.R.L. la S.C. HH. S.R.L. şi ulterior la S.C. F. S.R.L;

- 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare în contul V. nr. x deschis la RRR., Cyprus;

- 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare în contul GG. nr. x deschis la RRR., Cyprus;

- 6.881.185 RON au fost achitaţi prin viramente bancare în contul R. nr. x deschis la GGG. - Sucursala România.

Dacă în ceea ce priveşte suma de 1.907.040,65 euro obţinută de GG., respectiv suma de 1.752.738,26 euro obţinută de V., scoase din patrimoniul S.C. H. S.R.L., acestea au fost însuşite de către A., având în vedere că beneficiarul real şi împuternicitul pe conturi al celor două societăţi offshore era chiar tatăl acestuia, II., în ceea ce priveşte suma totală încasată de societatea pe care o controla B., respectiv 6.881.185 RON, aceasta a fost transformată imediat în euro, trecând din contul de RON în contul de euro deschis la GGG. România. Astfel, Contul x 1022010442002000 în euro deschis de R. la GGG. a fost creditat (alimentat) în perioada 5 dec. 2008 - 26 ian. 2009 cu suma de 1.745.963 euro din care 1.745.877 euro au provenit din schimbul valutar al disponibilităţilor în RON, disponibilităţi care au provenit la rândul lor cu preponderenţă de la S.C. H. S.R.L.

Pe măsură ce contul R., deschis la GGG. era alimentat cu bani proveniţi din S.C. H. S.R.L. (pe data de 04.12.2008 au fost încasaţi 2.900.000 RON, iar pe data de 10.12.2008 au fost încasaţi 3.981.185 RON), se făcea schimbul în valută şi se direcţionau către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, sau chiar prin intermediul unor rude apropiate.

În perioada 05.12.2008 - 26.01.2009, contul în euro a fost debitat cu suma de 1.745.386 euro, singurele operaţiuni fiind prezentate în tabelul de mai jos:

Din tabelul de mai sus a rezultat că principalii beneficiari ai sumelor încasate de R. de la S.C. H. S.R.L. au fost: S. - 589.639 euro, U. - 408.483 euro, V. - 200.000 Euro, T. - 252.533 euro.

De asemenea, din tabelul de mai sus a rezultat că în conturile persoanelor fizice au fost transferate sume semnificative (JJJJ. - 119.760 euro - tatăl inculpatei C., W. - 106.090 euro - fratele inculpatei C., X. - 47.124,50 euro - tatăl inculpatei D., D. - 5.000 euro), provenienţa sumelor încasate de acestea fiind tot S.C. H. S.R.L.

De subliniat este faptul că primele plăţi dispuse de B. prin R., pe măsura încasării sumelor de bani din patrimoniul S.C. H. S.R.L., s-au făcut către societăţile nerezidente controlate de A., respectiv S. şi V. (zilele de 5.12.2008, 11.12.2008).

Justificarea plăţii către S. s-a făcut în baza contractului de cesiune nr. x/2008, redactat în limba engleză, încheiat între R. în calitate de cesionar şi S. cu sediul în Cipru în calitate de cedent. Obiectul contractului îl constituie cesiunea creanţei în valoare de 700.000 Euro, pe care S. o avea asupra debitorului său EE., către R. la preţul de 600.000 euro care "va fi plătit în luna decembrie 2008" . .

După acestea, următoarele societăţi faţă de care s-au făcut plăţi pe acest circuit de spălare a banilor, au fost chiar societăţile lui B., respectiv U. şi T., al căror beneficiar real şi împuternicit pe conturi era (data plăţilor fiind 17.12.2008).

Astfel, în baza Contractului x/15.08.2008 încheiat între R. în calitate de vânzător şi U. cu sediul în Delaware, OOOOOO., USA, în calitate de cumpărător, ce avea ca obiect achiziţia fictivă de produse IT menţionate în anexa la contract, respectiv 275 calculatoare portabile, valoarea produselor fiind de 2.610.391,37 RON.

La art. 7 din contract se menţionează că, pentru nelivrarea la termen a produselor, vânzătorul datorează cumpărătorului daune interese în valoare de 2.373.080,75 RON, suma plătibilă în euro la cursul de 3,9 ron/euro. Practic, şi pentru spălarea sumelor de bani, a fost folosit acelaşi mod de operare ca la scoaterea banilor din patrimoniul H., respectiv contracte vădit defavorabile unei contra-părţi, în cazul de faţă R.

Se poate observa că valoarea daunelor interese de 2.373.080,75 RON este egală cu cea a daunelor interese facturate de R. către S.C. H. S.R.L. în baza contractului 156.1/21.08.2008 şi a facturii x/03.10.2008, suma care a fost decontată în totalitate prin virament bancar.

În data de 23.10.2008, U. a emis către R. Factura nr. x în valoare de 608.483,00 EURO, la rubrica "descrierea produselor" fiind înscris "Penalităţi pentru produse IT prevăzute în contract nr. x/15.08.2008, 1 Euro = 3,9 ron".

Valoarea în euro corespunde sumei de 2.373.080,75 RON transformată în euro la cursul de 3,9 RON/euro.

A rezultat, astfel, că suma de 2.373.080,75 RON ce a fost încasată de R. de la S.C. H. S.R.L., a fost virată pentru nerespectarea contractului x/15.08.2008 de R. către U. în cont x deschis la RRR.

Prin NOTIFICAREA fără număr şi dată (redactată în limba engleză), U. în calitate de creditor, solicita R. ca din suma de 608.483 euro datorată în baza facturii x/23.10.2008 pentru nerespectarea contractului x/15.08.2008, suma de 200.000 euro să fie virată beneficiarului V. în contul x deschis la RRR., iar diferenţa până la suma înscrisă în factura x/23.10.2008 să fie virată în contul U.

În ceea ce priveşte justificarea plăţilor făcute de R. către T., societate controlată de B. (a se vedea capitolul II din prezentul rechizitoriu), a fost întocmit Contractul fără număr din 18.08.2008 încheiat între R. în calitate de vânzător şi T. cu sediul în Delaware, OOOOOO., USA, în calitate de cumpărător, ce avea ca obiect vânzarea de produse IT menţionate în anexa la contract, respectiv 150 calculatoare portabile, valoarea produselor fiind de 2.455.303,13 RON.

La art. 7 din contract se menţionează ca, pentru nelivrarea la termen a produselor, vânzătorul datorează cumpărătorului daune interese în valoare de 2.232.093,76 RON, suma plătibilă în euro la cursul de 3,9 ron/euro.

Se poate observa ca valoarea daunelor interese de 2.232.093,76 RON este egală cu cea a daunelor interese facturate de R. către S.C. H. S.R.L. în baza contractului 154.1/19.08.2008 şi a facturii x/29.10.2008.

În data de 03.10.2008, T. a emis către R. Factura nr. x în valoare de 572.331,73 EURO, la rubrica "descrierea produselor" fiind înscris "Penalităţi conform contract 18.08.2008, 1 Euro = 3,9 ron". Valoarea în euro corespunde sumei de 2.323.093,76 RON transformată în euro la cursul de 3,9 RON/euro.

A rezultat, astfel, ca suma de 2.232.093,76 RON ce a fost încasată de R. de la S.C. H. S.R.L., a fost virată pentru nerespectarea contractului x/15.08.2008 de R. către T. în cont x deschis la RRR. .

Se poate observa că inculpaţii C., B. şi D. au folosit acelaşi mod de operare pentru a spăla sumele de bani obţinute ca beneficiu în urma delapidării H. S.R.L.

Din cele de mai sus a rezultat ca suma de 4.605.174,51 RON (echivalentul a 1.180.815 euro la cursul de 3,90 RON/euro) datorată de S.C. H. S.R.L. creditorului R., datorie care a luat naştere din nerespectarea contractelor nr. x/21.08.2008 şi nr. y/19.08.2008, şi care are la baza facturile x/03.10.2008 şi y/29.10.2008, a fost distribuită, în baza contractelor şi documentelor mai sus menţionate, după cum urmează:

- 589.639 euro de la H. S.R.L. - R. - S.

- 252.533 euro de la H. S.R.L. - R. - T.

- 408.483 euro de la H. S.R.L. - R. - U.

- 200.000 euro de la H. S.R.L. - R. - V., urmare a notificării U. către R.

Toate aceste acte specifice operaţiunii de spălare a banilor sunt probate, atât prin declaraţiile de recunoaştere a inculpaţilor A., C. şi D., cât şi prin înscrisurile predate de martorul BBB., respectiv prin Raportul de constatare tehnico-ştiinţific întocmit în cauză.

Totodată, în perioada imediat următoare încasării prin intermediul societăţilor T. şi U., a sumei totale de 661.016 euro, inc. B. a folosit o parte din banii respectivi pentru a achiziţiona bunuri imobile în numele şi pentru societatea G. S.R.L., tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L.

Societatea S.C. G. S.R.L. a fost înfiinţată la data de 09.05.2008, urmare a depunerii cererii de înregistrare nr. x/07.05.2008, de către martorul EEE., la solicitarea inc. B., asociat unic şi administrator figurând tatăl acestuia din urmă, YY.

Societatea a declarat ca activitate principală Dezvoltare (promovare) imobiliară, fără să aibă angajaţi sau să înregistreze venituri ori profit pe durata desfăşurării activităţii. De asemenea, asociatul unic - YY. nu a declarat venituri către Administraţia Finanţelor Publice pentru perioada 2008 - 2009.

La scurt timp după înfiinţare, inculpatul B. a fost împuternicit cu puteri depline în administrarea şi reprezentarea S.C. G. S.R.L. prin procura specială autentificată sub nr. x din 22.05.2008, de notarul public EEEEEEE., emisă de asociatul unic şi administratorul YY.

Deşi la data de 26.01.2009, conform Certificatului de deces nr. x, numitul YY. figurează ca decedat, la solicitarea inculpatului B., martorul EEE. depune în numele administratorului la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului la data de 17.03.2009, solicitarea nr. x, în vederea modificării structurii societăţii, offshore-ul AAA. devenind asociat unic (al cărui beneficiar real este inculpatul B.), administrator figurând în continuare numitul YY.

Societatea AAA. cu nr. de înregistrare 4600327 a fost înfiinţată la data de 16.09.2008, având sediul social declarat în S.U.A., OOOOOO., iar conform menţiunilor înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, la data de 27.02.2009 director nominal al societăţii figurează numitul KKK. (cetăţean neozeelandez), iar ca acţionari offshore-urile SSS. şi HHH. (societăţi controlate de inculpatul B.). La data de 28.02.2011 director nominal al societăţii figurează XX. (cetăţean neozeelandez), iar ca acţionar HHHH. (Delaware).

Ulterior, la data de 21.02.2013, AAA. îşi schimbă denumirea în IIII., menţiune care nu este înregistrată la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. .

În urma investigaţiilor a rezultat că urmare a delapidării S.C. H. S.R.L. şi dobândirii de către inculpatul B., în urma spălării, a sumei de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de R. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv U. - 408.483 euro, T. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), acesta a folosit suma de 100.000 euro, achitând în numerar, pentru achiziţionarea la data de 08.04.2009, prin intermediul S.C. G. S.R.L., a imobilelor situate în localitatea Şaru Dornei, nr. cadastral x, x, x, x, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 08.04.2009. .

Totodată, inculpatul B., tot prin intermediul S.C. G. S.R.L., a achiziţionat la data de 12.02.2009 imobilul situat în localitatea Corbeanca, pentru care a achitat în total suma de 803.258 RON, echivalentul a 200.000 euro, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 12.02.2009. .

Inculpatul B. a declarat că achiziţionează bunurile în numele societăţii G. S.R.L., prezentând în acest sens, în faţa notarilor, procura specială autentificată sub nr. x din 22.05.2008, emisă de YY., procură (mandat) care încetase de drept, cu data 26.01.2009, când a fost înregistrat decesul numitului YY.. (a se vedea Anexa nr. 2 şi Anexa 5 la Rechizitoriu).

Cu privire la aspectele prezentate prezintă relevanţă:

Declaraţia martorului EEE. din data de 25.11.2014, ocazie cu care a declarat că în anul 2008 B. i-a solicitat să îl ajute pe tatăl său - YY., să înfiinţeze societatea G. S.R.L., prin redactarea şi depunerea actelor de înfiinţare la Registrul Comerţului din Cluj-Napoca, pentru modificări ale statutului firmei semnând fiul său B. prin intermediul unei procuri generale de administrare şi dispoziţie date de către tatăl său.

Scopul acestei societăţi era printre altele, achiziţionarea unor active mobiliare şi imobiliare, de exemplu a unui imobil situat în judeţul Ilfov, com. Corbeanca, sat Ostrat în care locuieşte B.

Referitor la Contractul de cesiune din data de 09.10.2008 şi Decizia Asociatului unic din 01.03.2009, prin care s-au cesionat toate părţile sociale ale G. S.R.L. către AAA., martorul declară că cele două acte au fost semnate de către B. ca procurator al tatălui său şi în numele lui AAA., beneficiarul real al AAA., fiind tot B.. De asemenea, acelaşi martor susţine că are certitudinea că tatăl lui B., nu s-a implicat activ în administrarea acestei societăţi şi nu avea cunoştinţă de scopului înfiinţării acestei societăţi.

În completare, martorul EEE. precizează prin declaraţia din data de 02.12.2014, că a semnat personal, la solicitarea inc. B., o Declaraţie pe proprie răspundere în numele lui YY. la data de 13.03.2009, fără să aibă însă cunoştinţă de faptul că acesta era decedat la aceea dată.

Declaraţiile martorilor RRRR. şi SSSS. din data de 05.01.2015, în care aceştia susţin faptul că în anul 2009, în urma publicării mai multor anunţuri pe diverse site-uri imobiliare, au fost contactaţi de o persoană interesată să cumpere cei 8868 mp din com. Şaru Dornei, care le-a oferit suma de 100.000 euro. După mai multe negocieri, aceştia susţin că au acceptat oferta, stabilind să se întâlnească cu clientul la notar în data de 08.04.2009.

Astfel, la data respectivă, la notarul public SSSSS. din Vatra Dornei, s-au întâlnit cu inc. B., acesta prezentându-se, ca reprezentant al societăţii G. S.R.L. Împreună cu acesta se afla şi martorul EEE., în calitate de avocat al societăţii respective.

Martorii declară că inc. B. le-a înmânat în faţa notarului, în numerar suma de 100.000 euro, cu ocazia semnării actului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/08.04.2009.

Ultimele plăţi efectuate, de către R. au fost făcute către interpuşi ai inculpatelor C. şi lui D., rude apropiate acestora, care au încasat sume de bani provenite din patrimoniul S.C. H. S.R.L., la solicitarea celor două inculpate, tocmai pentru a ascunde adevărata provenienţă a acestora.

Astfel, X. (tatăl lui D.) a încasat în data de 18.12.2008, în contul nr. x euro deschis la FFFFF. S.A., suma de 47.144 euro de la R., înregistrând în aceeaşi zi un rulaj debitor de 42.000 Euro, reprezentând schimb valutar.

Contul nr. x RON a avut în perioada 18.12.2008 - 28.02.2009 un rulaj creditor în valoare totală de 167.302 RON reprezentând schimb valutar (18.12.2008 - 144.392 RON; 21.01.2009 - 21.312 RON) şi un rulaj debitor în valoare totală de 167.210 RON din care suma de 117.821 RON reprezintă plată către Y. (18.12.2008), contravaloarea unui autoturism x înmatriculat ulterior pe numele D., iar diferenţa reprezintă retrageri de numerar - 35.352 RON şi plăţi cu cardul la diferiţi comercianţi.

Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 5.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, D. dobândind în urma spălării, suma de 32.500 euro (prin plata făcută de X. către Y., respectiv 117.821 RON - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D., precum şi prin retragerea numerar a sumei de 5000 euro, făcută direct din conturile R.).

W. (fratele lui C.) pe Contul x (KKKKK.) în perioada 30.12.2008 - 11.02.2009 a înregistrat următoarele operaţiuni:

- încasare în valoare de 46.210 euro în data de 30.12.2008, de la R;

- plată în valoare de 44.099 euro în data de 02.02.2009 - plata teren comuna Vidra.

Analizând documentele aflate la dosar şi justificările înregistrate la debitarea contului x utilizat de W., se poate observa că suma de 44.099 Euro, plătită la data de 02.02.2009, cu justificarea de plată teren comuna Vidra, a fost efectuată către JJJJ. (tatăl lui C.), acesta încasând în data de 03.02.2009 în contul nr. x euro deschis la PPP. suma de 43.922 Euro.

De altfel, acest cont de euro deschis la KKKKK. a fost folosit doar pentru a recicla această sumă provenită din delapidarea S.C. H. S.R.L.

Tot W. pe Contul 11201154 EURO, deschis la FFFFF. S.A., a înregistrat în perioada 17.12.2008-28.02.2009 următoarele operaţiuni:

- încasare în valoare de 59.880 euro în data de 29.12.2008, de la R.

- plată în valoare de 38.500 euro în data de 12.02.2009 - plata contract de vânzare-cumpărare nr. x/12.02.2009.

Analizând documentele aflate la dosar şi justificările înregistrate la debitarea contului 11201154 euro se poate observa că plata către FFFFFFF. din data de 12.02.2009, a sumei de 38.500 euro, cu justificarea de plata contract de vânzare-cumpărare nr. x/12.02.2009, a fost făcută în beneficiul numitei C., aceasta având calitatea de cumpărător în Contractul nr. x/12.02.2009, privind imobilul situat în Bucureşti.

Concluzionând, suma de 106.090 euro încasată de W. de la R. (46.210 euro încasaţi în data de 30.12.2008 în contul deschis la KKKKK. S.A. şi 59.880 euro încasaţi în data de 29.12.2008 în contul deschis la FFFFF.) a provenit din patrimoniul S.C. H. S.R.L.

În ceea ce îl priveşte pe JJJJ. (tatăl lui C.), din documentele aflate la dosar şi justificările înregistrate la creditarea şi debitarea contului 4100358557002000 euro PPP., se poate observa că a încasat suma de 43.922 euro în data de 03.02.2009 de la W., care la rândul său o încasează de la R. în data de 30.12.2008 în contul deschis la KKKKK. S.A., precum şi suma de 59.880 euro încasată în data de 17.12.2008 direct de la R. cu explicaţii "hotărâre AGA". Din aceste sume, este transferată în data de 06.02.2009 în contul numitei C. deschis la EEEEE. cu titlu "antecontract de vânzare-cumpărare nr. x/05.02.2009" - suma de 96.000 euro, aceasta fiind promitent cumpărător al imobilul situat în Bucureşti, aceasta, fiind şi în prezent în proprietatea acesteia.

Totodată, JJJJ. a încasat prin contul x 08932722511EU01 deschis la ZZZZ., în data de 19.12.2008, de la R. (x) o altă sumă de 59.880 Euro, pe care a virat-o pe data de 10.02.2009, cu titlu plată antecontract vânzare-cumpărare în contul numitei C. deschis la EEEEE.. De altfel, acest cont de euro deschis la ZZZZ. a fost folosit doar pentru a recicla această sumă provenită din delapidarea S.C. H. S.R.L.

Ulterior, cu banii obţinuţi de la tatăl său, în contul deschis la EEEEE., inculpata C. a efectuat două plăţi în valoare totală de 151.500 euro, în datele de 10.02.2009, respectiv 12.02.2009 în favoarea lui FFFFFFF. pentru plata diferenţei din preţ, rămase de achitat pentru achiziţionarea imobilului din Bucureşti, sectorul 2 .

Practic, suma totală de 155.877 euro reciclată pe numele tatălui inc. C., împreună cu suma de 38.500 euro reciclată pe numele fratelui acesteia W., au fost folosite, integral, de către inc. C. la achiziţia imobilului situat în Bucureşti, realizându-se, astfel şi etapa integrării sumelor ilicite de bani, C., dobândind în urma spălării, suma de 194.377 Euro.

A rezultat, că toate activităţile din cadrul grupului infracţional s-au făcut coordonat, sumele de bani obţinute din delapidarea S.C. H. S.R.L., fiind distribuite ulterior, membrilor grupului în funcţie de rolul fiecăruia: liderii grupului, respectiv A. şi B. s-au îndestulat primii, în vreme ce D. şi C. au însuşit sume de bani prin sprijinitorii grupului, după finalizarea plăţilor către primii doi (Anexa 5 la Rechizitoriu).

Toate aceste aspecte privitoare la acest circuit financiar prin care au fost spălate sume de bani obţinute din delapidarea S.C. H. S.R.L., sunt confirmate, atât de Raportul de constatare tehnico-ştiinţific întocmit de specialişti din cadrul DIICOT, cât şi din rulajele de cont, precum şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor C. şi D., precum şi din declaraţiile interpuşilor acestora: X., W. şi JJJJ.

Curtea a avut, pe cale de consecinţă, în vedere, necesitatea confiscării tuturor produselor directe şi indirecte provenind din săvârşirea infracţiunilor de delapidare deduse judecăţii aferente transferurilor şi bunurilor dobândite în această etapă a mecanismului infracţional.

În a patra, şi ultima etapă, membrii grupului infracţional organizat au urmărit să şteargă toate urmele activităţilor ilicite, prin introducerea cererii de insolvenţă asupra S.C. H. S.R.L., respectiv prin încercarea de a iniţia falimentul societăţii care a spălat produsul infracţiunii S.C. HH. S.R.L., respectiv a imobilului din Bucureşti.

Astfel, la data de 19.03.2009, FF. (societate controlată de B.) înregistrează la Tribunalul Constanţa o cerere de deschidere a procedurii insolvenţei privind debitoarea S.C. H. S.R.L., creanţa subscrisă fiind în valoare de 3.833.653,73, conform facturii nr. x/09.10.2008, emisă urmare a neexecutării contractului 159.1/27.08.2008, creanţă pentru care FF. a solicitat şi obţinut somaţie de plată prin Sentinţa civilă nr. 23 din 27.01.2009 pronunţată de Tribunalul Vrancea în Dosarul nr. x/2008. .

În data de 04.06.2009, Tribunalul Constanta prin Sentinţa civilă nr. 4161 a admis cererea formulată de FF. şi s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea S.C. H. S.R.L. şi a desemnat în calitate de administrator judiciar pe UUU. S.R.L.

Din conţinutul sentinţei a rezultat că cererea privind deschiderea procedurii de insolventă a fost comunicată debitorului în data de 02.04.2009 şi că aceasta nu a formulat contestaţie, potrivit art. 33 alin. (2) din Legea privind procedura insolvenţei, având în vedere că administratorul în fapt al acestei societăţi, era tot A.

Curtea a reamintit, că urmare a hotărârii conducerii societăţii LONDON din data de 11.03.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 26.03.2009. .

Aşadar, prin Sentinţa civilă nr. 4161/04.06.2009 s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva S.C. H. S.R.L., urmare a cererii creditorului FF. (adică de o societate dizolvată), prin Sentinţa nr. 3509/COM/2010/03.06.2010 dispunându-se deschiderea procedurii falimentului, iar prin Sentinţa nr. 6041/03.11.2011 dispunându-se închiderea procedurii falimentului debitorului S.C. H. S.R.L. şi radierea acesteia.

Curtea a reamintit, că printre creditorii S.C. H. S.R.L. figura însă societatea S.C. M. S.R.L., care era controlată tot de inculpatul A., ca urmare a procedurii falimentului transferându-se sume de bani în patrimoniul acesteia: instanţa, nefiind sesizată cu actele de spălare a banilor aferente acestui transfer, este obligată să nu depăşească limitele învestirii: în schimb, potrivit disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. este obligată să confişte toate produsele directe şi indirecte ale infracţiunii, indiferent de persoana în patrimoniul căruia ar fi disimulate, organului de urmărire penală incumbându-i obligaţia să efectueze, conform disp. art. 251 C. proc. pen. o investigaţie paralelă proactivă în vederea identificării acestor persoane, pentru a putea fi citate în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru respectarea garanţiilor conferite acestor persoane înscrise în disp. art. 6 paragraf 1 lat civ şi art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţie.

Conform tabelului preliminar provizoriu al obligaţiilor debitoarei întocmit de administratorul judiciar la data de 02.09.2009, datoriile debitoarei fată de terţi acceptate erau în suma de 95.367.038 RON din care 12.269.082,46 reprezentau creanţe garantate, 144.027,69 RON creanţe bugetare şi 82.953.927,91 RON creanţe chirografare. .

La creditorii chirografari figura şi FF. dizolvată conform certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 26.03.2009., cu creanţe de 7.590.767,63 RON compuse din 3.833.692,73 RON debit în baza contractului 159.1/27.08.2008 şi a facturii x/09.10.2008 şi 3.757.075,20 RON, reprezentând debit conform cesiunii de creanţă nr. x/01.04.2009, contract prin care au fost preluate de la R. creanţe deţinute de aceasta asupra S.C. H. S.R.L. urmare a nerespectării de către ultima a unuia din cele 24 de contracte livrare produse IT, respectiv a contractului 152.9/12.08.2008 şi a emiterii facturii x/19.09.2008.

Cesiunea creanţei în valoare de 3.757.075.20 RON a fost realizată la scurt timp după ce FF. a solicitat Tribunalului Constanta deschiderea procedurii de insolventă pentru debitorul S.C. H. S.R.L.

Mai mult decât atât, tot pentru a-şi ascunde activităţile ilicite, grupul infracţional organizat a iniţiat falimentul primei societăţi comerciale care a preluat imobilul, respectiv S.C. HH. S.R.L.

Falimentul a intervenit ca urmare a următoarelor succesiuni de evenimente:

- în data de 19.06.2009 R. (societate controlată de B.) depune la Tribunalul Bucureşti cererea de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva debitoarei S.C. HH. S.R.L., valoarea creanţei invocată ca datorată şi neachitată, fiind de 15.000 RON. Creanţa a luat naştere urmare a contractului de servicii consultanţa nr. x/05.02.2009 încheiat între părţi şi neachitarea contravalorii serviciilor prestate care au fost facturate cu factura x/02.03.2009;

- în data de 29.04.2010, Tribunalul Bucureşti admite cererea formulată de creditoarea R. şi deschide procedura insolvenţei împotriva debitorului S.C. HH. S.R.L. pentru suma de 15.000 RON, administrator judiciar fiind numit Cabinetul individual de insolvenţă QQQQ;

- din tabelul definitiv a creanţelor întocmit de administratorul judiciar rezulta ca singurul creditor a S.C. HH. S.R.L. a fost R., creanţa înscrisă fiind de 15.000 RON;

- în data de 18.11.2010, Tribunalul Bucureşti prin sentinţa 7327 dispune intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului S.C. HH. S.R.L;

- în data de 07.12.2010 creditorul R. depune la Tribunalului Bucureşti, cererea de renunţare la judecarea cauzei şi menţionează faptul ca nu mai are nicio pretenţie cu privire la debitele solicitate. De subliniat, faptul că sediul procesual ales din Bucureşti al societăţii nerezidente sus-menţionate este la cabinetul de avocat C., adresă care este identică cu sediile celorlalte societăţi offshore controlate de către B;

- în data de 12.01.2012 Tribunalul Bucureşti prin Sentinţa nr. 171 dispune închiderea procedurii de faliment împotriva debitoarei şi radierea acesteia .

A rezultat din cele de mai sus că S.C. HH. S.R.L. a fost înregistrată la RC în data de 09.10.2008 şi a preluat creanţele S.C. H. S.R.L. de la cei 4 creditori ai ultimei în data de 29.10.2008.

De asemenea, din raportul administratorului judiciar QQQQ. privind propunerea de intrare în procedură simplificată, rezultă că până la data de 18.11.2010 nu s-au predat niciun fel de documente şi nu s-a prezentat nicio intenţie a reorganizării activităţii debitoarei, acesta nereuşind contactarea vreunui reprezentant al S.C. HH. S.R.L.

Perioada limitată de funcţionare în timp a S.C. HH. S.R.L., precum şi succesiunea şi natura operaţiunilor prin care dreptul de proprietate asupra imobilului din Bucureşti, număr cadastral x, fost transferat de la S.C. H. S.R.L. la S.C. HH. S.R.L. şi în final la S.C. F. S.R.L. conduc la concluzia rezonabilă că singurul scop pentru care această societate a fost creată, a fost ca aceasta să ascundă sau disimuleze adevărata natură a provenienţei imobilului, respectiv bun provenit din delapidarea S.C. H. S.R.L.

Elementele de fapt din această etapă infracţională rezultă, atât din înscrisurile ridicate din dosarele de insolvenţă ale celor două societăţi, cât şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpaţilor C., A., respectiv ale martorilor QQQQ., CCC. şi ale lui UUUU.

Sintetizând situaţia de fapt, Curtea a reţinut, dincolo de orice dubiu rezonabil, că inculpaţii se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, având în vedere la pronunţarea soluţiilor de condamnare, că au fost săvârşite cu intenţie directă următoarele fapte:

1. Din coroborarea materialului probator administrat în cursul urmăririi penale şi din faza cercetării judecătoreşti, Curtea a reţinut că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A., acesta, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu B., C. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale în cuantum de 39.665.729 RON din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), societate pe care o administra, provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora, în perioada 15.07.2008 -27.08.2008, a încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), către patru offshore-uri controlate de către B., C. şi D., respectiv: R., R., FF. şi EE. (în calitate de cumpărători), în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 dolari SUA (echivalentul 56.970.212,29 RON), fără a se intenţiona livrarea respectivelor bunuri, astfel încât, prin executarea clauzei penale (vădit defavorabilă pentru S.C. H. SRL) inserate în cuprinsul fiecărui contract, acesta şi-a însuşit suma totală de 39.665.729 RON (în perioada 7.11.2008 - 21.01.2009), prin intermediul mai multor offshore-uri: V., GG. şi R., respectiv S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., după cum urmează:

- 17.784.500 RON prin convenţia de dare în plată, a imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, ce a fost transferat succesiv de la S.C. H. S.R.L. la S.C. HH. S.R.L. şi ulterior la S.C. F. S.R.L. (1 act material);

- 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare către V. (13 acte materiale);

- 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare către GG. (14 acte materiale);

- 6.881.185 RON au fost achitaţi prin viramente bancare către R. (4 acte materiale).

Totodată, inculpatul A. a înfiinţat, prin intermediul lui II. (tatăl lui) două societăţi comerciale S.C. HH. SRL şi S.C. F. SRL, prin intermediul a două societăţi offshore pe care l-a şi declarat beneficiar real, respectiv KK. şi LL., care să fie folosite de A. la preluarea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin convenţiile de dare în plata din datele de 7.11.2008 şi 12.12.2008, ascunzând adevărata provenienţă a bunului, cunoscând că provine din delapidarea acestuia (patrimoniului S.C. H. SRL) .

Inculpatul A. a folosit (declarându-l pe tatăl lui, II., ca fiind beneficiar real) trei societăţi nerezidente V., GG. şi S., acesta folosind dispozitivele tip tolken aferente conturilor bancare, urmând să încaseze prin conturile acestora, în perioada 4.12.2008 - 21.01.2009 suma totală de 4.449.417,91 Euro, în vederea ascunderii sau disimulării a adevăratei provenienţe a banilor, cunoscând că provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L. Astfel, justificarea plăţilor către V., GG. şi S. s-a făcut în baza unor notificări ce au avut în vedere existenţa unor contracte fictive, încheiate cu societăţile offshore controlate de către B., R., R., EE. şi U. (circuitul financiar de spălare a banilor - lichidităţilor - obţinuţi din patrimoniul S.C. H. SRL).

2. Din coroborarea materialului probator administrat în cursul urmăririi penale şi din faza cercetării judecătoreşti, Curtea a reţinut că, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul B., în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., C. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora.

De asemenea, tot B. a fost cel care prin FF. şi R. a iniţiat falimentul S.C. H. S.R.L. la data 19.03.2009, respectiv falimentul S.C. HH. S.R.L. la data 19.06.2009, în baza unor creanţe fictive, tocmai pentru a şterge orice fel de urme ale activităţilor infracţionale ale grupului.

Totodată, inculpatul B. a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul financiar (know-how), participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, ce a vizat încheierea a 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), prin societăţile nerezidente pe care le controla, respectiv R., R., FF. şi EE., contracte prin intermediul cărora a fost însuşită ilicit, de către administratorul A. suma totală de 39.665.729 RON. Practic, societăţile offshore controlate de B., R., R. şi EE., în urma obţinerii creanţelor executorii, au formulat fiecare câte două notificări către S.C. H. S.R.L., pentru ca aceasta să facă plata direct către offshore-urile controlate de către A., respectiv V. şi GG., suma totală însuşită în acest fel fiind de 15.000.044 RON (3.659.778,91 Euro).

De asemenea, societăţile offshore controlate de B., respectiv R., R., EE., FF., titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, au încheiat patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008, cu S.C. HH. S.R.L., înlesnind, astfel, însuşirea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin intermediul contractului de dare în plată (valoarea de 17.784.498,8 ron) încheiat la data de 7.11.2008 la BNP AA.

Mai mult chiar, B. prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 -10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON, prin patru transferuri bancare, înlesnind însuşirea acesteia din patrimoniul S.C. H. S.R.L.

Totodată, inculpatul B., prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 -10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), pe care a transformat-o într-un total de 1.745.877 Euro, şi imediat a direcţionat-o către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L., sumele reciclate prin acest circuit, fiind distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, B. dobândind în urma spălării, suma de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de R. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv U. - 408.483 euro, T. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), cunoscând că provine din delapidarea S.C. H. S.R.L.

De asemenea, B. este cel care înlesnit spălarea banilor şi de către alţi membri ai grupului, punând la dispoziţia acestuia alte societăţi nerezidente pe care le controla (SSS., HHH., QQQ.) cu scopul folosirii acestora ca acţionari nominali şi directori în societăţile offshore V. şi GG., ce urmau să încaseze sumele de bani din patrimoniul S.C. H. S.R.L., tocmai pentru asigura anonimatul beneficiarului real, respectiv a lui A., B. fiind persoana de contact în toate procedurile de deschidere de cont ale offshore-urile sus-menţionate.

În plus, inculpatul B. i-a înlesnit, cu intenţie, lui A. ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin înfiinţarea a două noi offshore-uri KK. şi LL., la data de 9.09.2008, respectiv 29.09.2008, ce ulterior urmau a fi folosite la înmatricularea societăţilor S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., care s-au ocupat de transferul dreptului de proprietate repetat al imobilului sus-menţionat.

B. a mai înlesnit obţinerea de către S.C. HH. S.R.L. a justificării contractului de dare în plată (7.11.2008) a imobilului situat în Bucureşti, prin încheierea, de către, cele patru societăţi offshore controlate de acesta, titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008.

De asemenea, B. a folosit două societăţi offshore pe care le controla, SSS. şi HHH., pe care le-a interpus în acţionariatul GG. (care la rândul ei era asociat unic în KK.), ca nominali, tocmai pentru a împiedica orice legătură dintre II. (persoana interpusă de A.) şi S.C. HH. S.R.L., care urma să preia imobilul situat în Bucureşti.

Mai mult decât atât, B. i-a înfiinţat, la data de 18.11.2008, lui A., interpunând scriptic pe II. ca beneficiar real, folosind ca acţionari nominali tot SSS. şi HHH., cele trei societăţi offshore J., I. şi K., ce aveau să asigure prin trei contracte fictive de cesiune de creanţă, justificarea ultimului contract de dare în plată, autentificat sub nr. x, pe data de 12.12.2008 la BNPA - N., O. şi Asociaţii, ce avea ca obiect imobilul situat în Bucureşti.

Astfel, imobilul a intrat în proprietatea sprijinitorului S.C. F. S.R.L., societate controlată tot de către familia MMMMMMMM., prin intermediul asociatului unic LL., sub aparenta de legalitate, planul grupării cu privire la acest activ imobilizat fiind finalizat, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare.

3. Din coroborarea materialului probator administrat în cursul urmăririi penale şi din faza cercetării judecătoreşti, Curtea a reţinut că, în ceea ce-o priveşte pe inculpata C., aceasta, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., B. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora.

De asemenea, aceasta a fost cea care alături de B., prin FF. şi R. a iniţiat falimentul S.C. H. S.R.L. la data 19.03.2009, respectiv falimentul S.C. HH. S.R.L. la data 19.06.2009, în baza unor creanţe fictive, tocmai pentru a şterge orice fel de urme ale activităţilor infracţionale ale grupului.

Inculpata C. a contribuit, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, cu toate cunoştinţele sale în domeniul juridic, semnând 8 contracte de vânzare-cumpărare, în calitate de asociat şi director la R., precum şi întocmind cele 8 facturi de penalităţi, în valoare totală de 20.575.911 ron (1.09.2008-29.10.2008) emise de aceasta societate faţă de S.C. H. S.R.L., şi acceptate imediat la plată de A., ce au stat la baza emiterii somaţiilor de plată şi a obţinerii titlurilor executorii, şi ulterior s-a ocupat de întreg demersul judiciar, fiind mandatată să reprezinte în instanţă, pe lângă societatea R. - al cărei asociat şi director era, şi societăţile nerezidente R., EE., FF., în vederea obţinerii titlurilor executorii faţă de S.C. H. S.R.L., cunoscând caracterul fictiv al contractelor, tot ea fiind cea care, în calitate de asociat şi director la R. a semnat 5 contracte de tranzacţie cu S.C. H. S.R.L., pentru a putea urgenta procedura litigioasă.

În urma acestei proceduri litigioase, cele patru societăţi offshore, controlate de B., respectiv R., R., EE. şi FF., au obţinut creanţe executorii în sumă totală de 41.765.227,33 RON, având la bază contracte încheiate fictiv cu administratorul S.C. H. S.R.L., A., acesta însuşindu-şi ulterior, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON.

Totodată, inculpata C., prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei asociat (25%) şi director era, a încasat în perioada 4.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la GGG. - Sucursala România, pentru care era împuternicită. Ulterior, suma a fost transformată într-un total de 1.745.877 Euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L. Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 5.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, C., dobândind în urma spălării, suma de 194.377 euro (provenind de la JJJJ. - 155.877 euro, W. - 38.500 euro, după încasările directe ale acestora de la R.), sumă folosită pentru achiziţionarea imobilului situat în Bucureşti, nr. cadastral x.

De asemenea, C. este cea care, cu intenţie, a uzat de numele unor persoane interpuse - apropiate ei, dar nerelaţionate activităţii infracţionale (JJJJ. şi W.) pentru a primi suma totală de 225.750 euro prin conturile bancare aparţinând acestora (JJJJ. - 119.760 euro, W. - 106.090 euro), în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei acesteia, cunoscând că bunurile provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

Inculpata C. i-a înlesnit, cu intenţie, lui A., ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin obţinerea de către S.C. HH. S.R.L. a justificării contractului de dare în plată (7.11.2008) a imobilului sus-menţionat, prin încheierea de către R., titulara unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a contractului de cesiune de creanţă nr. x/29.10.2008.

5. Din coroborarea materialului probator administrat în cursul urmăririi penale şi din faza cercetării judecătoreşti, Curtea a reţinut că, în ceea ce-o priveşte pe inculpata D., în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., B. şi C. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora.

Inculpata D. a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul juridic, iar în perioada iulie 2008 - februarie 2009, deşi avea calitate de asociat (5%) şi director la R., a reprezentat în instanţă, în 17 din cele 24 de litigii, interesele S.C. H. S.R.L., fiind delegată de către A., tocmai pentru a nu formula niciun fel de opoziţie în faţa instanţelor, şi pentru a menţine confidenţialitatea activităţilor infracţionale ale grupului.

În urma acestei proceduri litigioase, cele patru societăţi offshore, controlate de B., respectiv R., R., EE. şi FF., au obţinut creanţe executorii în sumă totală de 41.765.227,33 RON, având la bază contracte încheiate fictiv cu administratorul S.C. H. S.R.L., A., acesta însuşindu-şi ulterior, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON.

Inculpata D., prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei asociat (5%) şi director era, a încasat în perioada 04.12.2008 -10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la GGG. - Sucursala România, pentru care era împuternicită, ulterior suma fiind transformată în 1.745.877 Euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei acesteia, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L. Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, D. dobândind în urma spălării, suma de 32.500 euro (prin plata făcută de X. către Y., respectiv 117.821 RON - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D., precum şi prin retragerea numerar a sumei de 5000 euro, făcută direct din conturile R.)

Tot, D. este cea care cu intenţie, a uzat de numele unei persoane interpuse - apropiată ei, dar nerelaţionată activităţii infracţionale-X., pentru a încasa suma totală de 47.144 euro prin conturile acestuia, în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei acestora, cunoscând că bunurile provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

6. În ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. F. S.R.L., Curtea a reţinut că aceasta, în perioada octombrie 2008 - iunie 2009, a sprijinit grupul infracţional organizat prin preluarea/dobândirea la data de 12.12.2008, în vederea spălării, a imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, provenit din patrimoniul S.C. H. S.R.L., în urma delapidării acestuia şi prin organele sale de conducere a preluat/dobândit la data de 12.12.2008, prin semnarea convenţiei, prin care a fost transferat în patrimoniul propriu, dreptul de proprietate al S.C. HH. S.R.L. asupra imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, cu titlu de dare în plată pentru creanţa fictivă în cuantum de 18.000.866,81 RON, cunoscând că bunul imobil exista în patrimoniul S.C. HH. S.R.L. în urma delapidării patrimoniului S.C. H. S.R.L. Mai mult decât atât, S.C. F. S.R.L. avea cunoştinţă de caracterul fictiv al creanţelor pe care offshore-urile J., I. şi K., le-a cesionat în favoarea sa prin trei contracte de cesiune de creanţă din data de 2.12.2008, asigurând o justificare formală pentru încheierea convenţiei de dare în plată din data de 12.12.2008, deoarece beneficiarul real al acestor persoane juridice nerezidente implicate în acest circuit de spălare de bani, erau controlate tot de A., prin intermediul beneficiarului real II.

De asemenea, S.C. F. S.R.L. s-a ocupat în mod direct de culegerea fructelor produse de imobilul situat în Bucureşti, număr cadastral x, încasând lunar, prin conturile sale diferite sume de bani, preponderent de la S.C. KKKK. S.R.L., cu justificarea "plată chirie", acestea fiind direcţionate ulterior către societăţile nerezidente J., I. şi K., controlate de A. şi II.

7. În ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. G. S.R.L., Curtea a reţinut că aceasta, în urma delapidării S.C. H. S.R.L. şi dobândirii de către inculpatul B., în urma spălării, a sumei de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de R. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv U. - 408.483 euro, T. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), a dobândit în propriul patrimoniu imobilele situate în localitatea Şaru Dornei, nr. cadastral x, x, x, x, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 08.04.2009 (folosindu-se suma de 100.000 euro, achitată în numerar de către B.), respectiv imobilul situat în localitatea Corbeanca, (achitându-se în total suma de 803.258 RON, echivalentul a 200.000 euro, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 12.02.2009), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen. De menţionat, că inculpatul B. a declarat că achiziţionează bunurile în numele societăţii G. S.R.L., prezentând în acest sens, în faţa notarilor, procura specială autentificată sub nr. x din 22.05.2008, emisă de YY., procură (mandat) care încetase de drept, cu data 26.01.2009, când a fost înregistrat decesul numitului YY. Practic, această societate a fost utilizată, de către, inculpatul B. ca un vehicul pentru dobândirea de proprietăţi, societatea fiind creditată de către acesta chiar cu bani obţinuţi din patrimoniul societăţii H. S.R.L.

În drept, cu titlu prealabil, Curtea a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată şi a dispus condamnarea inculpaţilor A., B., C., D. ŞI F. S.R.L., precum şi G. S.R.L. după cum urmează:

1. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. s-a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce îi priveşte pe inculpatul A., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a avut în vedere că în drept, faptele inculpatului A. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu B., C. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), societate pe care o administra, provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

Practic, scopul grupului a fost atins prin însuşirea de către A. a unei sume totale de 39.665.729 RON (din această sumă 17.784.500 RON, reprezentând valoarea imobilului din Bucureşti), prin intermediul mai multor societăţi offshore pe care le controla.

Faptele inculpatului A. care, în calitate de administrator, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 15.07.2008 - 27.08.2008, a încheiat 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), către patru offshore-uri controlate de către B., C. şi D., respectiv: R., R., FF. şi EE. (în calitate de cumpărători), în valoare de 13.455.141,65 euro şi 3.185.123.20 dolari SUA (echivalentul 56.970.212,29 RON), fără a se intenţiona livrarea respectivelor bunuri, astfel încât, prin executarea clauzei penale (vădit defavorabilă pentru S.C. H. SRL) inserate în cuprinsul fiecărui contract, acesta şi-a însuşit suma totală de 39.665.729 RON (în perioada 7.11.2008 - 21.01.2009), prin intermediul mai multor offshore-uri: V., GG. şi R., respectiv S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., după cum urmează:

- 17.784.500 RON prin convenţia de dare în plata, a imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, ce a fost transferat succesiv de la S.C. H. S.R.L. la S.C. HH. S.R.L. şi ulterior la S.C. F. S.R.L. (1 act material);

- 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare către V. (13 acte materiale);

- 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) au fost achitaţi prin viramente bancare către GG. (14 acte materiale);

- 6.881.185 RON au fost achitaţi prin viramente bancare către R. (4 acte materiale).

Întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi de spălare de bani în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, deoarece prin efectuarea plăţilor mai sus menţionate s-a realizat şi conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălare de bani sub forma transferului de fonduri săvârşite din infracţiuni, faptele de spălare de bani şi de evaziune fiind în concurs ideal, deoarece s-au realizat prin acelaşi act material, cu justificare de transfer al banilor din conturile societăţii S.C. H. S.R.L.

Altfel spus, infracţiunile de spălare de bani comise de inculpatul A. au ca infracţiuni predicat (infracţiune generatoare de fonduri supuse spălării), atât infracţiunea de delapidare, cât şi infracţiunea de spălare de bani, care poate fi, la rândul său, o infracţiune premisă pentru o infracţiune subsecventă/infracţiune simultană de spălare a banilor, Curtea negăsind astfel oportun să combată tezele exprimate în doctrină privind necesitatea extrapolării considerentelor Deciziei CCR nr. 603/2015 (publicată în M. Of. 845/13.11.2015), potrivit cu care "Curtea reţine că reglementarea ca subiect activ al infracţiunii de conflict de interese a unor persoane private, prin dispoziţiile art. 308 din C. pen., este excesivă, întrucât are loc o extindere nepermisă a forţei de constrângere a statului, prin utilizarea mijloacelor penale asupra libertăţii de acţiune a persoanelor, circumscrisă în cauza dreptului la muncă şi libertăţii economice, fără să existe o justificare criminologică în acest sens" (pct. 32), decizie care se dorea a fi una "pilot", necesar a fi preluată sau aplicată mutatis mutandis şi în cazul altor decizii ale CCR, deja sesizată cu alte excepţii de neconstituţionalitate în care art. 308 C. pen. apare ca încadrare juridică subsidiară (evident, în sensul că autorul faptei este un funcţionar privat).

Totodată, Curtea a luat act că faptele inculpatului A. care, a înfiinţat, prin intermediul lui II. (tatăl lui) două societăţi comerciale S.C. HH. SRL şi S.C. F. SRL, prin intermediul a două societăţi offshore pe care l-a şi declarat beneficiar real, respectiv KK. şi LL., care să fie folosite de A. la preluarea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin convenţiile de dare în plata din datele de 7.11.2008 şi 12.12.2008, ascunzând adevărata provenienţă a bunului, cunoscând că provine din delapidarea acestuia (patrimoniului S.C. H. SRL) şi de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (infracţiune care ar putea fi reţinută chiar şi în mod autonom, instanţa descriind la prezentarea tipologiei de spălare a banilor a Falsului Proces împrejurările de timp şi de loc care permit întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor săvârşite cu ocazia soluţionării cererilor de somaţie de plată/faliment/autentificarea actelor notariale, nefiind necesar ca autorii acestor fapte, în privinţa cărora elementul infracţional ar urma să fie dedusă din coroborarea elementelor faptice obiective, conform prevederilor disp. art. 29 alin. (4) din Legea nr. 656/2002), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (circuitul financiar de spălare a imobilului situat în Calea x, Bucureşti).

În plus, faptele inculpatului A. care a folosit (declarându-l pe tatăl lui, II., ca fiind beneficiar real) trei societăţi nerezidente V., GG. şi S., acesta folosind dispozitivele tip tolken aferente conturilor bancare, urmând să încaseze prin conturile acestora, în perioada 4.12.2008 - 21.01.2009 suma totală de 4.449.417,91 euro, în vederea ascunderii sau disimulării a adevăratei provenienţe a banilor, cunoscând că provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., însă sunt acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor, deoarece rezoluţia infracţională s-a păstrat pe tot parcursul mecanismului infracţional, nefiind scindată pentru a reţine incidenţa concursului de infracţiuni.

De altfel, justificarea plăţilor către V., GG. şi S. s-a făcut în baza unor notificări ce au avut în vedere existenţa unor contracte fictive, încheiate cu societăţile offshore controlate de către B., R., R., EE. şi U. (circuitul financiar de spălare a banilor - lichidităţilor - obţinuţi din patrimoniul S.C. H. SRL).

Din punct de vedere al laturii subiective, toate cele trei infracţiuni săvârşite de A. au fost săvârşite cu intenţie directă, acesta urmărind să obţină beneficii materiale din patrimoniul H. S.R.L., în mod injust, prin orchestrarea împreună cu inculpaţii B., C. şi D. a unui plan ce a implicat multiple operaţiuni financiare, tocmai pentru a crea o aparenţă de legalitate.

Întrucât infracţiunea de spălare a banilor în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 se află în concurs ideal cu infracţiunea de delapidare şi în concurs real cu infracţiunea prev de art. 367 C. pen., în cauză urmează să se facă aplicarea dispoziţiilor art. 38 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Curtea a precizat că infracţiunile de delapidare şi cele de spălare a banilor sunt săvârşite în formă continuată, deoarece rezoluţia infracţională s-a păstrat pe tot parcursul săvârşirii faptelor.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

Examinând din oficiu prevederile legii penale mai favorabile, Curtea a luat act, că, în mod corect a constatat procurorul că se aplică Legea penală mai favorabilă tuturor faptelor deduse judecăţii.

Corolar al încadrării juridice a faptelor dispuse din oficiu de instanţă, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 239 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a menţionat că şi inculpaţii B., C. ŞI C. au formulat cereri similare: dacă în ceea ce priveşte solicitările de schimbare de încadrare juridică privind variantele normative ale infracţiunii de spălare a banilor acestea vor fi respinse prin valorificarea raţionamentului avut în vedere de Curte care a dispus schimbarea de încadrare din oficiu, în ceea ce priveşte schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de delapidare în abuz în serviciu în frauda creditorilor, Curtea a respins-o cu următoarea motivare:

Curtea a luat act că disp. art. 239 incriminează cu denumirea marginală abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor, fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării, criteriile de distincţie faţă de infracţiunea de delapidare, fiind în esenţă următoarele: obiectul juridic al infracţiunii prev. de art. 239 C. pen. vizează protecţia relaţiilor sociale a căror bună funcţionare implică încrederea dintre debitor şi creditor; în esenţă, incriminarea are în vedere să protejeze şansele creditorilor ca executarea, chiar şi silită, a creanţelor lor să se desfăşoare în condiţii normale, corespunzătoare valorii reale a activului patrimonial şi situaţiei reale a bunurilor.

Având în vedere că fapta este incriminată în considerarea scopului de a frauda creditorii, care constituie element al conţinutului infracţiunii, nu pot fi obiect material al acesteia decât acele componente ale activului patrimonial care sunt urmăribile, susceptibile de a fi executate silit, întrucât lipsa din patrimoniu a unor bunuri care în nicio situaţie nu ar fi putut servi la îndestularea creditorilor nu este de natură să îi păgubească pe aceştia.

În timp ce fapta incriminată în alin. (239) (1) C. pen. are ca subiect activ o persoană, fizică sau juridică, având calitatea de debitor şi este este o infracţiune de pericol potenţial, nu de rezultat şi se consideră consumată după comiterea acţiunii care constituie elementul material, dacă prin aceasta s-a creat pentru creditor, fie şi numai un risc de a nu-şi mai putea satisface creanţa, nefiind necesar ca rezultatul, constând în păgubirea efectivă a creditorului să se producă, fiind suficient ca, săvârşind fapta cu intenţie directă, făptuitorul să fi creat o situaţie periculoasă pentru creditor, disp. art. 295 C. pen., cu denumirea marginală Delapidarea, incriminează însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează. Infracţiunea prezintă o variantă atenuată, dată de calitatea subiectului activ, funcţionarul "privat", definit de art. 308, dar şi o variantă agravată, reglementată de art. 309 C. pen. în considerarea rezultatului patrimonial (consecinţe deosebit de grave) produs subiectului pasiv.

Aceste considerente permit instantei observaţia ca în ceea ce priveşte infracţiunea de delapidare, Prejudiciul, aspect esenţial al laturii civile, nu se confundă cu Urmarea, ca element component al laturii obiective a infracţiunii. Urmarea poate consta tocmai în lipsa bunului din gestiune/sfera de administrare coroborată cu faptul, ca bunul a fost folosit în mod ilicit.

Actele de executare (verbum regens), constând în însuşirea, folosirea sau traficarea bunurilor aflate în administrarea sau gestiunea subiectului activ realizează conţinutul unei infracţiuni de rezultat şi nu de pericol, criteriu în baza căruia Curtea a conchis că faptele deduse judecăţii, prin care a fost efectiv devalizat patrimoniul S C H. realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de delapidare şi nu de abuz în serviciu în frauda creditorului.

2. Pentru aceleaşi considerente, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei, în ceea ce îi priveşte pe inculpatul B., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în infracţiunile constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.:

Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a fost respinsă, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpat prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (criteriile de distincţie între infracţiunile prev. de art. 239 alin. (1) C. pen. şi art. 295 C. pen. fiind expuse anterior).

Curtea a reţinut, aşadar, că în drept, faptele inculpatului B. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., C. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, ce a avut ca scop obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. De asemenea, tot B. a fost cel care prin FF. şi R. a iniţiat falimentul S.C. H. S.R.L. la data 19.03.2009, respectiv falimentul S.C. HH. S.R.L. la data 19.06.2009, în baza unor creanţe fictive, tocmai pentru a şterge orice fel de urme ale activităţilor infracţionale ale grupului.

Faptele inculpatului B. care a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul financiar (know-how), participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, ce a vizat încheierea a 24 de contracte de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de echipamente IT, de către S.C. H. S.R.L. (în calitate de vânzător), prin societăţile nerezidente pe care le controla, respectiv R., R., FF. şi EE., contracte prin intermediul cărora a fost însuşită ilicit, de către administratorul A. suma totală de 39.665.729 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Practic, societăţile offshore controlate de B., R., R. şi EE., în urma obţinerii creanţelor executorii, au formulat fiecare câte două notificări către S.C. H. S.R.L., pentru ca aceasta să facă plata direct către offshore-urile controlate de către A., respectiv V. şi GG., suma totală însuşită în acest fel fiind de 15.000.044 RON (3.659.778,91 euro).

De asemenea, societăţile offshore controlate de B., respectiv R., R.R, EE., FF., titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, au încheiat patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008, cu S.C. HH. S.R.L., înlesnind, astfel, însuşirea din patrimoniul S.C. H. S.R.L. a imobilului situat în Bucureşti, prin intermediul contractului de dare în plată (valoarea de 17.784.498,8 RON) încheiat la data de 7.11.2008 la BNP AA.

Mai mult chiar, B. prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 -10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON, prin patru transferuri bancare, înlesnind însuşirea acesteia din patrimoniul S.C. H. S.R.L.

Aceste fapte mai întrunesc, însă şi condiţiile de tipicitate a infracţiunii de spălare de bani în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, fapta de delapidare, fiind săvârşită, în modalitatea transferului efectuat prin viramente bancare, în formă continuată, fiind săvârşită în concurs ideal cu faptele de spălare de bani, fiind incidente disp art. 38 alin. (2) C. pen. şi în concurs real cu infracţiunea de constituire de grup criminal organizat, prev de art. 367 C. pen.

Faptele inculpatului B. care prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei beneficiar real era, a încasat în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), pe care a transformat-o într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat a direcţionat-o către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L., sumele reciclate prin acest circuit, fiind distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, B., dobândind în urma spălării, suma de 661.016,25 euro (prin plăţile făcute de R. către alte două offshore-uri controlate de acesta, respectiv U. - 408.483 euro, T. - 252.533 euro, la data de 17.12.2008), cunoscând că provine din delapidarea S.C. H. S.R.L., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Curtea a reţinut şi modalitatea normativă a infracţiunii prev de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, întrucât prin viramentele bancare descrise mai sus s-a transferat produsului infracţiunii de delapidare în patrimoniul societăţilor controlate de inculpatul B.

De asemenea, B. este cel, care a înlesnit spălarea banilor şi de către alţi membri ai grupului, punând la dispoziţia acestuia alte societăţi nerezidente pe care le controla (SSS., HHH., QQQ.), cu scopul folosirii acestora ca acţionari nominali şi directori în societăţile offshore V. şi GG., ce urmau să încaseze sumele de bani din patrimoniul S.C. H. S.R.L., tocmai pentru asigura anonimatul beneficiarului real, respectiv a lui A., B., fiind persoana de contact în toate procedurile de deschidere de cont ale offshore-urile sus-menţionate. Aceste acte materiale specifice formei secundare a participaţiei penale (complicelui) sunt absorbite, însă în autorat.

Totodată, faptele inculpatului B. care, i-a înlesnit, cu intenţie, lui A. ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin înfiinţarea a două noi offshore-uri KK. şi LL., la data de 9.09.2008, respectiv 29.09.2008, ce ulterior urmau a fi folosite la înmatricularea societăţilor S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., care s-au ocupat de transferul dreptului de proprietate repetat al imobilului sus-menţionat, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Astfel, tot B. a înlesnit obţinerea de către S.C. HH. S.R.L. a justificării contractului de dare în plată (7.11.2008) a imobilului situat în Bucureşti, prin încheierea, de către, cele patru societăţi offshore controlate de acesta, titularele unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a patru contracte de cesiune de creanţă, toate la data de 29.10.2008.

De asemenea, B. a folosit două societăţi offshore pe care le controla, SSS. şi HHH., pe care le-a interpus în acţionariatul GG. (care la rândul ei era asociat unic în KK.), ca nominali, tocmai pentru a împiedica orice legătură dintre II. (persoana interpusă de A.) şi S.C. HH. S.R.L., care urma să preia imobilul situat în Bucureşti.

Mai mult decât atât, B. i-a înfiinţat, la data de 18.11.2008, lui A., interpunând scriptic pe II. ca beneficiar real, folosind ca acţionari nominali tot SSS. şi HHH., cele trei societăţi offshore J.J., I. şi K., ce aveau să asigure prin trei contracte fictive de cesiune de creanţă, justificarea ultimului contract de dare în plată, autentificat sub nr. x, pe data de 12.12.2008 la BNPA - N., O. şi Asociaţii, ce avea ca obiect imobilul situat în Bucureşti.

Astfel, imobilul a intrat în proprietatea sprijinitorului S.C. F. S.R.L., societate controlată tot de către familia MMMMMMMM., prin intermediul asociatului unic LL., sub aparenţa de legalitate, planul grupării cu privire la acest activ imobilizat fiind finalizat, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare.

Din punct de vedere al laturii subiective, toate infracţiunile de spălare de bani au comise de B. au fost săvârşite cu intenţie directă, rezoluţia infracţională menţinându-se pe tot parcursul mecanismului infracţional, inculpatul B. organizând împreună cu C. şi D. un plan cu multiple operaţiuni financiare, menite să creeze o aparenţă de legalitate, pentru a-i înlesni inculpatului A. obţinerea de beneficii materiale prin delapidarea patrimoniului H. S.R.L. De asemenea, B. a urmărit obţinerea de beneficii proprii în urma operaţiunilor de spălare a banilor. Curtea a luat act, aşadar, că nu este în prezenţa unor fapte distincte de spălare de bani, ci cu o singură infracţiune prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c)din Legea nr. 656/2002, infracţiunea de spălare de bani fiind săvârşită în formă continuată, cu menţiunea că actele de participaţie săvârşite sub forma complicităţii sunt absorbite în actele de spălare săvârşite în forma autoratului.

Infracţiunea de spălare de bani fiind săvârşită în formă continuată mai sus descrisă a fost reţinută, în concurs ideal, cu infracţiunea de delapidare şi în concurs real cu infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., infracţiune care se află, la rândul ei, în concurs real şi cu infracţiunea de delapidare, fiind incidente atât disp. art. 38 alin. (1) din C. pen., cât şi disp. art. 38 alin. (2) C. pen.

De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.

3. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei, în ceea ce o priveşte pe inculpata C., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit.

b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a avut în vedere că, în drept, faptele inculpatei C., care în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., B. şi D. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. De asemenea, aceasta a fost cea care alături de B., prin FF. şi R. a iniţiat falimentul S.C. H. S.R.L. la data 19.03.2009, respectiv falimentul S.C. HH. S.R.L. la data 19.06.2009, în baza unor creanţe fictive, tocmai pentru a şterge orice fel de urme ale activităţilor infracţionale ale grupului.

Faptele inculpatei C. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul juridic, semnând 8 contracte de vânzare-cumpărare, în calitate de asociat şi director la R., precum şi întocmind cele 8 facturi de penalităţi, în valoare totală de 20.575.911 RON (1.09.2008 - 29.10.2008) emise de aceasta societate faţă de S.C. H. S.R.L. şi acceptate imediat la plată de A., ce au stat la baza emiterii somaţiilor de plată şi a obţinerii titlurilor executorii şi ulterior s-a ocupat de întreg demersul judiciar, fiind mandatată să reprezinte în instanţă, pe lângă societatea R. - al cărei asociat şi director era, şi societăţile nerezidente R., EE., FF., în vederea obţinerii titlurilor executorii faţă de S.C. H. S.R.L., cunoscând, caracterul fictiv al contractelor, tot ea fiind cea care, în calitate de asociat şi director la R. a semnat 5 contracte de tranzacţie cu S.C. H. S.R.L., pentru a putea urgenta procedura litigioasă, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Aceste fapte au fost reţinute, însă în concurs ideal cu săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, deoarece au fost săvârşite prin transferul de bani proveniţi din infracţiunea de delapidare (infracţiunea predicat de spălare a banilor consumându-se şi de această dată în mod concomitent cu infracţiunea de spălare, nefiind o condiţie prevăzută de lege ca infracţiunea predicat să fie anterioară infracţiunii de spălare a banilor).

În urma acestei proceduri litigioase, cele patru societăţi offshore, controlate de B., respectiv R., R., EE. şi FF., au obţinut creanţe executorii în sumă totală de 41.765.227,33 RON, având la bază contracte încheiate fictiv cu administratorul S.C. H. S.R.L., A., acesta însuşindu-şi ulterior, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON.

Inculpata C. prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei asociat (25%) şi director era, a încasat în perioada 4.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la GGG. - Sucursala România, pentru care era împuternicită. Ulterior, suma a fost transformată într-un total de 1.745.877 euro, şi imediat direcţionată către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţe a acestora, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L. Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 5.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, C., dobândind în urma spălării, suma de 194.377 euro (provenind de la JJJJ. - 155.877 euro, W. - 38.500 euro, după încasările directe ale acestora de la R.), sumă folosită pentru achiziţionarea imobilului situat în Bucureşti, nr. cadastral x.

De asemenea, C. este cea care, cu intenţie, a uzat de numele unor persoane interpuse - apropiate ei, dar nerelaţionate activităţii infracţionale (JJJJ. şi W.) pentru a primi suma totală de 225.750 euro prin conturile bancare aparţinând acestora (JJJJ. - 119.760 euro, W. - 106.090 euro), în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei acesteia, cunoscând că bunurile provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., dar faptele nu au autonomie proprie, ci sunt acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată, prev de art. 29 alin. (1) lit. a), b),c) din Legea nr. 656/2002.

Fapta inculpatei C., care i-a înlesnit, cu intenţie, lui A. ascunderea ori disimularea adevăratei naturi a provenienţei imobilului situat în Bucureşti, cunoscând că provine din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L., prin obţinerea de către S.C. HH. S.R.L. a justificării contractului de dare în plată (7.11.2008) a imobilului sus-menţionat, prin încheierea de către R., titulara unor creanţe certe, lichide şi exigibile, artificial create prin înţelegerea dintre membrii grupului, a Contractului de cesiune de creanţă nr. x întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată.

Aceste fapte nu au autonomie proprie, ci sunt acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată, prev de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, actele de participaţie fiind absorbite de forma autoratului, deoarece rezoluţia infracţională a inculpatei s-a menţinut pe tot parcursul procesului de spălare a banilor, neavând loc vreo scindare a acesteia şi vreo continuare a activităţii cu o altă rezoluţie infracţională.

Astfel, din punct de vedere al laturii subiective, toate infracţiunile comise de C. au fost săvârşite cu intenţie directă, aceasta organizând împreună cu B. şi D. un plan cu multiple operaţiuni financiare, menite să creeze o aparenţă de legalitate, pentru a-i înlesni inculpatului A. obţinerea de beneficii materiale prin delapidarea patrimoniului H. S.R.L. De asemenea, C. a urmărit obţinerea de beneficii proprii în urma operaţiunilor de spălare a banilor, lucru care s-a şi întâmplat interpunând membri ai familiei pentru a obţine foloase injuste.

Curtea a luat act, aşadar, că nu este în prezenţa unor fapte distincte de spălare de bani, ci cu o singură infracţiune prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, fapta de spălare de bani, în formă continuată, cu menţiunea că actele de participaţie săvârşite sub forma complicităţii sunt absorbite în actele de spălare săvârşite în forma autoratului, fiind în concurs ideal cu infracţiunea de delapidare şi în concurs real cu infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., infracţiune care se află, la rândul ei, în concurs real şi cu infracţiunea de delapidare, fiind incidente, atât disp. art. 38 alin. (1) din C. pen., cât şi disp. art. 38 alin. (2) C. pen. De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei.

4. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata D., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a respins, ca nefondată, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată prin apărător ales din infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunea de abuz în serviciu în sarcina creditorilor prevăzută de art. 293 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b), c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a luat act că faptele inculpatei D. care, în perioada iulie 2008 - iunie 2009, a constituit împreună cu A., B. şi C. un grup infracţional organizat, sprijinit de alte persoane, participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, scopul final fiind obţinerea de beneficii materiale din patrimoniul economic al S.C. H. S.R.L. (deţinătoarea brandului JJ.), provenite din delapidarea acestuia, urmată de spălarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.

Tot inculpata D. a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul juridic, iar în perioada iulie 2008 - februarie 2009, deşi avea calitate de asociat (5%) şi director la R., a reprezentat în instanţă, în 17 din cele 24 de litigii, interesele S.C. H. S.R.L., fiind delegată de către A., tocmai pentru a nu formula niciun fel de opoziţie în faţa instanţelor, şi pentru a menţine confidenţialitatea activităţilor infracţionale ale grupului.

În urma acestei proceduri litigioase, cele patru societăţi offshore, controlate de B., respectiv R., R., EE. şi FF., au obţinut creanţe executorii în sumă totală de 41.765.227,33 RON, având la bază contracte încheiate fictiv cu administratorul S.C. H. S.R.L., A., acesta însuşindu-şi ulterior, ilicit, suma totală de 39.665.729 RON. Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Aceste fapte au fost reţinute, însă, în concurs ideal cu săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, deoarece a fost săvârşită prin transferul de bani proveniţi din infracţiunea de delapidare (infracţiunea predicat de spălare a banilor consumându-se şi de această dată în mod concomitent cu infracţiunea de spălare, nefiind o condiţie prevăzută de lege ca infracţiunea predicat să fie anterioară infracţiunii de spălare a banilor).

Faptele inculpatei D. care, prin intermediul societăţii nerezidente R., al cărei asociat (5%) şi director era, a încasat în perioada 04.12.2008 - 10.12.2008, suma totală de 6.881.185 RON (patru transferuri bancare), în contul deschis la GGG. - Sucursala România, pentru care era împuternicită, ulterior suma fiind transformată în 1.745.877 euro şi imediat direcţionată către membrii grupării, fie direct, fie prin intermediul altor offshore-uri controlate de către aceştia, tocmai în vederea ascunderii sau disimulării adevăratei naturi a provenienţei acesteia, respectiv din delapidarea S.C. H. S.R.L. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. Practic, sumele reciclate prin acest circuit, au fost distribuite ulterior, în perioada 05.12.2008 - 12.02.2009, către toţi membrii grupului infracţional, D. dobândind în urma spălării, suma de 32.500 euro (prin plata făcută de X. către Y., respectiv 117.821 RON - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D., precum şi prin retragerea numerar a sumei de 5000 euro, făcută direct din conturile R.) Tot, D. este cea care cu intenţie, a uzat de numele unei persoane interpuse - apropiată ei, dar nerelaţionată activităţii infracţionale - X., pentru a încasa suma totală de 47.144 euro prin conturile acestuia, în vederea ascunderii adevăratei naturi a provenienţei acestora, cunoscând că bunurile provin din delapidarea patrimoniului S.C. H. S.R.L.

Aceste fapte nu au autonomie proprie, ci sunt acte materiale ale infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, actele de participaţie fiind absorbite de forma autoratului, deoarece rezoluţia infracţională a inculpatei s-a menţinut pe tot parcursul procesului de spălare a banilor, neavând loc vreo scindare a acesteia şi vreo continuare a activităţii cu o altă rezoluţie infracţională.

Astfel, din punct de vedere al laturii subiective, toate infracţiunile comise de D. au fost săvârşite cu intenţie directă, aceasta organizând împreună cu B. şi C. un plan cu multiple operaţiuni financiare, menite să creeze o aparenţă de legalitate, pentru a-i înlesni inculpatului A. obţinerea de beneficii materiale prin delapidarea patrimoniului H. S.R.L. De asemenea, D. a urmărit obţinerea de beneficii proprii în urma operaţiunilor de spălare a banilor, lucru care s-a şi întâmplat interpunând membri ai familiei pentru a obţine foloase injuste.

Curtea a luat act, aşadar, că nu este în prezenţa unor fapte distincte de spălare de bani, ci cu o singură infracţiune prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, fapta de spălare de bani în formă continuată, cu menţiunea că actele de participaţie săvârşite sub forma complicităţii sunt absorbite în actele de spălare săvârşite în forma autoratului, fiind în concurs ideal cu infracţiunea de delapidare şi în concurs real cu infracţiunea prev. de art. 367 C. pen., infracţiune care se află, la rândul ei, în concurs real şi cu infracţiunea de delapidare, fiind incidente, atât disp. art. 38 alin. (1) din C. pen., cât şi disp. art. 38 alin. (2) C. pen. De asemenea, având în vedere că după data săvârşirii infracţiunilor, a intervenit Legea nr. 286/2009 (privind noul C. pen.), iar limitele pedepsei în cazul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 au fost reduse, în încadrarea juridică urmează a reţine art. 5 C. pen. pe lângă fiecare din infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei.

Aşadar, în ceea ce priveşte întrunirea condiţiei de tipicitate a vinovăţiei cerute de lege în persoana inculpaţilor persoane fizice, Curtea a luat act că din materialul probator administrat în cauză din care Curtea a prezentat situaţia de fapt redată anterior a reieşit că din punct de vedere al laturii subiective, toate infracţiunile comise au fost săvârşite cu intenţie directă, inculpata D., organizând împreună cu B. şi C. un plan cu multiple operaţiuni financiare, menite să creeze o aparenţă de legalitate, pentru a-i înlesni inculpatului A. obţinerea de beneficii materiale prin delapidarea patrimoniului H. S.R.L.

Încă de la bun început, planul infracţional al grupului a fost minuţios creat, aceştia luându-şi toate măsurile necesare pentru ca într-o eventuală procedură a insolvenţei (posibilă la acel moment, având în vedere comportamentul administratorilor) să nu poată fi verificate/analizate de către administratorul judiciar contractele încheiate de către S.C. H. S.R.L. cu cele patru societăţi offshore R., R., FF. şi EE. Practic, membrii grupului au avut în vedere dispoziţiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 (în vigoare la acel moment) conform cărora:

"Toate creanţele vor fi supuse procedurii de verificare prevăzute de prezenta lege, cu excepţia creanţelor constatate prin titluri executorii."

În acest sens, este uşor de explicat graba cu care A., administratorul S.C. H. S.R.L., a acceptat la plată toate facturile emise de societăţile offshore controlate de B. şi C., tocmai pentru ca aceste societăţi să poată introduce cereri pentru emiterea unor somaţii de plată la instanţe, acţiuni simplificate ce puteau fi judecate conform O.G. nr. 5/2001, cu caracter de urgenţă.

Mai mult decât atât, în această etapă, A. a încheiat 9 contracte de tranzacţie, toate redactate cu clauze identice de C. sau de D., pentru a facilita emiterea hotărârilor de expedient de către instanţele judecătoreşti, tocmai pentru a scurta procedura litigioasă, în aşa fel încât cele patru societăţi offshore să poată obţine mult mai rapid titluri executorii, pentru creanţele artificial create prin încheierea celor 24 de contracte de livrare produse IT.

Astfel, în perioada de 26.09.2008 - 24.10.2008, A. a semnat un total de 9 contracte de tranzacţie după cum urmează:

- 5 contracte de tranzacţie cu R. LTD, pentru societatea nerezidentă contractele fiind semnate de către inculpata C;

- 2 contracte de tranzacţie cu R.R., pentru societatea nerezidentă, contractele fiind semnate de către inculpatul B., în calitate de reprezentant legal;

- 2 contracte de tranzacţie cu EE.EE., reprezentantul legal al societăţii nerezidente fiind acţionarul nominal KKK. (persoană care deţine în trust acţiuni pentru beneficiarul real), utilizată frecvent de către B. pentru societăţile offshore pe care le controla. În acest sens sunt declaraţiile martorilor CCC., DDD. şi BBB., respectiv ale inculpatelor C. şi D.

Pentru toate celelalte 15 acţiuni, A. s-a mulţumit doar să invoce aspecte generale privind imposibilitatea de plată datorită unor împrejurări, recunoscând direct, prin intermediul întâmpinărilor depuse la instanţe, creanţele, tocmai pentru a facilita emiterea somaţiilor de plată, în procedură urgenţă.

În această etapă, persoanele din cadrul grupului care au avut un rol determinant sunt inculpatele C. şi D., beneficiare reale cu 25%, respectiv 5% din R., acestea ocupându-se de întreg demersul judiciar. Practic, cele două şi-au împărţit rolurile în cadrul procedurii litigioase, C. fiind cea care a reprezentat (în calitate de director, cât şi ca delegat, şi nu în calitate de avocat) atât R., unde îndeplinea o funcţia de director, cât şi celelalte trei societăţi nerezidente R., EE. şi FF., toate fiind offshore-uri controlate de către B. De asemenea, D. a reprezentat în instanţă, în 17 din cele 24 de litigii, interesele S.C. H. S.R.L., fiind delegată de către A., deşi aceasta îndeplinea funcţia de director în cadrul R., fiind remunerată de către B.

Legătura indisolubilă dintre cele patru societăţi offshore controlate de către B. derivă şi din faptul că pe facturile fiscale emise de către FF. este indicat în dreptul contului bancar, chiar contul societăţii R. deschis la PPP. - Sucursala România, (împuternicit pe conturi fiind inculpatul B.), la fel cum pe facturile fiscale emise de către EE. este indicat în dreptul contului bancar, chiar contul societăţii R. deschis la GGG. - Sucursala România, (împuternicite pe conturi fiind C. şi D.

Urmare a încheierii de către S.C. H. S.R.L. a celor 24 de contracte de vânzare-cumpărare de produse IT cu R., EE., R. şi FF., ultimele au devenit creditori ai S.C. H. S.R.L., valoarea totala a creanţelor rezultata în baza celor 24 de facturi, fiind de 56.970.212,29 RON.

O confirmare a celor de mai sus a rezultat şi din declaraţiile de recunoaştere ale inculpatei C. Astfel, cu privire la delapidarea societăţii H. S.R.L., C. precizează că împreună cu B. şi A. a conceput planul pentru extragerea unor sume însemnate de bani din patrimoniu fiind susţinuţi şi de către D. Menţionează că planul a fost de la bun început să scoată din patrimoniul H., sume de bani pentru A., pe care acesta îi obţinea în urma încasărilor pe companie. Cele 24 de contracte încheiate de către H. S.R.L. cu societăţile nerezidente R., R., EE. şi FF. au fost semnate de către A. din partea H. S.R.L. şi inculpată şi B. pentru societăţile nerezidente, iar soluţia de a obţine debite artificial create, care să fie investite cu ulterior cu titluri executorii, pentru a nu putea fi verificate de către un administrator judiciar într-o procedură de insolvenţă, a parvenit după o discuţie cu B. şi A.

Într-o altă declaraţie, tot inculpata C. a precizat că încă de la bun început, scopul de a nu respecta clauzele contractuale tocmai în vederea activării clauzei penale, de către societăţile nerezidente în vederea obţinerii unor creanţe certe, lichide, exigibile care să poată fi solicitate pe calea unei acţiuni în instanţă, a fost cunoscut de A.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaţilor, Curtea a constatat că activitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate în cazul săvârşirii infracţiunilor de delapidare şi a celor legate de spălarea banilor săvârşite în cadrul unui grup criminal organizat reprezintă, în contextul socio-politic actual, o responsabilitate deosebită, prin prisma angajamentelor asumate de România, a aşteptărilor societăţii faţă de finalitatea actului de justiţie, dar şi a schimbării unor mentalităţi şi deprinderi.

Curtea a reţinut, de asemenea, că practica judiciară constantă a confirmat că valoarea prejudiciului efectiv produs prin infracţiune reprezintă un aspect de care trebuie să se ţină seama în procesul de individualizare judiciară, dar fără a fi disociat de ansamblul celorlalte criterii. De asemenea, Curtea a considerat că în cazul unor, astfel, de infracţiuni anumite criterii, care, de regulă, sunt general acceptate ca şi factori importanţi în procesul de individualizare a unor pedepse, cu precădere lipsa antecedentelor penale ale infractorului, faptul că anterior comiterii faptei se bucură de o bună reputaţie, are un grad de instruire sau pregătire profesională peste medie etc, au o pondere mult mai redusă în determinarea pedepsei ce trebuie aplicată tocmai pe considerentul că în cazul unor, astfel de infracţiuni infractorul profită de aceste realităţi pentru a-şi disimula comportamentul infracţional sau a-şi asigura realizarea scopului ilicit propus.

Pentru individualizarea pedepselor în acest caz, Curtea a luat act în calcul gradul de pericol social pe care îl prezintă cazul concret şi persoana infractorilor, astfel încât sa se asigure scopul ei şi să se realizeze finalitatea răspunderii penale. Curtea a avut în vedere că scopul pedepsei nu poate fi atins decât în măsura în care aceasta corespunde gravităţii infracţiunii, pericolului social concret al acesteia, situaţiei personale a infractorului, periculozităţii lui etc. Ca atare, au fost avute în vedere, dispoziţiile legale referitoare la limitele prevăzute de lege pentru pedepsele aplicabile, în raport, cu infracţiunile comise, gradul de pericol social al faptei şi al autorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ceea ce priveşte criteriile pe care le enumeră art. 74 C. pen., Curtea a constatat că inculpaţii au fost judecaţi pentru comiterea mai multor infracţiuni de delapidare şi de spălare a banilor, precum şi alte infracţiuni de constituire la un grup criminal organizat, în legătură directă cu cele deja menţionate, care prin natura diferită şi gravitatea lor, prin amploarea activităţii infracţionale reţinute, prin aceea că a existat o pluralitate de inculpaţi, relevă un grad de pericol concret ridicat, având în vedere şi că acest gen de infracţiuni, prin amploarea lor deosebită, aduc atingere unor importante valori proteguite de legea penală, respectiv prestigiul, autoritatea, credibilitatea organelor, instituţiilor, organismelor statului, serviciilor publice, precum şi corectitudinea, cinstea funcţionarilor care-şi desfăşoară activitatea în cadrul acestora, îndeplinind funcţiile încredinţate.

În sarcina inculpaţilor B., C. şi D., Curtea a avut în vedere la stabilirea pragului de pedeapsă ce urmează a fi aplicat acestora, ca o împrejurare de natură a agrava răspunderea penală, încălcarea obligaţiilor cărora le incumbau în calitate de entităţi raportoare cuprinse în dispozitivul de prevenire a spălării banilor, dar şi că la alegerea schemelor, mecanismelor şi instrumentelor utilizate în procesul de spălare a banilor au plănuit au speculat vulnerabilităţile sistemului român de prevenire şi combatere a spălare a banilor în identificarea tipologiei falsului proces, acordarea de consultanţă în scheme infracţionale fiind oferită în scopul utilizării, în etapa stratificării, a Justiţiei ca maşină de spălare a banilor.

Or, prefigurarea planului cu luarea în considerare a deturnării Statului de drept în scopuri infracţionale este de natură, ab initio, să împiedice instanţa să dea o eficienţă ridicată împrejurărilor de natură să edulcoreze răspunderea penală a acestora.

De asemenea, prin cuantumul extrem de ridicat al prejudiciului pe care inculpaţii l-au cauzat prin acţiunile lor convergente şi l-au introdus în circuitul civil prin săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, denaturând siguranţa şi integritatea sistemelor financiare s-a adus o atingere extrem de importantă intereselor patrimoniale legitime ale statului român. Această Curte a considerat foarte important să se menţioneze în mod clar că modalitatea în care aceşti inculpaţi au acţionat şi prejudiciul extrem de ridicat pe care l-au cauzat reprezintă o atingere directă a intereselor fiecărui cetăţean al acestui stat şi denotă o lipsă evidentă de respect faţă de proprietatea statului şi faţă de normala şi corecta funcţionare a instituţiilor acestuia.

Instanţa a avut în vedere, totodată şi gradul de pericol social concret al infracţiunilor imputate inculpaţilor, pericol relevat de natura şi gravitatea acestora şi relaţiile sociale vădit periclitate, modalitatea concretă în care au fost comise, numărul mare de acte materiale, intervalul extrem de îndelungat de timp în care s-au derulat activităţile infracţionale, caracterul organizat al activităţii infracţionale.

De asemenea, Curtea a considerat că modul în care urmează a fi individualizate pedepsele pentru fiecare dintre aceşti inculpaţi este direct legat de rolul pe care aceştia l-au avut în derularea activităţii infracţionale.

Curtea a apreciat că aplicarea unor pedepse orientate spre maximul prevăzut de legea penală pentru săvârşirea unor infracţiuni de spălare a banilor/delapidare în cazul inculpaţilor NNNNNNNN. (promotorul schemei infracţionale) şi MMMMMMMM. (beneficiarul direct al emolumentului rezultat din săvârşirea infracţiunii), prejudiciind semnificativ interesele societăţii româneşti, dar şi ale creditorilor, în cadrul procedurilor de faliment, infracţiunile de delapidare şi de spălare de bani, fiind săvârşite în formă continuată, cauză facultativă de agravare a pedepsei, care ar fi permis aplicarea unui spor de pedeapsă de 3 ani la limita maxima prevăzută de lege, ce vor fi executate în regim de detenţie, satisface scopurile pedepsei, principiului proporţionalităţii pedepsei, cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi echitabilitatea procesului penal în ansamblu.

Curtea a apreciat că pericolul faptelor săvârşite de inculpatul NNNNNNNN. este de o gravitate mai mare decât pericolul faptelor săvârşite de inculpatul MMMMMMMM. prin prisma obligaţiilor ce conform regimului de prevenire a spălării banilor prevăzute în Legea nr. 656/2002, nu numai că inculpatul NNNNNNNN. a nesocotit obligaţia de raportare a tranzacţiilor suspecte la ONPCSB, nu a descurajat clientul să se angajeze în scheme infracţionale şi nu a întrerupt de îndată relaţiile cu acesta, ci în calitate de entitate raportoare (furnizor de servicii pentru trusturi şi companii), conform disp. art. 8 lit. g) din Legea nr. 656/2002 a deschis posibilitatea comiterii de infracţiuni oferite de circuitul legal, profitând şi de cunoştinţele sale în diferitele speculaţii offshore unde au fost implantate societăţile de faţadă utilizate în mecanismul infracţional dedus judecăţii.

Pentru aceleaşi considerente, Curtea a reţinut că nu se pot aplica circumstanţe atenuante în prezenta cauză în privinţa inculpatului NNNNNNNN. şi nici în privinţa inculpatelor LLLLLLLL. şi KKKKKKKK., ci, dimpotrivă, având în vedere că eludarea normelor prevăzute de Legea spălării banilor este de natură să vulnerabilizeze sistemul nostru de drept, care pare să nu funcţioneze, concluzie la care au ajuns experţii Moneyval la întocmirea Raportului de evaluare a României cu ocazia celei de-a treia rundă de evaluări, se impune aplicarea unor pedepse ferme, de natură să asigure scopul educativ al pedepsei.

De asemenea, Curtea a considerat, că modul în care sunt sancţionaţi aceşti inculpaţi trebuie să reprezinte o ripostă fermă şi dură a societăţii faţă de flagelul criminalităţii economico-financiare şi faţă de persoanele care comit infracţiuni economice, precum şi un puternic semnal de alarmă în primul rând către orice persoană, indiferent de funcţia pe care o ocupă, notorietatea acesteia, potenţa financiară de care ar dispune, cu mesajul că, indiferent de oricare dintre aceşti factori, sau alte tertipuri menite să întârzie justiţia penală, săvârşirea unei infracţiuni nu trebuie să fie ignorată şi nu va rămâne nepedepsită.

Mai ales în contextul importanţei deosebite pe care l-a avut pentru societatea românească procedura de intrare frauduloasă în faliment ce s-a finalizat prin pierderi enorme suportate până la urmă de fiecare cetăţean onest, pedepsele ce urmează a fi aplicate în această cauză trebuie să conducă la crearea unei stări de temere pentru cei ce comit, astfel, de infracţiuni şi să conducă la un climat în care membrii societăţii, indiferent de înălţimea sau importanţa funcţiilor pe care le deţine sau le-a deţinut sau de cifra de afaceri realizată, să reflecteze asupra faptului dacă sunt sau nu dispuşi să plătească cu propria libertate atunci când se lasă angrenaţi în activităţi ilicite. Pentru aceste motive, Curtea a aplicat inculpaţilor pedepse cu închisoarea, care vor îndreptate spre maximul special prevăzut de lege, în funcţie de criteriile menţionate anterior, pedepse ce vor fi executate în regim de detenţie.

Sub acest aspect instanţa a mai reţinut că măsurile dispuse împotriva persoanelor care sunt acuzate şi faţă de care există probe că au comis infracţiuni economice generatoare de profituri uriaşe trebuie să reflecte şi mesajul social transmis prin intermediul sistemului judiciar.

Curtea a mai avut în vedere, că, potrivit standardelor internaţionale în materie în lumina cărora se apreciază efectivitatea unui sistem de combatere a spălării banilor evidenţiate în Metodologia FATF (Grupului de Acţiune Financiară Internaţională) de evaluare a sistemelor de spălare a banilor, pentru evaluarea respectării Recomandărilor FATF, sancţiunile aplicate pentru săvârşirea unor infracţiuni de spălare a banilor trebuie să fie efective, proporţionate şi disuasive, iar produsele şi instrumentele infracţiunii trebuie confiscate. Nu pot scăpa atenţiei judecătorului chemat să stabilească o pedeapsă pentru infracţiunea de spălare a banilor, aspectele de ordin macroeconomic, pericolul social al acestor infracţiuni fiind justificat, în primul rând, prin denaturarea bunei funcţionări a circuitelor financiare.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepselor ce se vor aplica acestor inculpaţi, Curtea a considerat, că executarea acestor pedepse, în regim privativ de libertate, este singura modalitate de reeducare a inculpaţilor şi constituie singura modalitate, în care societatea poate avea o reacţie adecvată, în scopul reducerii fenomenelor infracţionale de acest gen. De asemenea, executarea în regim de detenţie este singura măsură ce poate da membrilor societăţii, confirmarea că organele ce au ca rol protejarea societăţii reacţionează ferm pentru reprimarea comportamentelor antisociale indiferent de nivelul la care se situează persoanele care manifestă un astfel de comportament.

Curtea va valorifica însă şi poziţia de recunoaştere a inculpaţilor, precum şi cooperarea lor sinceră cu organele judiciare în vederea aflării organelor judiciare în prezenta cauză, reducând cu o treime pedepsele aplicate, conform disp. art. 396 alin. (10) C. proc. pen. Din înscrisurile în circumstanţiere depuse, dar şi din declaraţiile inculpaţilor, Curtea a reţinut şi poziţia de sincer regret al comiterii faptelor de către inculpaţii MMMMMMMM., LLLLLLLL. şi KKKKKKKK., inculpatele LLLLLLLL. şi KKKKKKKK., fiind, de altfel foarte tinere la momentul săvârşirii faptelor şi înţelegând la maturitate că Statul are faţă de cetăţenii săi mai multe îndatoriri fundamentale, la fel cum şi un cetăţean onest are la rândul său mai multe obligaţii faţă de societate în ansamblul său, existând limite legale în cadrul cărora trebuie derulate activităţile în scopul obţinerii de profit - care nu trebuie privit ca măsura tuturor lucrurilor - Alpha şi Omega existenţei pe Terra.

În cauză, nu va fi aplicată cauza de reducere a prevederilor art. 10 din Legea nr. 508/2004, nefiind întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru aplicarea acestui text de lege, deoarece denunţul împotriva lichidatorului WWWW. nu s-a materializat.

Însă, dacă organele de urmărire penală vor efectua o investigaţie paralelă, proactivă, identificând toate fluxurile financiare rezultate din procedura falimentului, pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiei de luare a sechestrului asigurator, conform disp. art. 251 C. pen. şi 30 FATF, vor constata ca există bunuri care au fost sustrase de la urmărire cu conivenţa societăţii de insolvenţă: spre exemplu, la fila x, există menţiuni privind înscrierea în cartea funciară sub nr. x/10.03.2010 a contractului de novaţie prin care SC M. S.R.L., controlată de inculpatul MMMMMMMM., a preluat obligaţiile firmei S.C. H. S.R.L. în ceea ce priveşte contractul de credit bancar încheiat la 17.02.2010, de către ... - Sucursala Londra şi firma S.C. H. S.R.L. Încheierea unui contract de novaţie şi asumarea de noi obligaţii de către o firmă al cărei beneficiar real era tot inculpatul MMMMMMMM. în frauda creditorilor H. ar fi trebuit cenzurată de administratorul judiciar.

Curtea a reamintit, că la masa credală a S.C. H. S.R.L. figurează două societăţi controlate de inculpatul A., respectiv societăţile S C M. S.R.L. şi TTT., deţinând creanţe în valoare de aproximativ 30% din masa credală, aspect ce nu putea fi trecut neobservat de lichidator.

Curtea a apreciat, că dacă organul de urmărire penală va infirma rezoluţia de netrimitere în judecată dispusă faţă de lichidator sau va începe urmărirea penală împotriva celor doi notari, valorificând, în cadrul materialului probator, declaraţia inculpatului A. dată în faţa Curţii din 25.04.2016, nimic nu îi împiedică pe aceşti să învestească instanţa supremă cu această cauză de reducere a pedepselor.

Nu în ultimul rând, Curtea a reiterat, că România va face obiectul evaluării respectării standardelor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi recuperării produsului infracţiunii de către evaluatorii Moneyval potrivit Metodologiei revizuite de evaluare a respectării celor 40 Recomandări FATF.

Conform acestor standarde, România este ţinută să aplice sancţiuni disuasive, proporţionate cu gravitatea faptei, aspect ce va fi avut în vedere la evaluarea eficienţei sistemului de combatere a spălării banilor.

Curtea a aplicat sporul obligatoriu prevăzut de lege, inculpaţilor, făcând aplicarea regimului sancţionator al concursului real şi ideal de infracţiuni, a constatat legalitatea şi temeinicia şi măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţii MMMMMMMM., LLLLLLLL. şi KKKKKKKK. şi a dedus durata reţinerii dispuse faţă de inculpata KKKKKKKK., precum şi a reţinerii şi arestării preventive dispuse faţă de inculpaţii NNNNNNNN. şi MMMMMMMM.

Şi sub aspectul pedepselor accesorii/complementare ce au fost aplicate prin prezenta, instanţa a reţinut, că aplicarea acestora trebuie realizată, atât în baza dispoziţiilor din dreptul intern, cât şi prin prisma Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiţionale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (2) şi art. 20 din Constituţia României fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenţii de către România prin Legea nr. 30/1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deţinute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislaţia britanică "interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deţinuţilor condamnaţi, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracţiunii", (aceeaşi concepţie a legiuitorului reflectându-se şi în legislaţia română actuală, n. inst.). Curtea a acceptat "că există o marjă naţională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea dreptului de vot al deţinuţilor poate fi justificată în timpurile moderne şi a modului de menţinere a justului echilibru", însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adiţional a fost încălcat, întrucât "legislaţia naţională nu analizează importanţa intereselor în conflict sau proporţionalitatea şi nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deţinut, în orice împrejurare, intră în marja naţională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză şi-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricţii automate impuse deţinuţilor condamnaţi şi se poate pretinde victimă a acestei măsuri". În acelaşi sens este şi hotărârea Calmanovici împotriva României.

În consecinţă, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nicio marjă de apreciere judecătorului naţional în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adiţional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţa nu a aplicat, în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune faţă de natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite sau comportamentul inculpatului.

Astfel, natura faptelor săvârşite şi circumstanţele producerii acestora a determinat instanţa a aprecia că aplicarea unor pedepse accesorii se impune în privinţa fiecărui inculpat, şi în consecinţă, în temeiul art. 65 alin. (1) şi 66 din C. pen. şi art. 3 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, a dispus interzicerea drepturilor a căror exercitare a fost interzisă cu titlu de pedeapsă complementară şi cu titlu de pedeapsă accesorie.

Au fost interzise, astfel, şi dreptul de a fi asociat/administrator (de fapt sau de drept; potrivit dispoziţiilor Legii nr. 31/1990, administratori pot fi orice persoane fizice cu capacitate deplină de exerciţiu sau o persoană juridică, acţionari sau nu la societatea pe care o gerează, numirea lor făcându-se fie prin actul constitutiv, fie de către adunarea generală a acţionarilor, el fiind cel care o reprezintă în relaţiile cu terţii)/beneficiar real (potrivit art. 4. din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, în sensul prezentei legi, prin beneficiar real se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă clientul şi/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie sau o operaţiune. (2) Noţiunea de «beneficiar real» va include cel puţin: a) în cazul societăţilor comerciale: 1. persoana sau persoanele fizice care deţin ori controlează în cele din urmă o persoană juridică prin deţinerea, în mod direct sau indirect, a pachetului integral de acţiuni ori a unui număr de acţiuni sau de drepturi de vot suficient de mare pentru a-i asigura controlul, inclusiv acţiuni la purtător, persoana juridică deţinută sau controlată nefiind o societate comercială ale cărei acţiuni sunt tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi care este supusă unor cerinţe de publicitate în acord cu cele reglementate de legislaţia comunitară ori cu standarde fixate la nivel internaţional, acest criteriu este considerat a fi îndeplinit în cazul deţinerii a cel puţin 25% din acţiuni plus o acţiune) al unor societăţi comerciale sau împuternicit al acestora, în ţara sau în străinătate, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale.

În lumina acestor considerente, în baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie, care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (1)0 rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsa complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, la care a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani şi 8 luni închisoare - inculpatul, urmând să execute în total 8 ani şi 8 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie, care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de la data de 17.09.2014 şi până la 18.09.2014, a arestării preventive de la 18.09.2014 la 13.11.2014 şi a arestului la domiciliu de la data de 14.11.2014 până la data de 25.05.2015.

În baza art. 399 C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 C. proc. pen. şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen., a constatat legalitatea şi temeinicia şi a menţinut controlul judiciar dispus faţă de inculpatul A.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpatul B. la pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare, cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (1)0 rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen., a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 8 luni închisoare, la care se adăugă sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani şi 8 luni închisoare - inculpatul urmând, să execute în total 9 ani şi 4 luni închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, durata reţinerii de la data de 17.09.2014 şi până la 18. 09.2014, a arestării preventive de la 18.09.2014 la 13.11.2014 şi a arestului la domiciliu de la data de 14.11.2014 până la data de 25.05.2015.

S-a luat act că inculpatul B. este arestat în altă cauză.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpata C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpata C. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen., a condamnat aceeaşi inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul, urmând să execute în total 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., va fi interzis inculpatului, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 399 C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 C. proc. pen. şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen., a constatat legalitatea şi temeinicia şi a menţinut controlul judiciar dispus faţă de inculpata C.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 367 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpata D. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplic. 5. C. pen., a condamnat inculpata D. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatei, ca pedeapsa accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 396 alin. (10) rap. la art. 29 alin. (1) lit. a), b), c) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. 35 C. pen. şi aplic. 5. C. pen., a condamnat aceeaşi inculpată la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani în formă continuată.

În baza art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară, exerciţiul drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.

A interzis inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. a aplicat inculpatei, pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite - respectiv 2 ani închisoare - inculpatul, urmând să execute în total 6 ani închisoare.

În baza art. 45 C. pen. raportat la art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen. a interzis inculpatei, ca pedeapsă complementară exerciţiul drepturilor de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public şi dreptul de a fi asociat, acţionar, administrator sau beneficiar real într-o societate comercială, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 45 C. pen., a interzis inculpatului, ca pedeapsă accesorie exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) şi k) C. pen., pe durata executării pedepsei.

În baza art. 72 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii de la data de 17.09.2014 până la data de 18.09.2014.

În baza art. 399 C. proc. pen. rap. la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 C. proc. pen. şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen., a constatat legalitatea şi temeinicia şi a menţinut controlul judiciar dispus faţă de inculpata D.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul E., în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce-l priveşte pe inculpatul E. din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., pentru aceleaşi considerente avute în vedere la săvârşirea infracţiunilor de ceilalţi inculpaţi persoane fizice.

În ceea ce-l priveşte pe acest inculpat, Curtea a expus, la redarea situaţiei de fapt mijloacele de probă din care şi-a format convingerea că faptele inculpatului E. nu au fost săvârşite cu vinovăţia prevăzută de lege, urmând să-l achite pe inculpatul E. de săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii.

Sintetizând, cu privire la participarea inculpatului E. în cadrul grupului, din analiza materialului probator se poate observa că aceasta a îndeplinit funcţia de administrator în drept la S.C. HH. S.R.L., alături de tatăl inculpatului A., II., s-a reţinut de procuror că a semnat contractul de dare în plată din 07.11.2008, în valoare de 17.784.500 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, în favoarea societăţii HH. S.R.L., aspect care nu a fost negat de aceasta şi rezultă din înscrisurile existente la dosarul cauzei, precum şi contractele de cesiune de creanţă încheiate, că în calitate de reprezentant legal al S.C. HH. S.R.L., a semnat patru contracte de cesiune de creanţă (259/29.10.2008, 260/29.10.2008, 261/29.10.2008 şi 262/29.10.2008), prin care a preluat creanţele ce au stat la baza contractului de dare în plată din 07.11.2008 (de asemenea semnat de inculpat), în valoare de 17.784.500 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, în favoarea societăţii HH. S.R.L. (nou înfiinţată), în condiţiile în care cunoştea de caracterul fictiv al creanţelor.

Organul de urmărire penală a mai reţinut că prin Sentinţa comercială nr. 2486/8.05.2009 a Tribunalului Bucureşti a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei S.C. HH. S.R.L., introdusă de R. în baza contractului de cesiune de creanţă cu nr. x/29.10.2008 semnat de E., exact pentru lipsa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, aspect care poate prefigura caracterul fictiv al clauzelor contractelor de cesiune de creanţă.

Curtea a reţinut, că exact pentru lipsa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, aspect care poate prefigura caracterul fictiv al clauzelor contractelor de cesiune de creanţă, contractul de dare în plată încheiat între societăţile S.C. HH. S.R.L. şi S.C. H. S.R.L. nu ar fi trebuit ratificat de notarul Z., după cum nu ar fi trebuit încheiat nici subsecventul contract de dare în plată între S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. de către notarul O.

Totuşi, în urma administrării probatoriului în tot cursul cercetării judecătoreşti, a rezultat faptul că E. a avut o poziţie cu totul diferită sub aspectul laturii subiective, faţă de cumnatul său, coinculpatul A.

Chiar şi din probele administrate în faza de urmărire penală Curtea a reţinut că susţinerea inculpatului se coroborează şi cu susţinerile martorului BBB. care l-a nominalizat doar pe A. ca persoana care se prezenta la biroul lui B. şi al lui C. De altfel, şi în declaraţiile constante de recunoaştere ale inculpatelor C. şi D., acestea arată că singura persoană din cadrul H. S.R.L. cu care aveau o înţelegere era inculpatul A.

Or, potrivit art. 15 C. pen. infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă persoanei care a săvârşit-o.

În ceea ce priveşte latura subiectivă, aceasta constă în formele şi modalităţile vinovăţiei cu care se săvârşeşte infracţiunea, vinovăţia fiind inclusă în trăsătura esenţială a tipicităţii (prevederea în legea penală), întrucât numai o faptă care întruneşte toate condiţiile tipicităţii obiective şi subiective este prevăzută de legea penală.

Noul C. pen. nu instituie prezumţii relative de vinovăţie, fiind în sarcina organelor de urmărire penală să probeze îndeplinirea condiţiilor referitoare la tipicitatea subiectivă a unei fapte.

Astfel, în cazul de faţă, din ansamblul materialului probator, nu a rezultat vreun element care ar putea să ateste cunoaşterea de către inculpatul E. a caracterului prejudiciabil/ilicit al contractului de dare în plată semnat la data de 07.11.2008, respectiv că prin acesta se prejudicia patrimoniul S.C. H. S.R.L., faptei lipsindu-i o trăsătură esenţială a infracţiunii, respectiv tipicitatea subiectivă. Pe cale de consecinţă, nu se va putea reţine în sarcina inculpatului E. săvârşirea infracţiunii de delapidare cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 şi din C. pen. şi de spălare de bani, nefiind întrunite condiţiile de tipicitate sub aspectul laturii subiective, fiind incidente disp art. art. 16 alin. (1) lit. b). teza a II-a C. proc. pen., Curtea, urmând să pronunţe o soluţie de achitare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma aderării), acţiunile de aderare la un grup infracţional se exprimă într-un act de voinţă pe deplin conştient al unei persoane de a deveni membru al unui asemenea grup şi de a-şi asuma un rol în cadrul acestuia cu toate beneficiile şi riscurile ce decurg din această calitate. Analizând materialul probator, administrat în tot cursul urmăririi penale, a rezultat că inculpatul E. nu era decât un administrator în drept al societăţii HH., doar inculpatul A. organizându-se minuţios împreună cu inculpaţii C., B. şi D., cu scopul de a delapida patrimoniul societăţii S.C. H. S.R.L., fără vreun ajutor din partea inculpatei NN.

Pe cale de consecinţă, având în vedere şi aspectele probatorii invocate mai sus, a dispus achitarea faţă de inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma aderării), în baza art. 16 alin. (1) lit. b). teza a II-a C. proc. pen.

Pe cale de consecinţă, Curtea, în baza art. 396 alin. (5) rap.la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a l-a achitat pe inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 241 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispus faţă de inculpatul E. prin încheierea din 25 05 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

În ceea ce priveşte modalitatea de antrenare a răspunderii persoanelor juridice în prezenta cauză, Curtea cu titlu prealabil:

6. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen. a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. F. S.R.L. din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., (în forma sprijinirii) şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., deoarece din materialul probator administrat în cauză a reieşit că, în drept, dobândirea a avut loc prin două acte materiale de spălare a banilor în formă continuată, săvârşite cu aceeaşi rezoluţie infracţională, societatea închiriindu-şi numele, atât pentru dobândirea imobilului din Calea x, la data de 12.12.2008, prin care a fost transferat în patrimoniul propriu, dreptul de proprietate al S.C. HH. S.R.L. asupra imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, cu titlu de dare în plată pentru creanţa fictivă în cuantum de 18.000.866,81 RON, cunoscând că bunul imobil exista în patrimoniul S.C. HH. S.R.L. în urma delapidării patrimoniului S.C. H. S.R.L., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, deoarece S.C. F. S.R.L. avea cunoştinţă de caracterul fictiv al creanţelor pe care offshore-urile J., I. şi K., le-a cesionat în favoarea sa prin trei contracte de cesiune de creanţă din data de 2.12.2008, asigurând o justificare formală pentru încheierea convenţiei de dare în plată din data de 12.12.2008, deoarece beneficiarul real al acestor persoane juridice nerezidente implicate în acest circuit de spălare de bani, erau controlate tot de A., prin intermediul beneficiarului real II., cât şi pentru culegerea fructelor produse de imobilul situat în Bucureşti, număr cadastral x, încasând lunar, prin conturile sale diferite sume de bani, preponderent de la S.C. KKKK. S.R.L., cu justificarea "plată chirie", acestea fiind direcţionate ulterior către societăţile nerezidente J., I. şi K., controlate de A. şi II.

Curtea a constatat că nu este învestită cu actele materiale rezultate din încheierea contractelor de cesiune de creanţe din 15 mai 2011 între J., I. şi K., controlate de A. şi II. şi L., ce a servit drept justificarea unor plăţi de 3.412.000 euro şi 15.747.013 RON de la S.C. F. S.R.L. la societatea L., care au ajuns tot la dispoziţia inculpatului A., transferurile fiind evidenţiate în rulajul conturilor şi extrasele de cont ale societăţii S.C. F. S.R.L., aspect ce a fost recunoscut de inculpatul A. în şedinţa din 2.02.2016, urmând să confişte aceşti bani proveniţi din delapidarea S.C. H. S.A. de la inculpatul A.

La stabilirea cuantumului amenzii şi sancţiunii complementare a dizolvării societăţii, Curtea a determinat, potrivit disp. art. 137 C. pen. cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă ţinând seama de cifra de afaceri, în cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial în cazul altor persoane juridice, precum şi de celelalte obligaţii ale persoanei juridice, constatând, totodată, că societatea a fost creată în vederea definitivării procesului de spălare a banilor derulat în vederea dobândirii imobilului din Calea x, dar şi a punerii la dispoziţia inculpatului A. a sumelor de bani provenite din chirii, acestea, fiind exclusiv la dispoziţia inculpatului până la aplicarea sechestrului asupra conturilor F. de către organul de urmărire penală.

7. În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a dispus, din oficiu, schimbarea încadrării juridice a faptelor reţinute prin actul de sesizare al instanţei în ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. G. S.R.L. din infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, în infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplic.art. 35 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen., deoarece din materialul probator administrat în cauză a reieşit că, în drept, dobândirea a avut loc prin două acte materiale de spălare a banilor în formă continuată, săvârşite cu aceeaşi rezoluţie infracţională, societatea închiriindu-şi numele, atât pentru dobândirea imobilelor situate în localitatea Şaru Dornei, nr. cadastral x, x, x, x, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 08.04.2009 (folosindu-se suma de 100.000 euro, achitată în numerar de către B.), cât şi pentru imobilul situat în localitatea Corbeanca (achitându-se în total suma de 803.258 RON, echivalentul a 200.000 euro, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x din 12.02.2009

La stabilirea cuantumului amenzii şi sancţiunii complementare a dizolvării societăţii, Curtea a avut în vedere, pe lângă criteriile de individualizare a pedepsei şi de stabilire a cuantumului amenzii, că obiectul societăţii a fost deturnat în vederea definitivării procesului de spălare a banilor derulat de către inculpatul B. de dobândire a unor imobile cu banii obţinuţi din delapidarea S.C. H. S.R.L. De menţionat că inculpatul B. a declarat că achiziţionează bunurile în numele societăţii G. S.R.L., prezentând în acest sens, în faţa notarilor, procura specială autentificată sub nr. x din 22.05.2008, emisă de YY., procură (mandat) care încetase de drept, cu data 26.01.2009, când a fost înregistrat decesul numitului YY. Practic, această societate a fost utilizată de către inculpatul B. ca un vehicul pentru dobândirea de proprietăţi, societatea fiind creditată de către acesta chiar cu bani obţinuţi din patrimoniul societăţii H. S.R.L.

În ceea ce priveşte recuperarea produsului infracţiunii (prin recuperarea produsului infracţiunii, înţelegând procesul prin care bunurile rezultate prin comiterea diferitelor infracţiuni sunt aduse la bugetul de stat/restituite victimelor infracţiunii) din prezenta cauză, Curtea a menţionat, cu titlu general că recuperarea produsului infracţiunii ar fi putut avea loc, atât prin repararea prejudiciului cauzat victimelor infracţiunii, cât şi prin confiscare: dacă în ceea ce priveşte societatea H. S.R.L. nu s-ar fi definitivat procedura falimentului, această societate s-ar fi putut constitui parte civilă reclamând prejudiciul ce i-a fost cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare.

Curtea a arătat că, nefiind învestită cu faptele de spălare a banilor aferente aşa-zisei privatizări H. S.R.L., după deschiderea procedurii falimentului, nu va putea depăşi limitele învestirii, dar, având în vedere că la dosar există dovada ca sumele de bani în privinţa cărora s-a dispus pentru oferirea introducerii aparenţei de legalitate în circuitul civil provin din faptele deduse judecăţii, a dispus confiscarea acestora.

S-a observat că măsura de siguranţă are acelaşi conţinut, atât în vechea, cât şi în noua reglementare penală, neexistând vreo dispoziţie care să împiedice luarea confiscării bunurilor dobândite prin fapte prevăzute de legea penală de la terţi neparticipanţi la procesul penal, nicio dispoziţie penală necircumstanţiind sfera de aplicare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale prev. de art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. de la 1969 şi art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. la calitatea de proprietar a persoanelor care comit fapte prevăzute de legea penală: aşa cum se va explica la secţiunea din prezenta decizie dedicată recuperării produsului infracţiunii, Curtea a dispus doar aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, inclusiv a măsurii de siguranţă a confiscării speciale de la terţi şi nu a antamat în niciun moment procesual măsura de siguranţă a confiscării extinse, fiind împiedicată să analizeze în ce măsură s-ar fi cuvenit readuşi bugetului de stat ca efect al confiscării extinse, în cadrul şi cu respectarea perioadei de 5 ani prev de art. 1121 alin. (5) C. pen. înainte şi dacă este cazul după săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor deduse judecăţii, dar şi a bunurilor produse de acestea, conform disp art. 1121 alin. (7) C. pen.

Curtea a menţionat, că nu este corect raţionamentul organului de urmărire penală care solicită repararea acestui prejudiciu în procedura de confiscare specială cu menţiunea că deţinătorul legal al societăţii H. S.R.L. - PP. - nu s-a constituit parte civilă, organul de urmărire penală, precizând că acţionarul unic al H. S.R.L. era, cu o cotă de participare de 100%, PP. (Act înmatriculare nr. x la data de 29.08.2003, sediu: localitatea Delaware, OOOOOO., SUA), iar potrivit certificatului emis de autorităţile din SUA la data de 16.07.2009, urmare a hotărârii conducerii societăţii PP. din data de 08.07.2009, aceasta a fost dizolvată conform certificatului şi nu se poate constitui parte civilă, urmând ca bunurile obţinute prin săvârşirea faptelor să fie supuse confiscării potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen.: dacă o astfel de constituire de parte civilă ar fi avut loc, Curtea ar fi fost chemată să-l oblige pe inculpatul MMMMMMMM. la plata unor sume de bani către o societate al cărei beneficiar real era, adică să parafeze un transfer de bani, rezultând din săvârşirea de infracţiuni deduse judecăţii, faptă ce ar fi putut fi încadrată în disp. art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 săvârşită prin concursul judecătorului, întrucât banii ar fi ajuns în Delware, la dispoziţia inculpatului MMMMMMMM., prin semnătura judecătorului.

Curtea a precizat că având în vedere că aceste societăţi de faţada sunt constituite în deplină legalitate prin folosirea unor oameni de paie, permiţând facil pasajul facil al banilor din sfera ilegalului în economia licită, la nivelul Uniunii Europene există în prezent iniţiative cetăţeneşti (Initiative Citoyenne Europeenne) care au ca deziderat neutralizarea societăţilor-ecran, pentru o Europă mai sigură, clădită pe valorile perene umane, care nu sunt comensurabile în bani. Pentru atingerea acestui deziderat, urmează să fie propus un Regulament a fi adoptat de către Uniunea Europeana, prin care să se refuze înmatricularea societăţilor comerciale a căror structură nu permite verificarea beneficiarului real aflat în spatele oamenilor de paie care apar ca acţionari sau membri fondatori: altfel spus, un nou Drept al societăţilor comerciale urmează să fie clădit pe bază de - transparenţă - condiţie sine qua non pentru conservarea Democraţiei.

La fel de important este asigurarea acestui deziderat şi recuperarea produsului infracţiunii, pentru reducerea motivaţiei infractorilor de a se implica în viitoare activităţi infracţionale, dar şi pentru introducerea acestor sume bani care au produs dezechilibre sistemului financiar în economia legală, pentru îndeplinirea obligaţiilor pe care orice stat îl are faţă de cetăţenii săi.

România este monitorizată în vederea asigurării respectării standardelor internaţionale existente în materie, atât prin mecanismul al Conferinţei Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului (CETS 198), cât şi de experţii Moneyval, în privinţa respectării standardelor impuse prin Recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională.

România respectă şi standardele în privinţa cărora este monitorizată la Conferinţa Părţilor la Convenţia Consiliului Europei privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii şi finanţarea terorismului (CETS 198), ratificată de România prin Legea nr. 420/2006, în lumina cărora prin produs se înţelege orice avantaj economic, derivat din sau obţinut, direct ori indirect, din infracţiuni. Acesta poate consta în orice bun astfel cum este definit la subparagraful b) bun înseamnă un bun de orice natură, corporal sau necorporal, mobil ori imobil, precum şi acte juridice sau documente atestând un titlu ori un drept cu privire la un bun şi Convenţia de la Varşovia este însoţită de Note de fundamentare (Explanatory Reports) a căror cunoaştere ar putea înlătura ridicarea unor false probleme în interpretarea dispoziţiilor din dreptul intern privind confiscarea.

Având în vedere disp art. 33 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, care fac trimitere în cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului la sediul general al materiei confiscării din C. pen., Curtea, în temeiul disp alin. 6 al art. 112 C. pen., cu denumirea marginală Confiscarea specială, a luat act că se confiscă, pe lângă produsul infracţiunii (bunurile dobândite prin fapte prevăzute de legea penală), bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum şi bunurile produse de acestea, cu excepţia bunurilor prevăzute în alin. (1) lit. b) şi lit. c). Altfel spus, în sfera conceptului de produse provenite din săvârşirea de infracţiuni se includ, atât produsele directe obţinute din activitatea infracţională, cât şi toate beneficiile indirecte rezultate din aceasta, inclusiv prin reinvestirea sau transformarea produselor directe.

În concepţia legiuitorului, reflectată în dispoziţiile art. 112 C. pen., este obligatorie confiscarea bunurilor dobândite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite părţii vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, a bunurilor şi banilor obţinuţi din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum şi a bunurilor produse de acestea, aspect ce rezultă din caracterul imperativ al normelor edictate de legiuitor, din modalitatea de redactare a art. 118 din vechiul C. pen., respectiv art. 112 C. pen., legiuitorul utilizând sintagma "sunt supuse confiscării speciale", "se confiscă": Chiar dacă Curtea nu a fost învestită cu posibile fapte de spălare a banilor prin intermediul acestor societăţi fantomă (deşi la dosar existau suficiente dovezi ca aceşti "investitori externi" sunt, de fapt, intermediari folosiţi de spălătorii de bani), în măsura în care există dovezi la dosarul cauzei ca prin conturile acestor societăţi s-a translatat produsul infracţiunii, aceste bunuri vor fi supuse confiscării speciale.

Regimul juridic al confiscării produselor obiectelor şi instrumentului infracţiunii este cel al probaţiunii, altfel spus, pentru a obţine confiscarea produsului infracţiuni trebuie dovedit întâi că infracţiunea a generat un profit autorului său, apoi că bunul sau sumele de bani care se cer a fi confiscate corespund acestui produs.

Aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale asupra bunurilor altor persoane care nu au calitatea de parte în procesul penal derivă din specificul infracţiunii de spălare a banilor, fiind de esenţa acestei infracţiuni poziţionarea bunurilor obţinute în mod fraudulos în patrimoniile mai multor persoane, în scopul disimulării acestora. Este posibilă, aşadar confiscarea bunurilor dobândite prin fapta penală şi atunci când acestea au fost înstrăinate unui terţ, distincţia fiind analizată şi în doctrină în funcţie de buna sau reaua-credinţă a terţului subdobânditor şi de caracterul oneros sau gratuit al înstrăinării (GGGGGGG. "Modificările aduse în materia confiscării de prevederile Legii nr. 278/2006", publ. în Caiete de Drept Penal nr. 3/2006, p. 59.).

De altfel, şi în practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, nr. 2330 din 09.06.2011) s-a statuat că pentru aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale nu este necesară stabilirea calităţii de parte responsabilă civilmente a unui subiect de drept, în patrimoniul căruia au intrat în mod formal sume de bani.

Nicio dispoziţie de drept material sau formal nu pune vreo condiţie de proprietate asupra acestui bunurilor prevăzute de art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., ceea ce înseamnă că aceste bunuri pot fi confiscate de la un terţ nepus sub urmărire, singura limită a acestui principiu fiind respectarea drepturilor terţilor de bună-credinţă.

În decizia din 10 noiembrie 2009 cu privire la admisibilitatea cererii în cazul Yakya MINHAS c. UK, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a conchis în sensul că (...) Convenţia nu interzice prezumţii de fapt sau de drept, care pot opera împotriva unui acuzat, dar orice astfel de prezumţii trebuie să se încadreze în limite rezonabile, care să ţină seama de importanţa a ceea ce este în joc şi de respectarea dreptului la apărare (a se vedea cazul Salabiaku c. Franţei, 7 octombrie 1988, § 28, nr. 141-A.) În cauza Geerings c. Olandei (nr. 30810/03, § 44, 1 martie 2007), Curtea a rezumat situaţia după cum urmează:

"(...) s-a demonstrat că reclamantul deţinea bunuri a căror provenienţă nu a putut fi stabilită; se poate presupune în mod rezonabil că aceste bunuri au fost obţinute prin activităţi ilegale şi reclamantul nu a reuşit să ofere o explicaţie alternativă satisfăcătoare.

Curtea a reţinut, aşadar, că standardele Curtea Europeană a Drepturilor Omului permit confiscarea bunurilor unor terţi neparticipanţi în proces (a se vedea, în acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului Salabiaku contra Franţei şi Pham Hoang contra Franţei, Silikiene contra Lituaniei), Curtea Europeană a Drepturilor Omului neconstatând nici încălcarea art. 6 şi nici a art. 1 Protocolul 1 şi statuând următoarele principii: instanţele pot acorda valoarea probatorie unei prezumţii de fapt, care în cazul îmbogăţirii ilicite, este faptul că diferenţa dintre patrimoniul real şi veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni, generatoare de profit, cu toate că această prezumţie nu trebuie să opereze automat; inversarea sarcinii probei nu semnifică în aceste cazuri eludarea prezumţiei de nevinovăţie.

Curtea a reţinut, aşadar, că în cauza Silickiene împotriva Lituaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a evidenţiat că în sistemele juridice ale Consiliului Europei, confiscarea se referă, în general, la o măsură care are ca efect deprivarea permanentă de un bun prin transferul proprietăţii către stat. Curtea subliniază că în şapte ţări, printre care şi România (Albania, Germania, Georgia, Moldova, România, Suedia şi Elveţia), confiscarea poate fi dispusă chiar dacă nu există o hotărâre de condamnare. (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 10 aprilie 2012, în cauza Silickiene împotriva Lituaniei, paragraful 33). Obiectul confiscării este reprezentat, de regulă, de bunuri dobândite prin activităţi ilegale. Dacă originea bunurilor nu poate fi justificată, arată Curtea, atunci aceste bunuri sunt supuse confiscării. În acelaşi paragraf, Curtea precizează, expressis verbis, că în aceste sisteme de drept, răspunderea penală a inculpatului nu prezintă relevanţă pentru a se dispune confiscarea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului verifică, însă, dacă persoanelor a căror proprietate este susceptibilă de a fi confiscată le-a fost acordată în mod oficial posibilitatea să intervină la procedură în care confiscarea este ordonată, prin citarea părţilor în privinţa cărora instanţa a dispus indisponibilizarea produsului infracţiunii direct prin sentinţă în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie acordându-le acestora posibilitatea rezonabilă şi suficientă pentru a-şi proteja interesele în mod adecvat pentru a nu a exista nicio încălcare a drepturilor garantate acestora în temeiul art. 6 § 1 al Convenţiei (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 10 aprilie 2012, în cauza Silickiene împotriva Lituaniei, paragraful 50. În acea cauza, Curtea a mai arătat că prin confiscarea de la reclamantă a bunurilor reprezentând produsul infracţiunii de la soţul acesteia, nu s-a încălcat nici art. 6 §2 al Convenţiei, deoarece reclamanta nu a fost pedepsită pentru faptele soţului ei şi, pe cale de consecinţă, nu i-a moştenit vina. Prin urmare, Curtea conchide că ordinul de confiscare nu reprezintă o apreciere cu privire la vinovăţia reclamantei privind săvârşirea vreunei infracţiuni. Prin urmare, nu a existat nicio încălcare a drepturilor reclamantei în temeiul articolului 6 § 2 al Convenţiei (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 10 aprilie 2012, în cauza Silickiene împotriva Lituaniei, parag. 54). În sfârşit, Curtea a reţinut că nu a existat nicio încălcare a drepturilor reclamantei în temeiul art. 1 din Protocolul 1 al Convenţiei, având în vedere marja de apreciere de care se bucură statele în adoptarea unor politici penale apte să combată infracţiunile grave (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, hotărârea din 10 aprilie 2012, în cauza Silickiene împotriva Lituaniei, parag. 70), precum şi proporţionalitatea ingerinţei cu interesul general al statului.

În cauza Bongiorno ş.a. v. Italia, Curtea a reţinut că nu a fost încălcat nici art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie, chiar dacă bunurile pot sa aparţină formal unor terţe persoane. Prezumţia relativă a dobândirii ilicite a bunurilor s-a bazat pe analiza situaţiei financiare a reclamanţilor şi pe natura relaţiilor acestora cu SB.

În cauza Butler contra Marii Britanii, în care s-a dispus confiscarea sumei de 2400 lire fără ca, condamnatul sa fie condamnat pentru săvârşirea vreunei infracţiuni, Curtea a apreciat că art. 6 din Convenţie în latura penală nu este aplicabil în cauză. Reclamantul având deschisă posibilitatea provenienţei sursei banilor, cererea sa a fost respinsa, ca inadmisibilă.

De altfel, este impropriu a se vorbi în această materie despre inversarea sarcinii probei, sintagma potrivită fiind aceea de partajare a sarcinii probei, aspect reliefat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Salabiaku, fiind cu totul inadecvat a se considera că o prezumţie relativă - cum este cea conţinută şi în textul nostru constituţional în art. 44 alin. (8) să confere onestitate ireproşabilă cuiva.

Se cuvine, pe cale de consecinţă, eliminată interpretarea ad litteram a dispoziţiilor art. 44 alin. (8) din Constituţia României, deoarece potrivit art. 20 din Constituţia României, dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate în concordanţă cu tratatele internaţionale privind drepturile omului la care România este parte.

Extinderea paradigmei "axate pe profit" în dreptul penal a impus revizuirea mai multor interpretări tradiţionale. De vreme ce scopul principal este acela de a îi lipsi pe infractori de bunurile obţinute în mod ilicit, multe state au adoptat tehnici legislative menite să permită demonstrarea provenienţei ilicite a bunurilor şi, în consecinţă, confiscarea acestora.

Sistemul nostru de drept este dotat cu garanţiile la care face referire Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Silickiene: este nepotrivit a se concluziona, pe cale de consecinţă, că încalcă dispoziţiile constituţionale judecătorul care oferă posibilitatea persoanei asupra patrimoniului căruia s-a dispus măsura sechestrului în vederea confiscării speciale să -şi formuleze apărările pe care le consideră necesare pentru a demonstra provenienţa sursei bunurilor dobândite, ca urmare a săvârşirii unor infracţiuni încalcă art. 44 alin. (8) din Constituţie de vreme ce dispunerea măsurii de confiscării speciale este obligatorie în cazul săvârşirii unor infracţiuni de spălare a banilor: fireşte, în absenţa vreunei dispoziţii de trimitere în judecată a terţului în patrimoniul căruia s-ar afla produsul infracţiunii, instanţa nu l-ar putea judeca pe acesta pentru infracţiunea de spălare a banilor, gradul de vinovăţie al acestuia neavând nicio legătură cu scopul dispunerii măsurii de siguranţă, interesând a fi analizate la luarea confiscării de la terţ doar buna sau reaua-credinţă a acestuia şi caracterul oneros sau gratuit al transmiterii bunurilor dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

A nu confisca bunurile produse prin săvârşirea infracţiunilor înseamnă a nesocoti natura măsurii de siguranţă a confiscării speciale în sistemul nostru de drept penal: sancţiune de drept penal, consecinţa civilă a săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, având scop eminamente preventiv, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite (HHHHHHH., "Drept penal român. Partea Generală", Casa de editură şi presă "Şansa" S.R.L., Bucureşti, 1997, p. 168).

Cele două instituţii - repararea prejudiciului şi confiscare - nu sunt însă incompatibile. Dimpotrivă, ele se află într-un raport de complementaritate, recuperarea prejudiciului lato sensu putând avea loc, inter alia, prin readucerea în domeniul privat al statului a bunurilor dobândite prin săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală, altfel spus, prin confiscarea specială.

Se impune a fi avut însă în vedere că dacă regula de bază în materia recuperării produsului infracţiunii este inadmisibilitatea a ceea ce uneori se desemnează prin expresia "dublă confiscare", la care s-ar ajunge prin aplicarea cumulativă a confiscării lucrului în natură şi obligarea la plata unui echivalent bănesc al aceluiaşi lucru, cele două măsuri fiind alternative, incidenţa celei de-a doua măsuri fiind subordonată imposibilităţii ca lucrul să fie confiscat în natură (dezlegările acestei probleme de drept dezvoltate practica fostului Tribunal Suprem - a se vedea Tribunalul Suprem, secţia penală, Decizia nr. 1788/1974, în Culegere de decizii 1974, p.453 - menţinându-şi actualitatea şi după intrarea în vigoare a noului C. pen. la 1.02.2014, textele cuprinse în disp. art. 118 alin. (1) lit. e) şi art. 118 alin. (6) din C. pen. de la 1969 având corespondent în disp. art. 112 alin. (1) lit. e) şi art. 112 alin. (6) din C. pen. în vigoare), alta este situaţia atunci când, în cazul săvârşirii unor infracţiuni conexe, în sfera de incidenţă a art. 112 C. pen. intră lucruri deosebite, fiecare datorită comiterii uneia dintre aceste infracţiuni; în asemenea caz, confiscarea tuturor acestor lucruri - sau obligarea la plata echivalentului bănesc - este legală, neputându-se vorbi de o "dublă confiscare".

Or, Curtea de Apel Bucureşti nu poate ignora împrejurarea că infracţiunile de delapidare şi de spălare de bani produc urmări imediate distincte, Curtea fiind chemată, chiar şi cu titlu de confiscare specială, să repare prejudiciul cauzat prin delapidare, dar şi să eradicheze consecinţa introducerii în circuitul civil a produselor directe şi indirecte ale infracţiunii, prin săvârşirea infracţiunilor de spălare de bani deduse judecăţii.

Curtea a avut în vedere că în cazul infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului se aplică dispoziţiile art. 112 din C. pen. privind confiscarea bunurilor" (de menţionat că textul articolului 118 din C. pen. din 1969 are corespondent în disp. art. 112 C. pen. în vigoare, adoptat prin Legea nr. 286/2009, iar disp. cuprinse în art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., potrivit cu care sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia au corespondent în disp. art. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. din 1969, textele fiind identice, neridicându-se ca probleme de drept nici verificarea incidenţei aplicării legii penale mai favorabile şi nici a disp. art. 2 alin. (2) C. pen., text care consacră principiul legalităţii sancţiunilor de drept penal statuând că nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranţă dacă aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită.

Curtea a mai confiscat conform disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. şi alte bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală care nu fac obiectul infracţiunii de spălare a banilor, dacă provin din delapidarea firmei S.C. H. şi au fost introduse în circuitul civil, deoarece în sistemul nostru de drept, toate aspectele ce ţin de confiscarea bunurilor dobândite prin fapte prevăzute de legea penală trebuie rezolvate în cadrul aceluiaşi proces penal, sistemul nostru de drept cunoscând instituţia confiscării fără condamnare, fiind necesar ca judecătorul - care este obligat să delibereze, potrivit dispoziţiilor art. 393 C. proc. pen., cu denumirea marginală "Obiectul deliberării", inclusiv cu privire la necesitatea luării unor măsuri de siguranţă -, să dispună de întreaga documentare a fluxurilor financiare, care să îi permită luarea unei decizii în privinţa confiscării speciale sau confiscării extinse într-un termen rezonabil şi să garanteze efectivitatea aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare prin luarea unor măsuri asigurătorii: în măsura în care organele de urmărire penală nu-şi aduc la îndeplinire obligaţia ce le incumbă, de lege lata, potrivit dispoziţiilor art. 306 alin. (7) C. proc. pen., de a strânge probe în vederea identificării produsului infracţiunii în vederea unei viitoare confiscări speciale, faţă de împrejurarea că legiuitorul român prevede în termeni imperativi, în disp. art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., luarea măsurii de siguranţă a confiscării produselor infracţiunii, rezultă că este obligatoriu ca instanţa să dispună măsuri asigurătorii în vederea unei confiscări speciale: pentru a răspunde în mod argumentat la această chestiune, reamintim că procesul penal nu este guvernat de principiul disponibilităţii, neexistând în C. proc. pen. niciun impediment al trecerii la act în vederea garantării principiului CRIME DOES NOT PAY (Criminalitatea nu produce venituri).

Rezultă, pe cale de consecinţă, că la deliberare, judecătorul este obligat, potrivit dispoziţiilor art. 393 C. proc. pen., să analizeze dacă este necesară luarea unei măsuri de siguranţă şi să se preocupe şi să-i asigure efectivitatea prin luarea unei măsuri asigurătorii: în concepţia legiuitorului, reflectată în dispoziţiile art. 112 C. pen., este obligatorie confiscarea bunurilor dobândite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite părţii vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, a bunurilor şi banilor obţinuţi din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum şi a bunurilor produse de acestea, aspect ce rezultă din caracterul imperativ al normelor edictate de legiuitor, din modalitatea de redactare a art. 118 C. pen. anterior, respectiv art. 112 C. pen., legiuitorul utilizând sintagmele "sunt supuse confiscării speciale", "se confiscă": Regimul juridic al confiscării produselor obiectelor şi instrumentului infracţiunii este cel al probaţiunii, altfel spus, pentru a obţine confiscarea produsului infracţiunii, trebuie dovedit întâi că infracţiunea a generat un profit autorului său, apoi că bunul sau sumele de bani care se cer a fi confiscate corespund acestui produs.

Aşadar, de lege lata, analiza în cursul judecăţii a necesităţii luării măsurii sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale se justifică faţă de dispoziţiile art. 249 C. proc. pen. raportat la art. 107 alin. (3) C. pen. şi art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. ori de câte ori organul de urmărire penală nu dispune aceste măsuri în faza de urmărire penală, mai ales că prin Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. nu s-au adus modificări şi unor texte din legislaţia specială care consacră obligativitatea măsurilor asigurătorii.

Se cuvine, astfel, observat că legiuitorul român nu prevede o procedură separată pentru dispunerea confiscării de la terţi: acestea sunt aspecte care trebuie să primească o soluţionare unitară, fie şi măcar din considerente de ordin moral, de vreme ce fragmentările secvenţelor procesuale, pierderea probelor privind fluxurile financiare cu greu ar putea duce la asigurarea dezideratului că nimeni nu trebuie să rămână cu produsele obţinute din săvârşirea de infracţiuni.

Standardele în care trebuie analizate măsurile de recuperare a produsului infracţiunii vor fi interpretate de judecătorii interni cu luarea în considerare, atât a principiilor priorităţii şi eficacităţii Dreptului comunitar, România fiind în perioada de transpunere a Directivei 2014/42/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană, care va intra în vigoare în 4 octombrie 2016, cât şi a drepturilor omului.

De lege lata, pentru garantarea ordinelor de confiscare este obligatorie şi luarea măsurilor de indisponibilizarea asupra patrimoniilor unor persoane care nu au calitatea de parte în procesul penal în vederea confiscării speciale (având această calitate, exempli gratia, în cauză societăţile al căror beneficiar real este inculpaţii MMMMMMMM. sau NNNNNNNN., dar şi notarii care au încasat onorarii provenind din delapidarea societăţii H. pentru definitivarea procesului de spălare a banilor, cu menţiunea că, în ceea ce-l priveşte pe notarul O., consultanţa a fost acordată şi în vederea sustragerii unor bunuri de la procedura falimentului şi disimularea acestora în patrimoniile societăţii S.C. M. S.R.L., controlată de acelaşi beneficiar real în persoana inculpatului MMMMMMMM.) este prevăzută expressis verbis în cuprinsul dispoziţiilor art. 249 alin. (4) C. proc. pen., iar reflectarea măsurilor asigurătorii în noua legislaţie penală permite evidenţierea rolului acestora în procesul de recuperare a produsului infracţiunii: în mod plastic, s-a justificat în doctrina de specialitate eficienţa indisponibilizării şi confiscării în lupta împotriva criminalităţii organizate, punându-se în evidenţă că numai condamnarea vreunuia dintre membrii grupării nu pune capăt activităţii infracţionale, de vreme ce acesta poate fi înlocuit şi gruparea poate continua să-şi deruleze activităţile ilegale: or, confiscarea produsului infracţiunii previne infiltrarea produsului infracţiunii în circuitul civil, prin neutralizarea instrumentului de săvârşire a unor noi infracţiuni, garantând astfel că "Criminalitatea nu produce venituri" (CRIME DOES NOT PAY).

Nu mai puţin adevărat este că Statul are faţă de cetăţenii săi mai multe îndatoriri fundamentale, la fel cum şi un cetăţean onest are la rândul său mai multe obligaţii faţă de societate în ansamblul său. În doctrină se arată, cu titlu de exemplu, că prin ignorarea obligaţiei de a dispune confiscarea produsului infracţiunii sunt violate, astfel, drepturi fundamentale ale cetăţenilor, cum sunt cele prevăzute, fie în Pactul internaţional asupra drepturilor economice, sociale şi culturale, între care dreptul la hrană, dreptul la sănătate (art. 11, art. 12), dreptul la educaţie (art. 2, art. 13, art. 14), fie în Declaraţia universală a drepturilor omului sau în Pactul internaţional asupra drepturilor civile şi politice. Astfel, scurgerea unor uriaşe sume de bani din economia legală pune în pericol însăşi esenţa statului de drept, împietând aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de a asigura servicii de bază cetăţenilor şi prin reducerea capacităţii de a susţine dezvoltarea economică, socială şi politică. Or, potrivit art. 2.1 din Pactul internaţional asupra drepturilor economice, sociale şi culturale, adoptat în anul 1966, Statul trebuie să folosească la maxim resursele disponibile pentru garantarea acestor drepturi cetăţenilor săi.

În aceasta miriadă de texte legale trebuie căutate şi limitele în cadrul cărora trebuie derulate activităţile în scopul unic al obţinerii de profit - care pare să devină în condiţiile actuale măsura tuturor lucrurilor - Alpha şi Omega existentei pe Terra.

Cu titlu prealabil, Curtea a subliniat că importanţa măsurilor asigurătorii în mecanismul de recuperare a produsului infracţiunii este amplu evidenţiată în diferitele studii întocmite de către reputaţi experţi internaţionali în domeniul recuperării produsului infracţiunii şi se cuvine a fi analizată în lumina standardelor internaţionale în materie celorlalţi vectori esenţiali ai cooperării internaţionale în materie, a rapoartelor organismelor internaţionale care trasează liniile directoare în materia luptei împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului respectiv verifică respectarea acestora (avem în vedere GAFI (Grupul de Acţiune Financiară Internaţională), MONEYVAL dar şi a recentelor publicaţii apărute sub egida ICAR (Governance's International Centre for Asset Recovery) sau STAR (Stolen Asset Recovery (StAR) Initiative) care pot ajuta practicienii să-şi eficientizeze abilităţile de recuperare a produsului infracţiunii, dar şi la procesul de transpunere a în legislaţia noastră a noii Directive a Parlamentului European şi a Consiliului privind îngheţarea şi confiscarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni în Uniunea Europeană: având în vedere că bunurile reprezentând produsul infracţiunii pot fi mutate în câteva minute sau uneori chiar printr-un simplu click pe mouse, organele judiciare trebuie să fie extrem de sensibile la factorul timp. Orice întârziere în executarea unui ordin de sechestru poate fi fatală pentru procesul de recuperare a prejudiciului infracţiunii.

Într-adevăr, judecătorul chemat să pronunţe un verdict într-o cauză penală trebuie în egală măsură să-i asigure eficacitatea, deoarece exercitarea funcţiei judiciare presupune întrunirea cumulativă a atributelor de jurisdictio şi imperium: or, numai prin jocul dialectic permanent între ştiinţă şi voinţă, între autoritate şi constrângere, pe scurt, între iurisdictio et imperium, Dreptul procesual poate asigura triumful normelor de Drept substanţial.

De lege lata, analiza în cursul judecăţii a oportunităţii luării măsurii sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale se justifică faţă de dispoziţiile art. 249 C. proc. pen. raportate la art. 107 alin. (3) C. pen. şi art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. ori de câte ori organul de urmărire penală nu dispune aceste măsuri în faza de urmărire penală, cu atât mai puternic cuvânt se impune demersul în materia reprimării spălării banilor, mai ales că prin Legea nr. 187/2012 de punere în aplicare a noului C. pen. prin Legea nr. 286/2009 nu s-au adus modificări şi unor texte din legislaţia specială care consacră obligativitatea măsurilor asigurătorii, iar potrivit dispoziţiilor art. 32 din Legea nr. 656/2002, "în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie". Textele nu disting cu privire la scopul instituirii măsurilor asigurătorii - în vederea recuperării pagubei sau în vederea confiscării speciale/confiscării extinse.

În ceea ce priveşte chestiunea obligativităţii sechestrului în vederea confiscării produsului infracţiunii în procesul penal, Curtea a reiterat că în concepţia legiuitorului, reflectată în dispoziţiile art. 112 C. pen., este obligatorie confiscarea bunurilor dobândite din săvârşirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite părţii vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia, a bunurilor şi banilor obţinuţi din exploatarea bunurilor supuse confiscării, precum şi a bunurilor produse de acestea, aspect ce rezultă din caracterul imperativ al normelor edictate de legiuitor, din modalitatea de redactare a art. 118 din vechiul C. pen., respectiv art. 112 C. pen., legiuitorul utilizând sintagma "sunt supuse confiscării speciale", "se confiscă": spre exemplu, chiar dacă instanţa nu ar fi, spre exemplu, învestită cu posibile fapte de spălare a banilor prin intermediul acestor societăţi fantomă (deşi la dosar ar exista suficiente dovezi că aceşti "investitori externi" sunt, de fapt, intermediari folosiţi de spălătorii de bani), în măsura în care există dovezi la dosarul cauzei că prin conturile acestor societăţi s-a translatat produsul infracţiunii, aceste bunuri vor fi supuse confiscării speciale.

Curtea a confiscat, suplimentar de soluţionarea laturii civile prin repararea prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare prin mecanismul confiscării speciale, doar acele sume de bani care fac obiectul unor circuite financiare, având ca obiect sumele de bani din care deriva produsul infracţiunilor deduse judecăţii cu privire la care exista mijloace probatorii depuse la dosarul cauzei care justifică concluzia că provin din activitatea infracţională şi va lua măsurile asigurătorii a sechestrului şi popririi, în vederea garantării ordinelor de confiscare.

În ceea ce priveşte garanţiile de care se vor bucura terţii în patrimoniul cărora vor fi depistate produse ale infracţiunii în procesul de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii în prezenta cauză, corolar al împrejurării că vor fi citaţi terţii în posesia/detenţia cărora se aflau bunuri sechestrului în vederea confiscării speciale, le va fi asigurat dreptul la apărare şi le va fi acordată posibilitatea să ofere o explicaţie plauzibilă modalităţii în care au dobândit bunul vizat, cu respectarea garanţiilor dreptului la un proces echitabil conţinute în art. 6 parag. 1 la Convenţia Europeană a drepturilor omului şi a Primului protocol adiţional la Convenţie de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nimic nu împietează instanţa de fond să dispună sechestrul asigurător/confiscarea de la terţi direct prin sentinţă, fără citarea în prealabil a persoanelor în posesia/detenţia cărora se află disimulat produsul infracţiunii, care vor fi însă citate obligatoriu după identificarea acestora şi notarea sechestrului.

Nu s-ar putea impune judecătorului fondului că a lezat prin acest demers principiul contradictorialităţii, deoarece citarea unei persoane cu menţiunea că se va dispune un sechestru cu greu ar putea fi acceptată ca o garanţie a eficientei sistemului nostru de recuperare a produsului infracţiunii: procedând astfel, infractorilor li s-ar acorda o breşă de timp în vederea sustragerii/înstrăinării bunurilor ce ar fi supuse sechestrului. OR, CESSANTE RATIONE LEGIS, CESSAT IPSA LEX.

În ceea ce priveşte legalitatea şi proporţionalitatea ingerinţelor, Curtea a a avut în vedere că măsura sechestrului asigurător asupra patrimoniului unor terţe persoane este consacrată expressis verbis în disp. art. 249 alin. (1) C. proc. pen., iar întinderea investigaţiei financiare va fi stabilită potrivit standardului probator internaţional recunoscut că este necesar să fie atins în această materie, respectiv acela de suspiciune rezonabilă/cauză probabilă.

Cu titlu prioritar, Curtea a reamintit, că în jurisprudenţă sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în mod constant că luarea unui sechestru nu este o acuzaţie în materie penală.

În plus, nici măsura de siguranţă a confiscării speciale nu este acuzaţie în materie penală, aşa cum se evidenţiază în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, dar şi în legislaţia noastră internă, deoarece, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 107 alin. (3) C. pen., măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă, nefiind permis a se trage concluzia că judecătorul care dispune luarea unei măsuri asigurătorii (care nu este acuzaţie în materie penală, ingerinţa neputând fi analizată pe tărâmul prezumţiei de nevinovăţie, aspect dezlegat cu titlu de principiu în cauza Saccocia c. Austriei) în vederea garantării unei viitoare confiscări speciale (care nu este acuzaţie în materie penală, ingerinţa neputând fi analizată pe tărâmul prezumţiei de nevinovăţie, aspect dezlegat cu titlu de principiu în cauza Silickiene c. Lituaniei) şi-ar putea prefigura verdictul ce ar putea fi pronunţat într-o cauză: pentru stabilirea naturii acuzaţiei, Curtea a cercetat, în mod prioritar, calificarea procedurii în dreptul intern al statului în cauză şi dacă se constată că o măsură este considerată ca fiind penală în dreptul intern al unui stat, ea va avea caracter penal şi din punct de vedere al articolului 6 din Convenţie. În realitate, faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu confundă confiscarea, cu pedeapsa rezultă din paragraful 27 al hotărârii pronunţate în cauza Welch c. Marii Britanii, în care se specifică expressis verbis examenul propriu pe care îl face Curtea, mergând dincolo de aparenţe pentru a vedea, dacă o anumită măsura poate fi caracterizată drept pedeapsă, ca şi din lecturarea criteriilor enumerate în hotărârea Welch împotriva Regatului Unit la paragraful 28 sau în Dassa Foundation şi alţii vs Liechtenstein, hotărâre din 10 iulie 1997. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudenţa sa, că pentru stabilirea naturii acuzaţiei, se va cerceta, în mod prioritar:

• calificarea procedurii în dreptul intern al statului în cauză şi dacă se constată că o măsură este considerată ca fiind penală în dreptul intern al unui stat, ea va avea caracter penal şi din punct de vedere al art. 6 din Convenţie.

• natura şi scopul măsurii în cauză,

• calificarea sa în dreptul intern, procedurile asociate adoptării şi executării sale, precum şi gravitatea sa

Astfel, măsura confiscării ar putea fi asimilată pedepsei în anumite situaţii ce presupun o analiză a obiectului confiscării, puterea discreţionară a judecătorului de fond de a lua în considerare gradul de vinovăţie al făptuitorului şi posibilitatea de constrângere la executare.

Prin raportarea acestor principii la instituţia confiscării, rezultă că în viziunea Curţii Europene a Drepturilor Omului ca şi în legea română confiscarea reprezintă o consecinţa civilă a faptului ca un infractor sau alte persoane au obţinut bunuri ce provin dintr-o faptă prevăzută de legea penală şi din imperativul evitării îmbogăţirii acestuia printr-un fapt ilicit. Legea penală română nu prevede posibilitatea de a sancţiona neexecutarea unui ordin de confiscare/confiscare extinsă cu pedeapsa închisorii, aşa cum se întâmplă, spre exemplu, în Regatul Unit pentru a fi asimilată cu o pedeapsă şi, în plus, un ordin de confiscare nu se dispune în considerarea gravităţii faptei.

A rezultat, pe cale de consecinţă, că în sistemul nostru de drept, confiscarea este o sancţiune de drept penal şi nu o sancţiune penală, care poate fi dispusă împotriva persoanelor care au săvârşit fapte prevăzute de legea penală, dar nu ca o consecinţă a răspunderii penale, nedepinzând de gravitatea faptei săvârşite, neavând caracter punitiv, ci eminamente preventiv. Se cuvine observat că sistemul nostru de drept cunoaşte instituţia confiscării, ca parte a unei sentinţe de condamnare, dar şi instituţia confiscării fără condamnare, ilustrative fiind disp. art. 5491 C. proc. pen.

Altfel spus, judecătorul care, la pronunţarea soluţiei pe fond, ajunge la concluzia necesităţii luării măsurii de siguranţă a confiscării speciale are în vedere alte standarde de dovedire decât cele pentru a dispune condamnarea (balance of probabilities vs. beyond a reasonable doubt).

Într-adevăr, în materia recuperării creanţelor provenite din săvârşirea de infracţiuni se face distincţia între:

- Standardul de probă necesar la condamnarea unei persoane ca fiind "dincolo de orice dubiu rezonabil", standardul fiind transpus, mutatis mutandis în noul C. proc. pen., instanţa neputând dispune condamnarea unei persoane dacă nu este convinsă dincolo de orice dubiu rezonabil de vinovăţia inculpaţilor, orice dubiu profitând inculpaţilor, pe de o parte, şi, pe de altă parte;

- Standardele de probă pentru dispunerea măsurii de siguranţă a confiscării, ce pretind existenţa unui probatoriu care se cântăreşte potrivit "balanţei probabilităţilor" ("balance of probabilities").

Însă aplicarea unei pedepse fără luarea în considerare a amprentei lăsate de fluxurile produselor infracţiunii asupra economiei legale nu mai poate reprezenta astăzi un deziderat. În acest sens, principiul de bază al personalităţii represiunii penale trebuie să fie nuanţat în măsura în care se intenţionează neutralizarea tuturor consecinţelor economice şi financiare ale acestor infracţiuni: lupta împotriva unui astfel de fenomen nu poate fi redusă la pedepsirea celor ce vor fi găsiţi vinovaţi. Determinantă este ruperea liantului dintre produsul infracţiunilor generatoare de profit şi a beneficiarilor acestui emolument.

Se apreciază că aceste bunuri trebuie trecute în patrimoniul statului având în vedere că prin săvârşirea acestor fapte este lezată societatea în ansamblul său (sunt denaturate circuitele financiare, este împiedicată libera concurenţă, etc.) Directiva 2014/42/UE privind punerea sub sechestru şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor în UE prevede anumite standarde, analizate şi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Silickiene contra Lituaniei, hotărâre din 10 aprilie 2012.

În ceea ce priveşte pretinsele probleme de constituţionalitate derivând din arhitectonica art. 44 alin. (8) din Constituţia României, a observat că textul constituţional privind prezumţia caracterului licit al averii dobândite este de asemenea frecvent invocat ca fundament al ridicării sechestrelor în vederea confiscării de către persoane care nu au calitatea de părţi în procesul penal.

Prezumţia fiind una relativă (juris tantum), în măsura în care au existat anumite indicii că terţa persoană a dobândit acest bun din fapte prevăzute de legea penală, instanţa îi poate cere să-şi facă propriile apărări privind modalitatea în care a intrat în posesia acelor bunuri. În această situaţie, prezumţia constituţională nu este încălcată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabilind că nimic nu împiedică instanţa să opereze cu anumite prezumţii de fapt şi de drept cu condiţia respectării echitabilităţii procedurii: de altfel, este impropriu a se vorbi în această materie despre "inversarea sarcinii probei", sintagma potrivită fiind aceea de "partajare a sarcinii probei". Această nuanţă este pusă în evidenţă de hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului în Salabiaku contra Franţei, fiind cu totul inadecvat a se considera că o prezumţie relativă (cum este cea conţinută şi în textul nostru constituţional în articolul 44 alin. (8) să confere onestitate ireproşabilă cuiva.

A reţinut, aşadar, că singura cerinţă instituită de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru respectarea acestor drepturi fundamentale vizează existenţa cadrului legal care să permită verificarea proporţionalităţii ingerinţei şi pentru respectarea drepturilor terţilor de bună-credinţă.

În ceea ce priveşte criteriile de analiză a bunei-credinţe, îndeplinirea acestei condiţii se verifică în momentul întrării în posesie a produsului infracţiunii: terţul dobânditor să nu fi ştiut sau să nu fi avut posibilitatea să cunoască faptul că acele bunuri provin din săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală. Directiva face referire la faptul că acest element intenţional trebuie analizat în lumina unor circumstanţe de fapt şi de drept obiective, cum ar fi: modul în care a intrat în posesia bunului (cu titlu gratuit sau pecuniar), această condiţie fiind suficientă pentru aplicarea măsurii de siguranţă a confiscării din patrimoniul terţilor.

De altfel standardele Curţii Europene a Drepturilor Omului permit şi confiscarea bunurilor unor terţi neparticipanţi în proces (a se vedea, în acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului Salabiaku contra Franţei şi Pham Hoang contra Franţei, Silikiene contra Lituaniei), Curtea Europeană a Drepturilor Omului neconstatând nici încălcarea art. 6 şi nici a art. 1 Protocolul 1 şi statuând următoarele principii: instanţele pot acorda valoarea probatorie unei prezumţii de fapt, care în cazul îmbogăţirii ilicite, este faptul că diferenţa dintre patrimoniul real şi veniturile legale provine din săvârşirea altor infracţiuni, generatoare de profit, cu toate că această prezumţie nu trebuie să opereze automat; inversarea sarcinii probei nu semnifică în aceste cazuri eludarea prezumţiei de nevinovăţie. Este impropriu a se vorbi în această materie despre inversarea sarcinii probei, sintagma potrivită fiind aceea de partajare a sarcinii probei, aspect reliefat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Salabiaku, fiind cu totul inadecvat a se considera că o prezumţie relativă - cum este cea conţinută şi în textul nostru constituţional în dispoziţiile art. 44 alin. (8) să confere onestitate ireproşabilă cuiva.

Sistemul nostru de drept este dotat cu garanţiile la care face referire Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Silickiene: este nepotrivit a se concluziona, pe cale de consecinţă, că încalcă dispoziţiile constituţionale judecătorul care oferă posibilitatea persoanei asupra patrimoniului căruia s-a dispus măsura sechestrului asigurător să-şi formuleze apărările pe care le consideră necesare încalcă art. 44 alin. (8) din Constituţie; la fel de nepotrivită este aserţiunea potrivit căreia produsul infracţiunii poate fi sechestrat în vederea confiscării doar în cadrul unei investigaţii de spălare a banilor, de vreme ce dispunerea măsurii de indisponibilizare a sechestrului este obligatorie ori de câte ori legea dispune, inclusiv în vederea confiscării speciale: fireşte, în absenţa vreunei dispoziţii de extindere a procesului penal cu privire la faptele terţului în patrimoniul căruia s-ar afla produsul infracţiunii, instanţa nu l-ar putea condamna pe acesta pentru infracţiunea de spălare a banilor. Având în vedere disp. art. 111 alin. (3) din vechiul C. pen., respectiv cele cuprinse în art. 107 alin. 3 din C. pen. în vigoare, în măsura în care se va cântări, conform standardului de dovada impus de balanţa probabilităţilor, reaua-credinţă a acestuia, produsul infracţiunii va putea fi supus confiscării speciale, în mâinile oricui s-ar găsi.

Chestiunea sechestrului/confiscării de la terţi trebuie analizată conjunct cu analiza dispoziţiilor legale care obligă la luarea confiscării speciale a produsului infracţiunii şi a standardelor europene care permit confiscarea de la terţi în procesul penal.

În primul rând, se cuvine menţionat că, în ceea ce priveşte chestiunea citării persoanelor în posesia/detenţia cărora se află bunurile susceptibile de luare a unei măsuri asigurătorii în vederea confiscării speciale, chiar dacă se dispune în faza judecăţii, luarea măsurilor de indisponibilizare nu este condiţionată de respectarea principiului contradictorialităţii, fiind incidente valenţele principiului ubi cessat ratio legis, ibi cessat lex: nu s-ar putea impune organului judiciar obligaţia de a cita în prealabil persoanele care pretind drepturi asupra bunurilor vizate de sechestru înainte de luarea măsurii asigurătorii, deoarece acestea, anticipând decizia organului judiciar, ar avea timpul necesar înstrăinării bunurilor, cu consecinţa îngreunării procesului de recuperare a produsului infracţiunii.

Astfel, necesitatea citării părţilor care pretind drepturi cu privire la bunurile supuse sechestrului pentru echitabilitatea procedurii apare imediat, dar trebuie dispusă după dispunerea notării ipotecare asupra bunurilor imobile sechestrate/înscrierea ipotecară a bunurilor mobile sechestrate conform dispoziţiilor art. 253 alin. (4), (5) C. proc. pen. şi, în mod corespunzător, emiterea unei adrese la Oficiul Naţional de Cadastru, pentru notarea interdicţiei de înstrăinare a bunurilor imobile în privinţa cărora s-a instituit măsura asigurătorie, notificarea Depozitarului Central cu privire la luarea sechestrului în privinţa acţiunilor şi părţilor sociale ale societăţilor în care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, ale soţiilor acestora, ale rudelor de gradul I şi ale altor persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurii asigurătorii a sechestrului, notificarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, în privinţa efectuării de menţiuni în privinţa sechestrului dispus asupra bunurilor mobile indisponibilizate conform proceselor-verbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

Aşadar, prin instituirea măsurilor asigurătorii din oficiu în vederea confiscării bunurilor susceptibile de confiscare specială fără citarea în prealabil a terţelor persoane, care trebuie însă citate imediat după luarea măsurii, pentru respectarea dreptului la apărare şi pentru a li se da posibilitatea să-şi facă propriile apărări pe marginea dobândirii produselor infracţiunii supuse sechestrului, pentru a putea împiedica confiscare specială a acestora, măsura de siguranţă ce poate fi instituită la deliberare: prin aplicarea standardelor de dovadă unanim recunoscute în materia confiscării, nu se încalcă nici art. 24 din Constituţie, nici art. 6 din Convenţia europeană, nici art. 1 din Protocol adiţional nr. 1 la Convenţie şi nici art. 44 alin. (1) din Constituţie, deoarece jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a statuat în sensul că luarea unei măsuri asigurătorii nu presupune aducerea unei acuzaţii în materie penală, aspect evidenţiat în decizia Curţii Constituţionale supusă analizei noastre.

Garanţiile specifice oferite terţilor dobânditori în cazurile privind confiscarea de la terţi sunt prevăzute în articolele 6 paragraf 1 latura civilă şi articolul 1 din Primul protocol adiţional la Convenţia Europeană a Dreptului omului şi în articolul 8 al Directivei 2014/42/UE privind punerea sub sechestru şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor în UE, a căror respectare se impune de către judecător conform principiului priorităţii dreptului comunitar. Acest text este generos în privinţa garanţiilor necesar a fi respectate valenţele dreptului la un proces echitabil (notificarea acuzaţiei, hotărârea prin care se dispune sechestrul şi confiscarea însoţită de motivare, citarea, posibilitatea de a beneficia de apărare, dreptul de a fi audiaţi, de a pune întrebări, de a furniza dovezi înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive; în ceea ce priveşte introducerea unei căi de atac, posibilitatea este prevăzută doar atunci când ordinul de sechestru nu este dispus de către judecător).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului verifică, aşadar, dacă persoanelor a căror proprietate este susceptibilă de a fi confiscată au fost citate în mod oficial la procedura în care confiscarea este ordonată, acordându-le astfel posibilitatea rezonabilă şi suficientă pentru a-şi proteja interesele în mod adecvat pentru a nu a exista nicio încălcare a drepturilor garantate acestora în temeiul articolului 6 § 1 al Convenţiei în latura sa civilă.

În prezenta cauză, aceste obligaţii vor fi respectate prin citarea persoanelor interesate în faţa Înaltei Curţi.

O altă chestiune pe care Curtea a apreciat-o util a fi justificată priveşte întinderea investigaţiei financiare paralele, proactive, obligatoriu a fi efectuate conform Standardelor cuprinse în Recomandarea 30 FATF în vederea identificării persoanelor în posesia/detenţia bunurilor supuse sechestrului în vederea confiscării speciale.

În lumina acestor principii, trebuie justificată şi chestiunea determinării întinderii luării măsurii sechestrului în vederea confiscării speciale, precum şi a determinării potenţialelor persoane în patrimoniul cărora s-ar putea afla produsul infracţiunii.

De vreme ce dispoziţiile cuprinse în dispoziţiile art. 249 C. proc. pen. nu conţin nicio limită a întinderii ordinului de sechestru în vederea confiscării speciale, rezultă că măsura sechestrului trebuie să garanteze confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunii, concluzie ce se desprinde din coroborarea dispoziţiilor art. 249 C. proc. pen. cu art. 112 alin. (1) lit. e) şi art. 112 alin. (6) C. pen.

Tot din redactarea dispoziţiilor art. 249 alin. (4) C. proc. pen., Curtea a reţinut că, în vederea confiscării produsului infracţiunii, sechestrul trebuie dispus în mâinile oricui s-ar găsi produsul infracţiunii, chestiunea bunei sau relei-credinţe a terţului afectat de o potenţială confiscare specială urmând a fi tranşată la deliberare, potrivit standardului probator al balanţei probabilităţilor, cu impedimentul dispunerii unui ordin de confiscare asupra bunului în posesia căruia s-a intrat în posesie cu bună-credinţă şi cu titlu oneros.

Indisponibilizarea produsului infracţiunii în vederea confiscării speciale are ca obiect, de regulă, toate bunurilor mobile şi imobile ale inculpaţilor, inclusiv conturile şi activele societăţilor în care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, ale soţiilor/fostelor soţii ale acestora, ale rudelor de gradul I şi ale altor persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

Este util a se menţiona în dispoziţia de sechestru că acesta va fi pus şi asupra dobânzilor aferente conturilor şi depozitelor bancare, care vor fi indisponibilizate şi vor curge în favoarea Statului, conform contractului încheiat cu unitatea bancară.

Curtea a avut în vedere că în cazul în care se constată că societăţile controlate de inculpat în calitate de beneficiar real deţin acţiuni la alte societăţi controlate de acelaşi inculpat ca beneficiar real, sechestrul va viza în integralitate cota de participaţie. Spre exemplu: dacă inculpatul controlează societatea X prin intermediul societăţii Y care deţine 99,95% din cota de profit şi pierderi a societăţii X, restul de 0,05% fiind deţinut de inculpat în nume propriu, sechestru va afecta şi participaţia societăţii Y, deoarece este controlată tot de acelaşi beneficiar real.

Curtea a reamintit şi că obligaţia soţilor/foştilor soţi care ar fi putut obţine corolar a procesului de divorţ urmat de procedura partajului, perfectată, eventual, şi prin încheierea unei tranzacţii, de a contribui la repararea prejudiciului provenit din săvârşirea de infracţiuni este o datorie comună a soţilor, potrivit dispoziţiilor art. 351 alin. (1) lit. d) C. civ. Chiar dacă nu se menţionează expres în cuprinsul art. 249 alin. (5) C. proc. pen., considerentele pentru care sechestrul în vederea reparării pagubei conform dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen. 1968, art. 32 lit. d) C. fam. coroborate cu art. 6 din Legea nr. 71/2011 şi art. 998 C. civ. 1864 (pentru fapte săvârşite înainte de 1 octombrie 2011) îşi menţin valabilitatea şi după intrarea în vigoare a noului C. civ., dacă bunul este în comunitatea legală de bunuri.

În plus, potrivit disp. art. 352 din C. civ., cu denumirea marginală Răspunderea subsidiară pentru datoriile comune, în măsura în care obligaţiile comune nu au fost acoperite prin urmărirea bunurilor comune, soţii răspund solidar, cu bunurile proprii.

În acest context, Curtea a precizat, că sumele de bani aflate într-un depozit bancar fac obiectul măsurii de indisponibilizare a sechestrului, şi nu a popririi, deoarece clientul nu pierde în niciun caz dreptul de dispoziţie asupra sumelor de bani existente într-un depozit bancar: dacă se acceptă ideea că banca devine proprietar, printr-o interpretare literală a definiţiei contractului de depozit cuprinsă în art. 2.103 C. civ., ar însemna că banca ar putea să "înstrăineze" banii aflaţi în contul unui client oricui ar dori fie cu titlu oneros, fie gratuit. Este util a se menţiona în dispoziţia de indisponibilizare a sumelor de bani aflate într-un cont bancar că fac obiectul măsurii de indisponibilizare, atât sumele înscrise la credit, cât şi dobânzile, în vederea garantării confiscării speciale conform art. 112 alin. (6) C. pen. În practică s-a constatat, că după sechestrarea unui cont de depozit, dobânzile curg în favoarea băncii, în lipsa oricărui temei legal.

După ce bunurile asupra cărora se dispune sechestrul au fost în mod prealabil identificate, se va avea în vedere prin prezenta:

1. necesitatea citării părţilor care pretind drepturi cu privire la bunurile supuse sechestrului, în vederea asigurării efective a dreptului echitabil, în vederea respectării dreptului la apărare, în lumina standardelor consacrate de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în art. 6 parag. 1.lat.civ., dar şi a proporţionalităţii ingerinţei, în conformitate cu exigenţele conţinute în art. 1 din Primul Protocol adiţional;

2. luarea notării ipotecare şi în mod corespunzător, emiterea unei adrese la Oficiul Naţional de Cadastru, pentru notarea interdicţiei de înstrăinare a bunurilor imobile în privinţa cărora s-a instituit măsura asigurătorie,

3. notificarea Depozitarului Central cu privire la luarea sechestrului în privinţa acţiunilor şi părţilor sociale ale societăţilor în care aceştia figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, ale soţiilor acestora, ale rudelor de gradul I şi ale altor persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurii asigurătorii a sechestrului,

4. notificarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, în privinţa efectuării de menţiuni în privinţa sechestrului dispus asupra bunurilor mobile indisponibilizate conform proceselor-verbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi, totodată,

5. emiterea unor adrese la organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii.

Curtea a reţinut că materia aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse în faza de judecată este guvernată de dispoziţiile art. 251 C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin disp O.U.G. nr. 18/2016 şi art. 129 alin. (6) Codul de procedură fiscală cu referire la standardele 30 FATF.: că sunt aplicabile ambele de texte de lege în materia aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse de instanţă în cursul judecăţii, analizând, pe de o parte, concurenţa între legea generală ulterioară, respectiv C. proc. pen. şi Codul de procedură fiscală, care constituie sediul reglementării aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii în faza de judecată, utilizând şi argumente de interpretare sistematică şi istorică a instituţiei aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse de judecător în faza de judecată, Curtea a desemnat, atât organele de cercetare penală, cât şi organele fiscale pentru asigurarea efectivităţii măsurilor de indisponibilizare dispuse în vederea recuperării produsului infracţiunii.

Având în vedere valenţele principiului de interpretare a legii actus interpretarum esse debet quam valeat quam ut pereat, concursul dintre norma generală, respectiv C. proc. pen., şi cadrul legal în care se aduc la îndeplinire măsurile asigurătorii luate de instanţă, respectiv art. 129 C. proc. fisc. , dar şi Recomandarea 30 FATF, care obligă ţările şi autorităţile desemnate de aplicare a legii, cu responsabilităţi în ceea ce priveşte investigaţiile privind cazurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului să dezvolte o investigaţie financiară paralelă, proactivă, când cercetează spălarea banilor şi infracţiunile predicat conexe şi să recurgă, atunci când este cazul, la grupuri multidisciplinare permanente sau temporare specializate în investigaţii financiare sau privind activele, ţinând cont că România va face obiectul celei de-a V-a runde de evaluări Moneyval, potrivit Metodologiei adoptate în baza noilor recomandări FATF din februarie 2012, pentru aducerea la îndeplinire a acestor măsuri care sunt executorii, se vor desemna atât Administraţiile Finanţelor Publice de sector în incinta cărora se află bunurile cu privire la care s-a dispus sechestrul asigurător (ca metodologie, se va dispune emiterea unei adrese la ANAF pentru desemnarea organului fiscal competent), cât şi organele de cercetare penală, dispunându-se şi emiterea unei adrese parchetului emitent al rechizitoriului pentru a se desemna organele de cercetare penală care vor contribui la aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse.

Dacă bunurile nu au fost în prealabil identificate, judecătorul este chemat să identifice el însuşi cercul persoanelor în posesia sau detenţia cărora s-ar putea afla produsul infracţiunii.

Deşi în doctrină s-a susţinut în mod neavizat că de lege lata nici confiscarea de la terţi nu ar fi aplicabilă decât în cazurile prevăzute de art. 112 alin. (1) lit. b), c) C. pen., propunându-se, de lege ferenda, modificarea textului art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. pentru a defini cât mai restrictiv sfera terţilor care ar putea fi afectaţi de efectele unui ordin de confiscare prin aplicarea mutatis mutandis a dispoziţiilor de la confiscarea extinsă care circumscriu aplicarea confiscării extinse de la terţi doar de la membrii de familie şi la persoane asupra cărora condamnatul deţine controlul, în fapt, nicio dispoziţie de drept material sau formal nu pune vreo condiţie de proprietate asupra bunurilor prevăzute de art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., ceea ce înseamnă că aceste bunuri pot fi confiscate de terţi nepuşi sub urmărire, singura limită a acestui principiu fiind respectarea drepturilor terţilor de bună-credinţă. La fel de periculoasă este încercarea de a limita sfera terţilor doar la categoriile prevăzute de art. 177 C. pen., deoarece în materia spălării banilor, inculpaţii, în marea lor majoritate reprezentanţi ai criminalităţii Gulerelor Albe, cu un nivel de inteligenţă peste medie, ar avea drept prim instinct să treacă produsul infracţiunii pe numele altor persoane decât cele menţionate în acest text de lege.

Investigaţia financiară pentru identificarea produsului infracţiunii va viza cel puţin persoanele menţionate în cuprinsul dispoziţiilor art. 3 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului, respectiv: a) soţul/soţia; b) copiii şi soţii/soţiile acestora; c) părinţii; d) orice persoană fizică ce se dovedeşte a fi beneficiarul real al unei persoane juridice sau al unei entităţi juridice împreună cu oricare dintre persoanele prevăzute anterior sau având orice altă relaţie privilegiată de afaceri cu o astfel de persoană, precum şi e) orice persoană fizică ce este singurul beneficiar real al unei persoane juridice sau al unei entităţi juridice cunoscute ca fiind înfiinţată în beneficiul uneia dintre persoanele prevăzute la alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 656/2002.

Necesitatea ca organele de urmărire penală desemnate să comunice cu procurorul căruia instanţa i se va adresa în vederea desemnării organelor de cercetare penală ca să aducă la îndeplinire, potrivit disp. art. 251 C. pen., ordinul de sechestru emis în prezenta cauză, dar şi cu organele fiscale, în cadrul grupului multidisciplinar de anchetă ce se va înfiinţa potrivit standardelor 30 FATF în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de indisponibilizare derivă din împrejurarea că există şi alte persoane, nemenţionate în mod generic de instanţă, pe al căror nume să fi fost trecute în mod fictiv produsele infracţiunii: exempli gratia, în prezenta cauză, audiat fiind în şedinţa din 29.01.2016, martorul RR., cumnatul inculpatului A. a declarat că: "Imobilul din com. Moeciu, teren şi construcţie, a fost cumpărat de tatăl meu după anul 2000. Cel din com. Limanu, loc. 2 mai este imobilul lui A. şi NN. (în privinţa căruia organul de urmărire penală a ridicat sechestrul prin prezenta, deoarece apărea în mod fictiv pe numele socrului inculpatului MMMMMMMM.) dar nu ştiu dacă este trecut pe numele tatălui meu. Terenul pe care a fost făcut e o moştenire a părinţilor mei. Cred că părinţii mei l-au primit dintr-o retrocedare, iar construcţia e făcută de soţii MMMMMMMM. şi nu ştiu de ce imobilul din com. Limanu figurează pe numele tatălui. Construcţia a fost făcută prin 2005-2006".

După cum rezultă din declaraţia inculpatului A. şi imobilele la care au funcţionează punctele de lucru ale societăţii S.C. M. S.R.L. vor fi supuse sechestrului în vederea confiscării speciale, mai ales că figurează a fi închiriate de la socrul/fiica inculpatului, Curtea subliniind că prin intermediul acestei societăţi controlate de inculpat au fost sustrase de la procedura falimentului şi alte bunuri în afară de care a beneficiat inculpatul MMMMMMMM. prin săvârşirea infracţiunilor în privinţa cărora a fost trimis în judecată.

În vederea identificării produsului infracţiunii, s-a impus observaţia că schimbul spontan de informaţii (spontaneous exchange of information) constituie per se o formă de cooperare internaţională. Înainte de întocmirea unei cereri de asistenţă judiciară în materia identificării/sechestrării/confiscării produsului infracţiunii, trebuie ca pe cale informală să se solicite autorităţilor de executare informaţii asupra condiţiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea asistenţei judiciare. Dacă magistratul în cauză nu poate identifica el însuşi aceste contacte, se poate adresa pe parcursul instrumentării unor cauze cu caracter transnaţional:

1. Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; Oficiul va avea acces la un sistem securizat de schimb de informaţii (SIENA, prin intermediul Unităţii de Cooperare Poliţienească a Europol); de reţinut că prin reţeaua IIIIIII. şi a partenerilor săi se pot verifica informaţiile privind existenţa produsului infracţiunii şi în afara graniţelor UE. Cu ţările din UE, asistenţa este acordată conform prevederilor Deciziei-cadru 2006/960/JAI a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind simplificarea schimbului de informaţii şi date operative între autorităţile de aplicare a legii ale statelor membre ale Uniunii Europene;

2. Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, magistraţii fiind beneficiari ai verificărilor Oficiului, în vederea identificării produselor din infracţiunii. Oficiul are acces la un sistem securizat de schimb de informaţii FIU.net, prin intermediul căruia schimbă date cu instituţiile partenere. Astfel, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a realizat schimb de informaţii cu Unităţi de Informaţii Financiare din întreaga lume, în principal cu FIU-urile Statelor Membre UE, folosind, atât canalul de comunicare al Grupului JJJJJJJ., cât şi platforma pusă la dispoziţie de Uniunea Europeană şi Proiectul FIU.net. Schimbul de informaţii are loc conform Memorandumurilor încheiate de Oficiu cu statele care nu au implementat Decizia-cadru 2000/642/JAI a Consiliului din 17 octombrie 2000 privind acordurile de cooperare între unităţile de informaţii financiare ale Uniunii Europene.

3. Direcţiei pentru Drept Internaţional şi Cooperare Judiciară (DDICJ), în vederea identificării/indisponibilizării/confiscării produselor din infracţiuni.

Dacă Oficiul Naţional de Recuperare a Creanţelor din cadrul Ministerului Justiţiei informează organul judiciar asupra existenţei unor conturi şi bunuri în privinţa cărora se pot furniza date doar printr-o cerere de asistenţă judiciară în materie penală, pe calea unei comisii rogatorii se va solicita indisponibilizarea conturilor ce urmează a fi identificate.

Această nu înseamnă că statului de executare nu i se poate pretinde, după caz, identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţiunii în vederea inclusiv a garantării unui ordin de confiscare a echivalentului produsului infracţiunii: cererea de comisie rogatorie va avea ca obiect, în acest caz, indisponibilizarea bunurilor până la concurenţa înscrisă în ordinul de confiscare.

În plus, Curtea a apreciat util a se consemna în prezenta sentinţă că în aplicarea valenţelor principiului priorităţii dreptului comunitar (România fiind în proces de transpunere a Directivei nr. 42/2014 Directivei 2014/42/UE, art. 9 cu denumirea marginală Determinarea amplorii confiscării şi executarea efectivă stipulând că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a permite identificarea şi urmărirea bunurilor care urmează să fie îngheţate şi confiscate chiar şi după pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare sau ca urmare a procedurilor efectuate în aplicarea articolului 4 alin. (2) şi pentru a asigura executarea efectivă a unei hotărâri de confiscare, în cazul în care a fost deja pronunţată o astfel de hotărâre, este interzis unui Stat membru al Uniunii Europene sa adopte măsuri de natură să altereze efectul util al aplicării dreptului Comunitar.

În acest context, ar putea fi necesar ca procurorul să efectueze demersuri pentru identificarea produsului infracţiunii după rămânerea definitivă a ordinului de confiscare, orice referire la dezînvestirea procurorului de caz după emiterea rechizitoriului fiind de plano contrară Dreptului comunitar (într-adevăr, măsurile de siguranţă nu se prescriu, iar în doctrină a fost combătută decizia Înaltei Curţi care condiţionează luarea unor măsuri de indisponibilizare de prealabila identificare a acestora).

Nu mai puţin adevărat este că că potrivit Recomandării nr. x FATF (Grupul de Acţiune Financiară Internaţională), ţările trebuie sa se asigure că autorităţile desemnate de aplicare a legii au responsabilităţi în ceea ce priveşte investigaţiile privind cazurile de spălare a banilor şi finanţarea terorismului, în contextul politicilor naţionale de CSB/CFT. Cel puţin, în toate cazurile privind infracţiunile generatoare de venituri importante, aceste autorităţi desemnate de aplicare a legii ar trebui să dezvolte o investigaţie financiară paralelă, proactivă, când cercetează spălarea banilor, infracţiunile predicat conexe şi finanţarea actelor de terorism. Ţările trebuie, de asemenea, să recurgă, atunci când este cazul, la grupuri multidisciplinare permanente sau temporare, specializate în investigaţiile financiare sau privind activele.

Curtea a precizat util a se consemna în prezenta că potrivit surselor deschise, România este pe primul loc în UE la capitolul sărăcie şi că prin neaducerea la îndeplinire a obligaţiei de recuperare a produsului infracţiunii se împietează asupra îndeplinirii obligaţiilor de bază pe care Statul român le are faţă de cetăţenii săi.

De aceea, corolar al Notei interpretative a Recomandării nr. x FATF, organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse prin prezenta ar trebui să alcătuiască un raport în vederea facilitării înţelegerii a fluxurilor financiare, a destinaţiei produsului infracţiunii, dar şi a legăturilor care există între entităţile şi persoanele implicate în mecanismul infracţional.

Mutatis mutandis, aplicând aceste principii la soluţionarea prezentei cauze, Curtea, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul A.:

- suma de 39.665.729. RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a menţionat că dacă ar fi existat o constituire de parte civilă, produsul infracţiunii (înţelegând prin aceasta sintagma orice avantaj economic provenit din săvârşirea de infracţiuni) ar fi avut loc prin admiterea acţiunii civile şi obligarea în solidar a inculpaţilor la repararea prejudiciului în favoarea S.C. H.

În cauză, având în vedere natura confiscării-sancţiune de drept penal-, nu operează solidaritatea, judecătorul, constatând însă că produsul infracţiunii a fost transferat la dispoziţia inculpatului MMMMMMMM., prin societăţile al căror beneficiar real este acesta.

În baza art. 33 din Legea nr. 656/2002 republicată rap. la art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul A., imobilul situat în x, număr carte funciară nr. x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi construcţia C1 - clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp (S+P+4-5E), dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În cauză, nu operează dubla reparare a prejudiciului, judecătorul, constatând însă ca o parte a produsului infracţiunii de delapidare a fost pus dispoziţia inculpatului MMMMMMMM. prin disimularea provenienţei acestuia şi prin înfiinţarea societăţii F., societate al cărei beneficiar real este inculpatul MMMMMMMM.

Altfel spus, bunul a fost dobândit prin săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prev şi ped. în disp. art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002. Or, fiind în prezenţa urmării imediate a infracţiunii de spălare a banilor, devine obligatorie confiscarea produsului infracţiunii, distinct de obligaţia reparării prejudiciului cauzat prin săvârşirea infracţiunii de delapidare, chiar dacă această reparare are loc tot printr-o confiscare, Curtea, nefiind chemată să stabilească destinaţia produsului infracţiunii de delapidare săvârşite în concurs ideal cu săvârşirea infracţiunii de spălare de bani care au precedat actul material al dobândirii în proprietate prin contractul autentificat de BNP N. şi O. a imobilului situat în x.

Procedând, altfel, Curtea ar permite să se creadă de către membrii societăţii că denaturarea circuitului legal în scopuri infracţionale prin săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor este permisă atunci când infracţiunea de spălare de bani are loc concomitent cu infracţiunea premisă generatoare de bani: or, în prezenta cauză, faptele de delapidare şi de spălare de bani au autonomie proprie, produc urmări distincte, chiar dacă sunt săvârşite în concurs ideal, prin acelaşi act material.

În baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., a confiscat de la inculpatul A., în calitate de beneficiar real al societăţii S.C. F. S.R.L., cu titlu de produs indirect al infracţiunii de spălare a banilor, suma de 1.295.220 euro în echivalent RON la data executării efective a ordinului de confiscare obţinuţi de S.C. F. S.R.L. cu titlu de venit net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul S.C. H. S.R.L. situat în Bucureşti.

La redarea situaţiei de fapt, Curtea a expus pe larg de ce aceste bunuri, obţinute de către inculpatul A. cu justificare plăţi contract cesiune de creanţă, sunt supuse confiscării speciale, cu menţiune că din aceşti bani, suma de 650.000 euro a fost confiscată în temeiul disp. art. 112 alin. (1) lit. d) C. pen., din probele coroborate la reţinerea situaţiei de fapt, judecătorul, explicând de ce este convins, potrivit standardului probator al balanţei probatoriu al balanţei probabilităţilor, necesar a fi întrunit pentru pronunţarea unui ordin de confiscare, că aceşti bani au fost daţi lichidatorului pentru evitarea atragerii răspunderii patrimoniale.

În baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen. (alineat care obligă la confiscarea produselor indirecte ale faptelor penale deduse judecăţii), Curtea a confiscat de la inculpatul A., în calitate de beneficiar real al societăţii S.C. F. S.R.L., cu titlu de produs indirect al infracţiunii de spălare a banilor, a sumei de 527.330,11 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare şi 1242,71 euro în echivalent RON în data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare obţinută de S.C. F. S.R.L. în perioada în perioada 17.09.2014 - 2.04.2015, cu titlu de venitul net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul S.C. H. S.R.L. situat în Bucureşti.

În baza art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., a confiscat de la inculpatul A., în calitate de beneficiar real al societăţii S.C. F. S.R.L., cu titlu de produs indirect al infracţiunii de spălare a banilor, venitul net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului ce a făcut obiectul delapidării din patrimoniul S.C. H. S.R.L. situat în Bucureşti cu începere de la 2.04.2015 şi până la aducerea la îndeplinire în integralitate a ordinului de confiscare, care se va calcula în conformitate cu criteriile prevăzute în contractele de închiriere între F. S.R.L. şi chiriaşi ce şi se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare

În baza art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen., Curtea a confiscat de la inculpatul A. suma de 15.747.013 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, precum şi suma de 3.412.000 euro în echivalent RON în data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (prin contractul de cesiune de creanţe încheiat în data de 15 martie 2011 încheiat între I., J. şi K. în calitate de cedenţi şi L., în calitate de cesionar). Curtea a trimis la explicaţiile oferite pe larg la conturarea situaţiei de fapt în vederea confiscării acestor sume de bani, inserate în cuprinsul prezentei sentinţe la filele 164 - 173 sentinţă.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 2.438.500 euro în echivalent RON în data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (prin convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O.).

Curtea a redat la prezentarea situaţiei de fapt toate probele avute în vedere la pronunţarea acestor ordine de confiscare, cu trecerea în revistă a raţionamentelor juridice avute în vedere la dispunerea măsurilor de confiscare şi a justificat din punct de vedere teoretic cum trebuie efectuată investigaţia financiară în vederea garantării ordinelor de confiscare. Curtea a trimis la explicaţiile oferite pe larg la conturarea situaţiei de fapt în vederea confiscării acestor sume de bani, inserate în cuprinsul prezentei sentinţe la filele 133 - 136 sentinţă.

Curtea a mai confiscat, în baza art. 112 alin. (1) lit. e), alin. (6) C. pen. de la inculpatul A., imobilul din strada x Bucureşti nr. cadastral nr. x; 3, dobândit prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. (dobândit prin convenţia de dare în plată din 06 aprilie 2009 pentru stingerea pretinsului debit pe care P. şi Q. S.R.L., societăţi al căror beneficiar real este inculpatul A. pretind că îl au asupra societăţii M. S.R.L. al cărei beneficiar real este inculpatul A.) sau echivalentul pretinsei datorii stinse prin darea în plată, respectiv 706.000 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare, în eventualitatea în care imobilul nu mai face parte din proprietatea societăţilor al căror beneficiar real este A.

Cu această justificare, s-a plimbat un bun între două societăţi controlate de acelaşi beneficiar real, pentru mascarea situaţiei acestuia, în baza unor înscrisuri false, găsite la percheziţia domiciliului martorului SS.

De menţionat este că în actul în limba engleză ce se dorea a fi întocmit de directorul unic al societăţii P. s-a strecurat o inadvertenţă în limba română, prin introducerea sintagmei "precum şi pe Q. SRL", actul fiind utilizat pentru producerea de consecinţe juridice.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., Curtea va cumula măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi va confisca de la inculpatul A.

La prezentarea situaţiei de fapt, Curtea a prezentat şi probele din care a reţinut şi obligativitatea confiscării produsului infracţiunii de la ceilalţi inculpaţi, urmând să facă trimitere la raţionamentul juridic prezentat la dispunerea ordinului de confiscare a sumelor de bani dobândite ca urmare a delapidării şi imobilele dobândite prin mascarea provenienţei ca urmare a săvârşirii infracţiunii de spălare de bani în varianta normativă prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 şi în ceea ce priveşte recuperarea produsului infracţiunii de la inculpatul NNNNNNNN.

Pe cale de consecinţă, Curtea, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul B. sumele dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., după cum urmează:

- 589.639 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R. - S.

- 252.533 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R. - T.

- 408.483 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R. - U.

- 200.000 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. S.R.L. - R. - V., urmare a notificării U. către R.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul B. imobilele aflate în proprietatea societăţii G. S.R.L., al cărei beneficiar real este inculpatul B., dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., respectiv:

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., a cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi a confiscat de la inculpatul B., imobilele aflate în proprietatea societăţii G. S.R.L., al cărei beneficiar real este inculpatul B., dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. ., respectiv:

precum şi suma de 1.450.655 euro în echivalent RON din data plăţii, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

Curtea a trimis la considerentele pe care Curtea a precizat la reţinerea situaţiei de fapt că le va avea în vedere la pronunţarea sumelor de bani de la inculpat, cu precizarea că la pronunţarea ordinului de confiscare a imobilelor cumpărate cu banii obţinuţi din faptele de delapidare conjunct cu recuperarea produsului infracţiunii cauzat prin infracţiunea de delapidare, nu s-a ajuns la o dublă confiscare, deoarece faptele de spălare a banilor şi cea de delapidare au autonomie proprie şi produc urmări juridice distincte.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpata C. bunurile dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., respectiv: suma totală de 155.877 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare reciclată pe numele tatălui inculpatei C., precum şi suma de 38.500 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclată pe numele fratelui acesteia, W.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., a cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi a confiscat de la inculpata C. suma totală de 194.377 euro în echivalent RON la data plăţii.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpata D. sumele de bani dobândite prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., respectiv suma de 32.500 euro în echivalent RON în data plăţii (prin plata făcută de X. către Y., respectiv 117.821 ron - reprezentând contravaloarea autoturismului x, înmatriculat pe numele lui D.) a sumei de 5000 euro, făcută direct din conturile R.) şi retrasă în numerar precum şi a sumei de 47.144 euro în echivalent RON în data plăţii de la R.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., a cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi a confiscat de la inculpata D. suma totală de 84644 euro în echivalent RON la data plăţii.

Curtea a trimis la considerentele pe care Curtea a precizat la reţinerea situaţiei de fapt că le-a aut în vedere la pronunţarea sumelor de bani de la inculpat, cu precizarea că la pronunţarea ordinului de confiscare a imobilelor cumpărate cu banii obţinuţi din faptele de delapidare conjunct cu recuperarea produsului infracţiunii cauzat prin infracţiunea de spălare a banilor, nu s-a ajuns la o dublă confiscare, deoarece faptele de spălare a banilor şi cea de delapidare au autonomie proprie şi produc urmări distincte.

Curtea a justificat şi obligativitatea măsurilor asigurătorii a sechestrului/popriri în vederea aducerii la îndeplinire a ordinelor de confiscare în partea de debut din prezenta hotărâre consacrată recuperării produsului infracţiunii în care a alocat spaţiu explicării importanţei cruciale a luării acestor măsuri asigurătorii în procesul de recuperare a produsului infracţiunii.

Tot la redarea situaţiei de fapt instanţa a acordat spaţiu larg prezentării obligaţiilor ce revin notarilor, în calitate de entităţi raportoare prevăzute în dispozitivul de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului cuprins în Legea spălării banilor şi a descris, astfel cum a rezultat din probele administrate, la care a făcut referire prin trimiterea la fila din dosarul de instanţă unde se află administrată proba, în ce a constat conivenţa/acordarea de consultanţă în scheme infracţionale ce au justificat dispunerea ordinelor de confiscare a onorariilor percepute de notarii Z. şi O. (Curtea a trimis la explicaţiile inserate la redarea situaţiei de fapt inserate la dosar), după cum urmează:

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la O. suma de 130.504 RON, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare, dobândită cu titlu de onorariu notarial +TVA prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. deduse judecăţii în prezenta cauză, aferentă legalizării contractului de dare în plată din data de 12.12.2008, autentificat prin încheierea din 12 decembrie 2008 de BNP N., O. şi Asociaţii.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la O. suma de 82467 RON, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare, dobândită cu titlu de onorariu notarial + TVA prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. deduse judecăţii în prezenta cauză, aferentă legalizării contractului de superficie din data de 22 05 2009, autentificat prin Încheierea de autentificare nr. x din 22 mai 2009.

În baza 45 rap. la art. 33 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 656/2002 republicată. rap. la art. 112 alin. (1) lit. e), 6 C. pen., a cumulat măsurile de siguranţă dispuse prin prezenta şi a confiscat de la O. suma totală de 212.971 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la Z. suma de 136850 RON, cu titlu de onorariu notarial + TVA, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data aducerii efective la îndeplinire a ordinului de confiscare, dobândită prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. deduse judecăţii în prezenta cauză aferentă legalizării contractului de dare în plată autentificat sub nr. x/7.11.2008 de BNP AA.

Având în vedere că a pronunţat o soluţie de achitare în privinţa inculpatului E., Curtea urmează să ridice ordinul de sechestru de la acesta, conform disp art. 393 C. proc. pen.

În baza art. 393 C. proc. pen. rap. la art. 32 din Legea nr. 656/2002 republicată şi a disp. art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. cu referire la disp. art. 33 din Legea nr. 656/2002 şi art. 112 alin. (1) lit. e) şi alin. (6) C. pen., Curtea a menţinut celelalte măsuri asigurătorii dispuse prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 şi a dispus extinderea obiectului asupra până la concurenţa sumelor de bani aferente ordinelor de confiscare dispuse prin prezenta sentinţă, după cum urmează:

În baza art. 32 din Legea nr. 656/2002, art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen., Curtea a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând aceloraşi inculpaţi, ale soţiilor, fostelor soţii, rudelor de gradul I sau ale altor persoane în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii, până la concurenţa sumelor de bani menţionate în paragraful anterior, ce urmează a fi aduse la bugetul de stat cu titlu de confiscare specială, inclusiv asupra conturilor ale căror dobânzi aferente sumelor înscrise la credit vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară, asupra acţiunilor, părţilor sociale şi activelor societăţilor comerciale la care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I precum şi alte persoane cunoscute în mod public ca figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, în privinţa cărora există presupunerea rezonabilă că se află în posesia/detenţia bunurilor provenite prin faptele deduse judecăţii, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorii, inclusiv asupra asupra acţiunilor, părţilor sociale şi activelor societăţilor comerciale pe care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I precum şi alte persoane cunoscute în mod public le deţin la alte societăţi la care ca inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I precum şi alte persoane cunoscute în mod public figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

Având în vedere particularităţile prezentei cauze, Curtea a apreciat util ca investigaţia financiară în vederea recuperării produsului infracţiunii să vizeze şi patrimoniul afinilor: Curtea a avut în vedere că din analiza contractelor de închiriere, având ca obiect imobilele unde figurează punctele de lucru ale S.C. M. S.R.L. (situate în ZZ., comuna Limanu şi Predeal), încheiate între această societate, controlată de inculpatul A., în calitate de chiriaş fiica/socrii inculpatului A., în calitate de proprietar, rezultă că suntem în prezenţa unei operaţiuni lipsite de orice justificare economică, având ca obiectiv sustragerea acestor imobile de la confiscare) deoarece inculpatul A. este unicul beneficiar real al societăţii este S.C. M. S.R.L., aspect recunoscut de acesta în şedinţa din 25.04.2016.

De aceea, grupul multidisciplinar de anchetă alcătuit în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de indisponibilizare dispuse prin prezenta, coordonat de procurorul ce va fi desemnat de către procurorul-şef DIICOT în a cărui compunere să între şi organele de cercetare penale, dar şi alte organe abilitate potrivit legii, conform disp. art. 251 C. proc. pen. şi cu respectarea standardelor 30 FATF constituie per se o garanţie că vor putea fi identificate şi aduse la bugetul de stat toate produsele infracţiunii în privinţa cărora instanţa a dispus confiscarea specială, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, în mâinile oricărei persoane se vor găsi, enumerarea instanţei nefiind limitativă, cu respectarea, însă, a drepturilor terţilor de bună-credinţă, atitudinea acestora în raport cu modalitatea în care au intrat în posesia/detenţia produsului infracţiunii urmând a fi clarificată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru respectarea standardelor de protecţie a drepturilor omului conferite de art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (sechestrul nefiind o acuzaţie în materie penală pentru a fi aplicabile garanţiile prev. de art. 6 parag. 2 şi 3) şi art. 1 din Primul Protocol adiţional al acesteia.

În baza art. 32 din Legea nr. 656/2002, art. 254 C. proc. pen., Curtea a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a popririi instituite prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 asupra sumelor de bani datorate cu orice titlu inculpaţilor sau societăţilor comerciale la care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii, rudele de gradul I, precum şi alte persoane cunoscute în mod public că figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate (cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii), de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii prezentei decizii, sumele de bani datorate de debitori, urmând a fi consemnate la dispoziţia organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele, urmând a fi predate organului de executare în termen de 24 de ore de la consemnare.

În baza art. 249 alin. (1), 4 C. proc. pen. cu referire la disp. art. 112 alin. (1) lit. e) şi 6 C. pen., Curtea a instituit măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 212.971 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând numitului O., BNP N., O.

O. şi Asociaţii ale soţiei sau fostelor soţii, ale rudelor de gradul I sau ale altor persoane în posesia cărora se află bunuri cu privire la care exista presupunerea rezonabilă că provin din sumele obţinute de O. din faptele penale deduse judecaţii inclusiv asupra conturilor acestora (cu menţiunea că dobânzile aferente sumelor înscrise la credit, vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară), acţiunilor şi activelor societăţilor comerciale la care acesta, soţia sau fostele soţii, rudele de gradul I sau alte persoane cunoscute public ca fiind apropiate numitului O. în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că se află în posesia/detenţia bunurilor dobândite din faptele penale deduse judecăţii de numitul O. figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la alte societăţi la care persoanele de mai sus deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

În baza art. 254 C. proc. pen., Curtea a dispus, pentru garantarea ordinului de confiscare dispus prin prezenta sentinţă, şi luarea măsurii asigurătorii a popririi până la concurenţa sumei de 212.971 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra sumelor de bani datorate numitului O. sau BNP N., O. şi Asociaţii de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii încheierii prin care se înfiinţează sechestrul, sumele de bani datorate de debitori, urmând a fi consemnate la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele, urmând a fi predate instanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare.

În baza art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. cu referire la disp. art. 112 alin. (1) lit. e) şi 6 C. pen., Curtea a instituit măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 136850 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând numitei Z., BNP AA., ale soţului sau foştilor soţi, ale rudelor de gradul I sau ale altor persoane în posesia cărora se afla bunuri cu privire la care exista presupunerea rezonabilă că provin din sumele obţinute de Z. din faptele penale deduse judecăţii inclusiv asupra conturilor acestora (cu menţiunea că dobânzile aferente sumelor înscrise la credit, vor curge în continuare conform contractelor încheiate cu unitatea bancară), acţiunilor şi activelor societăţilor comerciale la care acesta, soţia sau fostele soţii, rudele de gradul I sau alte persoane cunoscute public ca fiind apropiate numitei Z. figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la alte societăţi la care persoanele de mai sus deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora, care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asiguratorii.

În baza art. 254 C. proc. pen., Curtea a dispus luarea măsurii asigurătorii a popririi până la concurenţa sumei de 136850 RON, ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra sumelor de bani datorate numitei Z., BNP AA. şi Asociaţii de către o a treia persoană ori de persoanele păgubite, în limitele prevăzute de lege, de la data primirii încheierii prin care se înfiinţează sechestrul, sumele de bani datorate de debitori, urmând a fi consemnate la dispoziţia organului judiciar care a dispus poprirea sau a organului de executare, în termen de 5 zile de la scadenţă, recipisele, urmând a fi predate instanţei de judecată în termen de 24 de ore de la consemnare.

Curtea a alocat spaţiu în prezenta sentinţă în vederea corectei înţelegeri a întinderii investigaţiei financiare necesar a fi efectuate pentru aducerea la îndeplinire, în integralitate a ordinului de sechestru/poprire pentru garantarea ordinelor de confiscare dispuse prin prezenta, a clarificat chestiunea citării terţilor în posesia/detenţia cărora s-ar afla bunurile supuse sechestrului/popririi în vederea confiscării speciale, care vor fi citate în vederea garantării dreptului la apărare şi justificarea modalităţii în care au intrat în posesia/detenţia bunurilor despre care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii doar după aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi a făcut referire la metodologia desemnării organelor de cercetare penală şi organelor fiscale obligate, potrivit disp. art. 251 C. proc. pen., 129 alin. (6) C. proc. fisc. şi Recomandării nr. x FATF, să aducă la îndeplinire ordinele de sechestru/poprire, măsurile de indisponibilizare dispuse prin prezenta având caracter executoriu, urmând a fi aduse la îndeplinire de îndată.

Pe cale de consecinţă, Curtea:

V. În baza art. 251 C. proc. pen. şi art. 129 alin. (6) Codul de procedură fiscală, a desemnat ca organ însărcinat cu punerea în executare efectivă a măsurilor asigurătorii în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de siguranţă dispuse prin prezenta, organele de cercetare penală ce vor fi desemnate de procurorul-şef al Parchetul General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie/DIICOT/Structura Centrala şi organele fiscale din cadrul Administraţia Finanţelor Publice, care vor colabora cu:

a) Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, înfiinţată prin Legea nr. 318/2015, în cadrul Ministerului Justiţiei;

b) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală;

c) Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;

d) Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

e) Autoritatea Naţională a Vămilor;

f) Direcţia Generală Antifraudă;

g) Banca Naţională a României;

h) Inspectoratul General al Poliţiei Române;

i) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;

j) orice altă autoritate sau instituţie publică, inclusiv cele responsabile de gestionarea, administrarea şi valorificarea bunurilor asupra cărora au fost instituite măsuri asigurătorii, precum şi a celor care fac obiectul confiscării speciale şi vor comunica Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, rezultatul verificărilor.

În adresa de învestire a organelor însărcinate cu aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor de indisponibilizare dispuse prin prezenta se va menţiona ca în cuprinsul cererilor de comisii rogatorii ce vor fi adresate pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin prezenta sa fie inserate în mod obligatoriu prevederile art. 32, 33 din Legea nr. 656/2002, art. 112 alin. (1) lit. e) şi alin. (6) C. pen., art. 107 alin. (3) C. pen. şi art. 162 alin. (6) din C. pen.

Pe parcursul aducerii la îndeplinire a măsurilor asigurătorii, în măsura în care vor fi identificate persoane care pretind drepturi cu privire la bunurile supuse sechestrului, acestea vor fi citate pentru respectarea garanţiilor conţinute în disp. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în latura sa civilă şi art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie pentru a-şi face apărări cu privire la modalitatea în care au intrat în posesia/detenţia bunurilor despre care există suspiciunea rezonabilă că provin din săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În raport, cu standardele internaţionale de combatere a spălării banilor conţinute în Nota interpretativă a Recomandării 30 FATF, este necesar a fi întocmit un raport privind actele de dispoziţie/transfer a fondurilor ce constituie produs a infracţiunilor, precum şi alcătuirea unei hărţi relaţionale care să cuprindă, atât ilustrarea fluxurilor financiare, precum şi legătura dintre entităţi/societăţi comerciale (inclusiv istoricul acestora), beneficiari reali, inculpaţi trimişi în judecată, care vor fi evidenţiate din analiza rulajului conturilor bancare a relaţiilor pe care organele de urmărire penală le va obţine de la O.N.R.C. privind societăţile la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, administrator, beneficiar real, acţionar, să se solicite relaţii privind existenţa şi rulajul tuturor conturilor bancare ale inculpaţilor, apropiaţilor acestora, precum şi a societăţilor unde aceştia au calitatea de beneficiar real, în acest moment procesual fiind necesară întocmirea de urgenţă a unor comisii rogatorii în vederea aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare şi a ordinului de indisponibilizare a sumei de 1450655 euro în echivalent RON din data plăţii, dobândită de către inculpatul B. prin săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în jurisdicţiile unde sunt înfiinţate sediile Grupului BB. după cum urmează:

1991 - Budapesta, Ungaria - CC. 1998 - Bucureşti, România - Reprezentanta BB. 1999 - Larnaca, Cipru - BB. 2000 - Londra, Marea Britanie - BB. 2004 - Sofia, Bulgaria - DD. 2008 - Victoria, Seychelles - BB. 2014 - Limassol, Cipru - BB. 2014 - Hong Kong - BB; după consultarea informaţiilor conţinute în surse deschise organele de urmărire penală urmează a lua contact inclusiv telefonic cu destinatarii cererilor de comisie rogatorie pentru aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor de indisponibilizare şi confiscare din prezenta sentinţă penală, ce urmează a fi ataşată.

După identificarea bunurilor supuse sechestrului, se vor emite adrese adrese la Oficiul Naţional de Cadastru, pentru notarea interdicţiei de înstrăinare a bunurilor imobile în privinţa cărora s-a instituit măsura asigurătorie, se va notifica Depozitarul Central cu privire la luarea sechestrului în privinţa acţiunilor şi părţilor sociale ale societăţilor comerciale în care inculpaţii, soţiile sau fostele soţii ale acestora, rudele de gradul I şi ale alte persoane în posesia cărora există bunuri cu privire la care există presupunerea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii figurează ca împuterniciţi, beneficiari reali, asociaţi sau administratori, situate în ţară sau în străinătate, cu evidenţierea tuturor actelor de dispoziţie efectuate asupra acestora care se vor identifica în cursul procedurii de îndeplinire a măsurilor asigurătorie a sechestrului, se va dispune notificarea Arhivei Electronice de Garanţii Reale Mobiliare, în privinţa efectuării de menţiuni în privinţa sechestrului dispus asupra bunurilor mobile indisponibilizate conform proceselor-verbale de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii şi totodată, revenirea cu adresă către DIICOT şi ANAF, pentru a se verifica dacă organele însărcinate cu aducerea la îndeplinire a măsurilor asigurătorii au respectat în integralitate dispozitivul de luare/extindere a măsurilor asigurătorii, respectiv dacă au fost instituite măsuri asigurătorii asupra acţiunilor şi activelor sociale ale societăţilor la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator, inclusiv ale acţiunilor şi activelor deţinute de aceste societăţi la celelalte societăţi la care inculpaţii deţin calitatea de asociat, împuternicit, beneficiar real sau administrator.

VI. În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., Curtea, pentru considerentele pe larg expuse la reţinerea situaţiei de fapt, a mai dispus desfiinţarea înscrisurilor care au stat la baza infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen., identificate, conform dispoziţiilor instanţei de organul de urmărire penală, dar şi a celor identificate de instanţa de judecată ce au fost avute în vedere la pronunţarea prezentei sentinţe penale, a cererilor de somaţie/ordonanţă de plată în care figurează referiri la debite fictive, a facturilor false avute în vedere la soluţionarea hotărârilor de emitere a unor somaţii/ordonanţe de plată, a hotărârilor judecătoreşti prin care pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient s-a conferit aparenţă de legalitate debitelor fictive înregistrate de societatea H. la entităţile offshore R., R., EE., FF., a cererilor de intrare în insolvenţă a societăţilor GG. şi S C HH. în care figurează referiri la debite fictive, a facturilor false avute în vedere la soluţionarea hotărârilor de emitere de intrare în insolvenţă, a hotărârilor judecătoreşti prin care pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient s-a conferit aparenţă de legalitate debitelor fictive înregistrate de societatea GG. şi S.C. HH. la entităţile offshore la London şi R.; atestarea împrejurărilor false în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti mai sus menţionate se va aduce la cunoştinţă judecătorilor care au intrat în compunerea completurilor de judecată, dovada luării la cunoştinţă a tipologiilor de spălare a banilor constând în simularea falsului proces prin girul judecătorilor urmând să fie înaintată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

VII. În baza disp. art. 25 alin. (3) C. proc. pen., 112 alin. (1) lit. b) C. pen., pentru considerentele pe larg expuse la reţinerea situaţiei de fapt, Curtea a dispus efectuarea cuvenitelor menţiuni privind desfiinţarea înscrisurilor false prin prezenta pe marginea înscrisurilor ridicate în cadrul percheziţiilor domiciliare descrise la filele x rechizitoriu şi aflate la dosar şi confiscarea instrumentelor care au servit la săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii ridicate în cadrul percheziţiilor domiciliare descrise la rechizitoriu.

În baza art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen., pentru considerentele pe larg expuse la reţinerea situaţiei de fapt, a instituit sechestru asupra sumei de bani de 8600 euro ridicate de la percheziţia domiciliară efectuată la imobilul aparţinând inculpatului II., acesta urmând să fie citat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având deschisă calea apelului conform disp. art. 409 alin. (1). lit. f) C. pen., pentru a oferi explicaţii pe marginea întrării în posesia acesteia, precum şi în privinţa înscrisurilor ridicate de la percheziţia domiciliară.

VIII. În baza 267 C. pen. pentru considerentele pe larg expuse la reţinerea situaţiei de fapt, Curtea a dispus sesizarea organului de urmărire penală emitent al prezentului rechizitoriu în privinţa verificării indiciilor privind săvârşirea de către notarii Z. şi O. a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., cu copie a contractelor de dare în plată autentificate şi înscrisurilor care au stat la baza autentificării acestor contracte urmare a autentificării convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008, respectiv 12.12.2008, a convenţiei cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O. precum şi toate înscrisurile care au stat la baza autentificării acestei convenţii, anulate prin prezenta, a declaraţiilor inculpaţilor şi martorilor audiaţi în faza de cercetare judecătorească în prezenta cauză în faţa primei instanţe precum şi a înscrisului de unde rezultă că nu s-au făcut raportări cu privire la tranzacţiile suspecte la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

IX. Nu în ultimul rând, la stabilirea cheltuielilor judiciare avansate de stat, Curtea a avut în vedere necesitatea ca în acestea să fie reflectate, atât cheltuielile avansate de stat în cursul urmăririi penale, cât şi cele efectuate în faza de judecată, dar şi de rolul inculpaţilor în mecanismul infracţional, în temeiul art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., Curtea, urmând să oblige pe inculpaţii condamnaţi A. şi B., la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 50000 de RON fiecare.

În temeiul art. 274 alin. (1), (2) C. proc. pen., Curtea a obligat pe inculpaţii condamnaţi D., C., S.C. F. S.R.L., S.C. G. S.R.L. la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 20000 de RON fiecare.

Onorariile apărătorilor din oficiu desemnaţi pentru inculpaţi în cuantum de 1800 de RON pentru fiecare, stabilite conform disp. art. 81 din Legea nr. 51/1995 şi a Protocolului dintre MJ şi UNBR, având în vedere durata şi complexitatea procedurilor din prezenta cauza, s-au avansat din fondul Ministerului Justiţiei.

Împotriva acestei sentinţe, au declarat, în termenul legal, apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală, inculpaţii A., B., C. şi D., S.C. F. S.R.L., fără a arăta iniţial motivele de apel, Societatea Profesională Notarială N., O. şi Asociaţii, care a anexat contractul de societate simplă, Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 4099/C de asocierea notarilor publici N., certificatul de înregistrare în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, certificatul de înregistrare în scopuri de TVA, O., fără a arăta iniţial motivele, precizând ulterior motivele de apel, Biroul Individual Notarial "AA.", fără a arăta iniţial motivele, ulterior precizând motivele de apel, JJJJ., care a făcut câteva precizări ce se vor arăta, la care s-a anexat adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii, proces-verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri mobile, KKKKKKK. S.R.L., la care s-a anexat adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii, adresa de înfiinţare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, furnizare informaţii extinse, adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii, adresa de înfiinţare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, furnizare informaţii extinse, X. şi LLLLLLL., la care a anexat adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii, adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii, MMMMMMM. S.R.L., la care s-a anexat adresa de înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii, adresa de înfiinţare a popririi asigurătorii asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, furnizare informaţii extinse, NNNNNNN., care a făcut câteva precizări, înfiinţarea popririi, Z., care a arătat motivele de apel.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală a criticat sentinţa pronunţată, sub mai multe motive, astfel:

1. Greşita schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor

a) Greşita schimbare de încadrare juridică din două infracţiuni de spălare de bani într-una singură cu privire la inculpaţii A., B., C. şi D.

Parchetul a apreciat că în cauza de faţă nu se impunea schimbarea de încadrare juridică din două infracţiuni de spălare de bani într-una singură, deoarece din materialul probator nu a rezultat cu certitudine că rezoluţia infracţională a fost unică, pe tot parcursul mecanismului infracţional, din declaraţiile concordante ale inculpaţilor C. din data de 23.09.2014 şi, respectiv, A. din data de 8.10.2014, rezultând că planul iniţial viza obţinerea în mod generic de lichidităţi din patrimoniul S.C. H. S.R.L. Ulterior, după începerea actelor materiale reţinute de Parchet ca circumscrise infracţiunii de delapidare, a survenit ideea (intenţie supravenită) de a scoate din patrimoniul S.C. H. S.R.L. singurul "bun de valoare din active" (declaraţia inculpatului A. din data de 8.10.2014), ce putea fi eliberat de sarcini (garanţii reale imobiliare).

Mai mult decât atât există o contradicţie vădită şi în motivarea judecătorului fondului având în vedere că acesta schimbă încadrarea juridică din două infracţiuni de spălare de bani într-una singură, făcând referire la existenţa unui concurs ideal între infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. şi infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave. Practic judecătorul fondului motivează că infracţiunea de spălare de bani ar putea constitui infracţiune - predicat pentru o altă infracţiune de spălare de bani, ceea ce ar presupune existenţa unui concurs real de infracţiuni de spălare de bani. Or, această contradicţie internă nu poate justifica - alături de trimiterea sintetică la Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 602/2015 - schimbarea de încadrare dispusă de judecător, neputând subzista, în acelaşi timp, pentru aceleaşi fapte şi concurs ideal şi concurs real (pagina nr. 208 din sentinţă).

b) Greşita reţinere a concursului ideal între infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, rep.

În antiteză cu opinia judecătorului fondului, s-a apreciat că infracţiunea de delapidare nu poate fi reţinută în concurs ideal cu infracţiunea de spălare de bani, având în vedere circumstanţele reale ale cauzei.

Pentru a putea fi în prezenţa unei infracţiuni de delapidare prin însuşirea unei sume de bani din patrimoniul S.C. H. S.R.L., trebuie ca patrimoniul acesteia să sufere o diminuare, în detrimentul creşterii patrimoniului autorului faptei. Astfel, sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de delapidare, prin însuşire se înţelege scoaterea unui bun din posesia sau detenţia unei persoane juridice şi trecerea acestuia în stăpânirea făptuitorului care poate dispune de el, fără limitări.

S-a apreciat că infracţiunea de delapidare se consumă în momentul în care are loc însuşirea bunurilor (imobil, respectiv sume de bani), tocmai acest beneficiu obţinut în urma săvârşirii infracţiunii de delapidare urmând a constitui obiectul spălării de bani. Pentru rigoare, s-a reamintit că textul incriminator al art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep. face trimitere directă la cunoaşterea de către autorul faptei de spălare de bani a provenienţei ilicite a bunurilor. Din interpretarea literală a textului s-a considerat că este esenţială existenţa elementului timp între săvârşirea infracţiunii predicat şi a celei de spălare de bani, fără a putea exista un concurs ideal între cele două.

Raţionamentul judecătorului fondului nu este susţinut de motivarea acestuia şi prin raportare la faptul că, per a contrario în orice situaţie în care fapta de delapidare se săvârşeşte printr-un transfer financiar-bancar ar exista un concurs ideal cu infracţiunea de spălare de bani, aspect de neconceput conform textelor incriminatoare.

Mai mult decât atât judecătorul fondului a reţinut existenţa infracţiunii de spălare de bani încă de la momentul încheierii celor 24 de contracte între S.C. H. S.R.L. şi cele patru societăţi nerezidente controlate de B. (pagina nr. 117 din sentinţă), aspect de neconceput prin raportare la textul incriminator al articolului 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002, rep. S-au raliat opiniei conform căreia infracţiunea de spălare de bani este autonomă, însă dependenţa unei infracţiuni predicat anterioare, ori în cauza de faţă momentul încheierii contractelor reprezintă însuşi debutul întregii activităţi infracţionale.

Cu titlu particular, în ceea ce priveşte inculpaţii B., C. şi D., aceştia nu ar putea fi niciodată autori ai infracţiunii prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. aşa cum a fost reţinut de instanţă în sarcina lor, pentru simplul considerent că ei nu au îndeplinit nicio funcţie în cadrul S.C. H. S.R.L. şi nu au efectuat niciun fel de transfer bancar până la momentul consumării infracţiunii de delapidare. Practic pentru primele plăţi dispuse şi efectuate, singurul autor - respectiv cel care a direcţionat plăţile din S.C. H. S.R.L. - este A.. Ceilalţi inculpaţi, respectiv B., C. şi D., au efectuat transferuri bancare ulterioare, acte materiale ce se circumscriu infracţiunii autonome prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 rep., ce nu pot fi în concurs ideal cu infracţiunea de delapidare, cele două infracţiuni cunoscând momente diferite de săvârşire şi consumare în timp.

c)Greşita reţinere a infracţiunii de spălare de bani în formă continuată pentru inculpaţii E., S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L.

Acelaşi raţionament, cu care nu suntem de acord, a fost aplicat şi în cazul schimbării de încadrare juridică în ceea ce îl priveşte pe inculpatul E., judecătorul fondului valorificând în acelaşi timp actele materiale circumscrise infracţiunii de delapidare în formă continuată (încheierea a patru contracte e cesiune de creanţă în data de 29 octombrie 2008 de S.C. HH. S.R.L. cu cele patru societăţi nerezidente controlate de B., precum şi încheierea contractului de dare în plată din data de 7.11.2008 cu S.C. H. S.R.L., drept mai multe acte materiale ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

S-a făcut precizarea că singurul act material de spălare de bani reţinut de Parchet, în sarcina acestui inculpat, este încheierea contractului de dare în plată din data de 12.12.2008, între S.C. HH. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L.,tocmai având în vedere că primele acte materiale au fost specifice infracţiunii predicat raportat la infracţiunea de spălare de bani.

În ceea ce priveşte inculpatele persoane juridice F. S.R.L. şi G. S.R.L., instanţa a reţinut în mod greşit forma continuată a infracţiunii de spălare de bani, cele două societăţi fiind doar vehicule investiţionale ("special purpose vehicle") în vederea dobândirii de bunuri, cunoscând că acestea provin din infracţiuni

Un al doilea motiv de apel vizează greşita achitare a inculpatului E.

Parchetul a constatat că în mod greşit s-a dispus achitarea inculpatului E. având în vedere ansamblul materialului probator de unde a rezultat, în afara oricărei urme de îndoială, vinovăţia acestuia. Construcţia descrisă în motivarea judecătorului fondului nu are niciun suport probator, bazându-se doar pe declaraţia inculpatului A. din cursul judecăţii, făcând abstracţie de multitudinea de înscrisuri din care rezultă direct participaţia inculpatului E.

a) Astfel, faptele inculpatului E. (cumnatul lui A.) care, în perioada noiembrie 2008 - iunie 2009, a reprezentat S.C. HH. SRL), prin care se aduce o contribuţie concretă, fără a-şi asuma calitatea de membru, la îndeplinirea scopului grupului infracţional organizat.

Contrar opiniei judecătorului fondului, din punctul de vedere al laturii subiective, s-a considerat că inculpatul E. a acţionat cu intenţie directă, acest aspect, rezultând din următoarele împrejurări:

- în calitate de afin (cumnat) cunoştea dificultăţile financiare ale lui A. apărute încă din primăvara anului 2008 (declaraţiei martorei NN. din data de 19 martie 2015);

- inculpatul era o "persoană de încredere" a coinculpatului A. (conform declaraţiei acestuia din urmă din data de 8.10.2014). Astfel, inculpatul E. ţinea legătura doar cu inculpatul A., neavând un raport direct cu ceilalţi membri ai grupului, fapt care nu diminuează cu nimic contribuţia sa şi, respectiv, răspunderea;

- în plus, inculpatul ţinea legătura în mod direct şi constant cu co-inculpatul A. (conform declaraţiei martorei NN. din data de 19.03.2015). De remarcat este faptul că inculpatul E. avea procură de administrare la societatea S.C. HH. S.R.L., societate constituită în data de 9.10.2008 cu unicul scop de a prelua imobilul din Calea x şi de a-l transmite mai departe către patrimoniul altei persoane juridice, respectiv S.C. F. S.R.L;

- inculpatul şi-a oferit disponibilitatea de a participa la un număr mic de tranzacţii financiare în calitate de administrator împuternici pe S.C. HH. S.R.L., tranzacţii ce au avut un singur scop, respectiv de a primi în patrimoniul său imobilul sus-menţionat, şi de a-l transmite mai departe. Or, în considerarea contextului factual în care inculpatul E. a acceptat să fie împuternicit pe o societate comercială care nu a desfăşurat operaţiuni comerciale determinate, potrivit obiectului de activitate şi reacţiuni de a exista - efectuarea unor acte de comerţ, ci doar a îndeplinit rolul de receptor în patrimoniu a unui bun provenit de la societatea administrată de către inculpatul A., este indubitabil că primul a cunoscut, prevăzând şi acceptând, că prin acţiunile sale acordă sprijin material la delapidarea societăţii H. S.R.L.

b) Faptele inculpatului E. care, în calitate de reprezentant legal al S.C. HH. S.R.L., a semnat patru contracte de cesiune de creanţă (259/29.10.2008, 260/29.10.2008, 261/29.10.2008 şi 262/29.10.2008), prin care a preluat creanţele ce au stat la baza contractului de dare în plată din 07.11.2008 (de asemenea semnat de inculpat), în valoare de 17.784.500 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, în favoarea societăţii HH. S.R.L. (nou înfiinţată), în condiţiile în care cunoştea de caracterul fictiv al creanţelor, în scopul însuşirii de către A. a acestui bun întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Din punctul de vedere al laturii subiective, inculpatul E. a acţionat cu intenţie indirectă, acest aspect rezultând din următoarele împrejurări:

- la solicitarea inculpatului A. a semnat nu mai puţin de patru contracte de cesiune de creanţă cu societăţi nerezidente controlate de către inculpatul B., precum şi actele de constituire a societăţii HH. S.R.L. (conform declaraţiei inculpatului E. din data de 17.09.2014);

- conform propriei declaraţii, inculpatul E. a observat că operaţiunea "nu este uzuală", prin urmare asumându-şi riscul nelegalităţii acesteia. După, cum se observă, această atitudine de acceptare caracterizează intenţia indirectă, nefiind veridice susţinerile inculpatului că nu a anticipat o nelegalitate a activităţii, tocmai prin raportare la circumstanţele personale ale acestuia: inculpatul are studii universitare şi post universitare, lucrând într-un domeniu de înaltă specializare (design-ul circuitelor integrate - I.T.);

- deşi era împuternicit administrator al HH. S.R.L., inculpatul E. a semnat mai multe contracte de cesiune de creanţă, ce presupuneau asumarea unor obligaţii însemnate (de aprox. 17 milioane RON), cunoscând faptul că societatea este nou înfiinţată şi nu are niciun fel de activitate economică, prin urmare prevăzând şi acceptând posibilitatea prejudicierii acesteia. De menţionat este faptul că preţul nu a fost achitat niciodată de societatea HH. S.R.L., societate care, de altfel, a fost radiată în scurt timp;

- tot inculpatul E. este cel care a semnat pentru deschiderea contului bancar la data de 11.11.2008 la EEEEE. S.A., cont bancar pe care nu a fost înregistrat niciun fel de rulaj;

- la data semnării contractului de dare în plată, respectiv 7.11.2008, inculpatul E. a avut reprezentarea că temeiul pentru obţinerea clădirii din patrimoniul S.C. H. S.R.L. era dat chiar de cele patru contracte de cesiune de creanţă semnate de el cu societăţile controlate de B;

- prin Sentinţa comercială nr. 2486/8.05.2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul nr. x/2009 a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei S.C. HH. S.R.L., introdusă de R. în baza Contractului de cesiune de creanţă cu nr. x/29.10.2008 semnat de inculpatul E., exact pentru lipsa caracterului cert, lichid şi exigibil al creanţei, aspect care poate prefigura caracterul fictiv al clauzelor contractelor de cesiune de creanţă.

În concluzie, în opinia Parchetului, contribuţia inculpatului E. a fost esenţială la activitatea inculpatului A. de însuşire a imobilului situat în Calea x, Bucureşti, inculpat care a urmărit scoaterea sa din patrimoniul S.C. H. S.R.L. şi preluarea acestuia prin intermediul unor societăţi comerciale rezidente nou înfiinţate, controlate de către A. şi NN.

c) Faptele inculpatului E., care în calitate de reprezentant legal al S.C. HH. S.R.L., a semnat la data de 12.12.2008 convenţia de dare în plată, în valoare de 18.000.866,81 RON, prin care a fost transferat dreptul de proprietate al imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, în favoarea societăţii S.C. F. S.R.L. în condiţiile în care cunoştea caracterul fictiv al creanţelor cu offshore-urile controlate de inculpatul A., respectiv J. I. şi K., în scopul ascunderii adevăratei provenienţe a bunului, cunoscând că provenind din delapidarea acestuia (patrimoniul S.C. H. SRL), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Cu privire la latura subiectivă, potrivit art. 29 alin. (4) din Legea nr. 656/2002 republicată, cunoaşterea, intenţia sau scopul pot fi deduse din circumstanţe faptice obiective. Astfel, inculpatul E. a acţionat cu intenţie directă, acest aspect, rezultând din următoarele aspecte:

- în calitate de administrator împuternicit al S.C. HH. S.R.L. a semnat, atât contractul de dare în plată din 7.11.2008, cât şi cel din data de 12.12.2008, prin care imobilul situat în Bucureşti, a fost transferat succesiv din patrimoniul S.C. H. S.R.L. - S.C. HH. S.R.L. - S.C. F. S.R.L., având acelaşi mod de stingere a unor obligaţii fictive;

- în plus, inculpatul a semnat cele două contracte de dare în plată, la un interval foarte scurt de timp, aproximativ o lună, inculpatul având reprezentarea clară că imobilul sus-menţionat a fost transmis succesiv din patrimoniul S.C. H. S.R.L., către S.C. HH. S.R.L. şi ulterior S.C. F. S.R.L., toate societăţi la care A. exercita un control, prin interpuşi ca şi el;

- deşi inculpatul E. cunoştea că S.C. HH. S.R.L. nu are activitate economică, a acceptat să folosească mai multe debite artificial create faţă de J., I. K. (societăţi controlate de inculpatul A.), drept justificare pentru transmiterea imobilului sus-menţionat;

- de subliniat este faptul că, din punct de vedere subiectiv inculpatul E. a avut o cu totul altă poziţie faţă de RR. (martor), care a semnat doar primirea în patrimoniu S.C. F. S.R.L. a imobilului sus-menţionat, activitate singulară. Prin contrast, activitatea inculpatului E. nu s-a limitat la un singur act material, ci a constat în multiple acte de executare, fără de care scopul nu ar fi putut fi atins.

Este de neconceput a considera că o persoană cu capacitate intelectivă şi volitivă care, în calitate de împuternicit, a angajat juridic o societate comercială în transferuri patrimoniale semnificative, nu a avut reprezentarea consecinţelor acestor acte juridice şi nu a realizat că operaţiunile sunt destinate măririi artificiale a patrimoniului S.C. H. S.R.L.

În concluzie, prin raportare la nivelul inculpatului E. de pregătire, studii superioare, acesta ar fi putut să-şi dea seama de faptul că într-un interval de o lună a semnat o multitudine de acte juridice, fără de care imobilul nu ar fi putut niciodată să treacă din patrimoniul S.C. H. S.R.L. în patrimoniul S.C. F. S.R.L. Practic, la data de 12.12.2008, imobilul a intrat în proprietatea sprijinitorul S.C. F. S.R.L., societate controlată tot de A., prin intermediul asociatului unic LL., sub aparenţă de legalitate, planul grupării cu privire la acest activ imobilizat fiind finalizat, realizându-se un circuit complet de spălare de bani, cu toate fazele sale plasare/stratificare/integrare.

3. Nelegala extindere a obiectului confiscărilor, precum şi confiscarea specială nelegală de la terţile persoane

a) în privinţa inculpatului A.

Instanţa în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. a confiscat de la inculpatul A. suma de 39.665.729 RON, fără a clarifica cuantumul exact al sumelor de bani obţinute de inculpatul A., în urma săvârşirii infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Deşi suma sus-menţionată include, atât valoarea imobilului din Bucureşti, cât şi sumele de bani însuşite în mod direct din patrimoniul H. S.R.L., instanţa a dispus în acelaşi timp şi confiscarea imobilului sus-menţionat de la inculpat, deşi acest imobil trebuia să facă obiectul confiscării de la co-inculpatul F. S.R.L., în a cărei proprietate se află în prezent.

Pentru a clarifica, s-a apreciat că instanţa de judecată nu trebuia să dispună confiscarea global a sumei de bani, c ar fi trebuit să dispună după cum urmează:

- 7.105.686 RON (echivalentul a 1.752.738,26 euro) la cursul BNR în zilele plăţilor) ce au fost achitaţi prin viramente bancare în contul V;

- 7.894.358 RON (echivalentul a 1.907.040,65 euro la cursul BNR în zilele plăţilor) ce au fost achitaţi prin viramente bancare în contul GG;

- 789.639 euro ce au fost achitaţi prin viramente bancare din contul R. către: S. - 589.639 euro, V. - 200.000 euro, ambele societăţi controlate de A. (Schema nr. 4 - Anexă la rechizitoriu, respectiv raportul de constatare din data de Raportul de constatare ştiinţifică preliminar din 25.07.2014.

De asemenea, s-a apreciat că suma de 1.295.220 euro este greşit confiscată de la inculpatul A. şi nu de la inculpatul F. S.R.L., aceasta reprezentând venitul net total din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului în perioada 01.08.2010 - 12.08.2014 fiind vorba despre fructe ale infracţiunii de spălare a banilor, culese de către persoana juridică ca urmare a dobândirii proprietăţii unui bun imobil provenit din comiterea unei infracţiuni.

Procurorul a criticat confiscarea sumei de 3.412.000 euro şi a sumei de 15.747.013 RON de la inculpatul A., acestea reprezentând justificări scriptice ale preluării de către F. S.R.L. a creanţelor din data de 02.12.2008, aceste sume nefiind remise material niciodată (Schema nr. 4 - anexa la rechizitoriu).

S-a considerat nelegală confiscarea în baza art. 112 lit. d) C. pen. a sumei de 650.000 euro, care a constituit obiectul unei pretinse infracţiuni de trafic de influenţă, pentru care s-a dispus o soluţie de clasare în baza art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., motivat de faptul că circuitul financiar s-a oprit la denunţători, neexistând nicio probă din care să rezulte obţinerea unui beneficiu material direct de către WWWW.. În acest sens, nu este posibilă confiscarea bunurilor care au fost date pentru a determina săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, întrucât în cauză nu a fost probată o faptă de natură penală, acesta fiind chiar temeiul clasării. De altfel, a rezultat din redactarea prevederilor art. 292 alin. (2) raportat la art. 291 alin. (2) C. pen. că orice confiscare a preţului unei influenţe cumpărate priveşte prioritar banii primiţi, iar doar în ipoteza neprimirii acestora de către vânzătorul influenţei, cestea pot fi confiscate de la cel condamnat pentru săvârşirea infracţiunii corelative de cumpărare de influenţă, nefiind incidente prevederile referitoare la confiscarea generală. De altfel, este imperativă limitarea de către judecătorul la obiectul judecăţii, acesta neputând dispune sancţiuni de natură penală privitor la fapte pentru care există o soluţie de netrimitere în judecată, nedesfiinţată în vreuna dintre modalităţile prevăzute de lege.

De asemenea, s-a considerat că nu există temei pentru a putea dispune confiscarea sumei de 2.438.500 euro dobândită de inculpatul A., prin convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O., întrucât nu face parte din obiectul prezentului dosar, fiind vorba de o excludere a cadrului procesual în mod nelegal.

S-a criticat, de asemenea, măsura confiscării imobilului situat pe Calea x, Bucureşti (în proprietatea M. SRL) de la inculpatul A.. Acesta a fost dobândit prin convenţia de dare în plată din 06 aprilie 2009 pentru stingerea debitului pe care societăţii nerezidente P. şi Q. S.R.L. - societăţi al căror beneficiar real este inculpatul A. - pretind că îl au asupra societăţii M. S.R.L., întrucât excede cadrului procesual al prezentului dosar, instanţa nefiind sesizată cu o pretinsă faptă săvârşită de/sau în legătură cu M. S.R.L. (acesta fiind titularul dreptului de proprietate al imobilului sus-menţionat).

b) în privinţa inculpatului B.

S-a considerat că instanţa a dispus în mod greşit confiscarea de la inculpatul B. sumelor de 589.639 euro şi a sumei de 200.000 euro, pentru următoarele motive:

- 589.539 euro au fost reciclaţi prin circuitul H. SRL - KLG R. Conform rechizitoriului (Capitolul II, Descrierea persoanelor juridice implicate - 2. Societăţile offshore implicate - pct. 12), banii fiind însuşiţi de A. în calitate de beneficiar real al societăţii S.;

- 200.000 euro în echivalent RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi pe circuitul H. SRL - KLG R. Conform rechizitoriului (Capitolul II. Descrierea persoanelor juridice implicate -

2. Societăţile offshore implicate - pct. 10), banii fiind însuşiţi de A. în calitate de beneficiar real al societăţii V.

Totodată, instanţa de judecată a omis să dispună confiscarea a următoarelor imobile aflate în proprietatea inculpatului B., faţă de care s-a luat măsura sechestrului asigurator în cursul urmăririi penale, prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014, respectiv:

- teren în suprafaţă de 500 mp, construcţia C 1 - locuinţă în suprafaţă de 44 mp şi construcţia C2 - Anexa în suprafaţă de 17 mp, jud. Prahova nr. cadastral x;

- teren în suprafaţă de 3229 mp. Comuna Dorna Candrenilor, jud. Suceava, nr. cadastral x;

- teren în suprafaţa de 3224 mp - Comuna Dorna Candrenilor, jud. Suceava nr. cadastral x.

S-a criticat măsura confiscării dispuse faţă de inculpatul B. asupra imobilelor proprietatea co-inculpatei S.C. G. S.R.L., respectiv: teren 500 mp şi construcţia C 1 P plus 1 E, cu o suprafaţă totală construită la sol 161 mp, Ilfov, Com Corbeanca, nr. cadastral x şi teren 8.868 mp, construcţii aferente Şaru Dornei, nr. Cadastral x. Această măsură trebuie faţă de titularul dreptului de proprietate, pentru a nu exista impedimente la executare.

c) în privinţa inculpatei C.

Instanţa de judecată a dispus greşit confiscarea sumelor de bani, respectiv 155.877 euro şi 38.500 euro, întrucât aceste sume au fost încorporate în imobilul din Bucureşti (schema nr. 4 anexă la rechizitoriu), imobil asupra căruia s-a dispus măsura asiguratorie în cursul urmăririi penale prin Ordonanţa din 16.09.2014 şi asupra căruia trebuia în mod corect dispusă măsura confiscării.

Totodată, instanţa a omis să dispună confiscarea autovehiculului marca x, nr. de înmatriculare x, seri şasiu x, bun mobil de valoare aflat în proprietatea inculpatei.

d) în privinţa inculpatei D.

S-a criticat confiscarea dispusă de instanţă în privinţa inculpatei D. asupra sumei totale de 84.644 euro, deoarece în opinia Parchetului, aceasta trebuia să dispună confiscarea autoturismului marca x înmatriculat pe numele D., pentru care exista dispusă măsura asiguratorie în cursul urmăririi penale, bun în care a fost încorporată suma de bani reciclată prin intermediul lui X. (tatăl lui D.), care a încasat în data de 18.12.2008, în contul nr. x euro deschis la FFFFF. S.A., suma de 47.144 euro de la R. Practic, instanţa de judecată a dublat ce trebuie confiscată de la inculpată, suma de 32.500 euro fiind, de asemenea încorporată în valoarea autoturismului sus-menţionat ce a fost achiziţionat la data de 18.12.2008.

e) în privinţa inculpatelor S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. SRL.

S-a criticat omisiunea instanţei de judecată de a dispune vreo măsură de confiscare asupra bunurilor imobile aflate în patrimoniul societăţilor inculpate. Astfel:

- prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 16.09.2014 s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător şi aplicarea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni, asupra bunurilor imobile, enumerate mai jos, aparţinând inculpatului S.C. F. S.R.L., respectiv asupra imobilului situat în Bucureşti, număr cadastral x, compus din teren în suprafaţă de 630 mp şi construcţia C 1- clădire birouri cu o suprafaţă construită la sol de 373,96 mp (S plus P plus 4 -5 E);

- suma de 1.295.220 euro este greşit confiscată de la inculpatul A. şi nu de la inculpatul F. S.R.L., aceasta reprezentând venitul net total din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului în perioada 01.08.2010 - 12.08.2014 fiind vorba despre fructe ale infracţiunii de spălare a banilor, săvârşită de persoana juridică.

Cu privire la inculpata G. S.R.L., prin Ordonanţa nr. 188/D/P2013 din data de 16.09.2014 s-a dispus luarea măsurii sechestrului asigurător şi aplicarea sechestrului asigurător, în vederea recuperării pagubei cauzate prin infracţiuni, asupra bunurilor imobile şi mobile, respectiv: teren 500 mp şi construcţia C1 P plus 1 E, cu o suprafaţă totală construită la sol 161 mp, Com Corbeanca, nr. cadastral x şi teren 8.868 mp, construcţii aferente Şaru Dornei, nr. Cadastral x, bunuri asupra cărora trebuia dispusă măsura confiscării speciale.

f) în privinţa confiscării dispusă faţă de terţe persoane:

Cu caracter excepţional, instanţa de judecată a dispus în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscarea de la O. (notar public) a sumei de 130504 RON, dobândită cu titlu de onorariu notarial plus TVA, aferentă legalizării contractului de dare în plată din data de 12.12.2008. De asemenea, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. a confiscat de la O. suma de 82467 RON, aferentă legalizării contractului de superficie din data de 22.05.2009.

Similar, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. instanţa a confiscat de la notarul public Z. suma de 136850 RON, cu titlu de onorariu notarial plus TVA aferentă legalizării contractului de dare în plată autentificat sub nr. x/7.11.2008 de BNP AA.

Au fost criticate ca nelegale cele două măsuri dispuse de instanţa de judecată prin invocarea temeiului de la confiscare specială, fiind vorba despre terţe persoane faţă de care nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală, judecătorul fondului realizând, în fapt, o aplicare a instituţiei confiscării extinse pentru fapte anterioare anului 2012. Totodată, contractul de superficie din data de 22.05.2009 excede cadrului procesual, neavând legătura cu cauza. Mai mult decât atât, judecătorul fondului a dispus confiscarea faţă de cei doi notari inclusiv a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA), al cărei titular este doar statul român şi în niciun caz o persoană fizică sau juridică.

Contrar afirmaţiei judecătorului de fond, articolul 112 alin. (1) lit. e) C. pen. nu face trimitere expresă la alte persoane, aşa cum legiuitorul a prevăzut expres la lit. b) şi la) alin. (3) al aceluiaşi art. Prin urmare, ipoteza confiscării în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. de la terţe persoane nu este permisă conform textului actual al C. pen., legea penală fiind de strictă interpretare.

S-a criticat, totodată şi trimiterile pe care judecătorul fondului le face la cauzele Salabiaku c. Franţei, Pham Hoang c. Franţei şi Lilickienne c. Lituaniei, acestea făcând referire expresă la principiile confiscării extinse, inaplicabile în prezenta cauză.

Mai mult decât atât, prin raportare la datele concrete ale dosarului nu există nicio probă, care să răstoarne buna-credinţă a terţilor dobânditori (notarii publici), acest aspect fiind de natură să afecteze securitatea actelor juridice, putând fi adusă o atingere conform art. 1 Protocolului 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. De asemenea, judecătorul fondului ar fi trebuit să aibă în vedere că dreptul la un proces echitabil impune ca prezumţiile să se încadreze în limite rezonabile, luând în considerare importanţa mizei şi asigurând dreptul la apărare. Practic, cei doi notari publici au autentificat acte juridice, la cererea inculpatului A., prestând un serviciu în acest, pentru care au primit onorarii în limitele stabilite de lege. S-a considerat că principiul urmăreşte banii ("follow the money") consacrat în materia spălării banilor trebuie corelat cu principiul bunei-credinţe a terţului dobânditor, tocmai pentru a nu aduce atingere securităţii actelor juridice.

Parchetul a dorit să precizeze în final faptul că, suma de 8.600 euro, ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la domiciliul martorului II., pentru care instanţa fondului a instituit măsura sechestrului asigurător, a fost restituită prin dispozitivul rechizitoriului x, având în vedere soluţia de clasare faţă de acesta.

4. Greşita stabilire a organului însărcinat cu punerea în executare.

Instanţa de judecată a stabilit în mod greşit în sarcina Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT, desemnarea organului însărcinat cu punerea în executare efectivă a măsurilor asigurătorii în vederea aducerii la îndeplinire a măsurilor de siguranţă. Astfel:

- art. 251 C. proc. pen. prevede că "Ordonanţa sau încheierea de luare a măsurii asigurătorii se aduce la îndeplinire de către organele de cercetare penală, precum şi de către organele competente potrivit legii, din dispoziţia organului de urmărire penală sau a judecătorului de cameră preliminară ori a instanţei de judecată, după caz." Deci, concluzia care se desprinde din textul legal menţionat este că subiectul care aduce la îndeplinire ordonanţa sau încheierea de luare a măsurii asigurătorii este dual, acesta putând face parte fie din poliţie ca organ de poliţie judiciară sau ca organ de cercetare specială - organul de cercetare penală - fie, din alte instituţii ale statului (e.g. ANAF - legea referindu-se la aceste organe prin sintagma"alte organe competente potrivit legii");

- enumerarea organelor de urmărire penală o regăsim la art. 55 alin. (1) lit. a) - c) C. proc. pen., acestea fiind: procurorul, organele de cercetare ale poliţiei judiciare, organele de cercetare penală speciale. Subsecvent, la art. 55 alin. (2), (4) şi 5 C. proc. pen. se arată cum funcţionează fiecare dintre cele trei organe de urmărire penală, trebuind să se reţină că procurorul nu este organ de cercetare penală special sau al poliţiei judiciare. De asemenea, trebuie menţionat că organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare au o lege specială prin care sunt reglementate, respectiv Legea nr. 364/2004, sens în care din prevederile art. 2 alin. (1) şi alin. (2) ale acestei legi s-a reţinut că ofiţerii şi agenţii specializaţi prevăzuţi la alin. (1) al art. 2 au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare, iar conform art. 2 alin. (4) din Legea nr. 364/2004, parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, deci nu a modului în care acestea aduc la îndeplinire alte dispoziţii din partea instanţei de judecată;

- din conţinutul textelor art. 55 alin. (6) C. proc. pen. rap. la art. 324 alin. (3) şi la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 508/2004 a a reieşit că organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare îndeplinesc din dispoziţia procurorului care efectuează personal urmărirea penală doar acte de urmărire penală în dosarele penale aflate în lucru la DIICOT până la momentul soluţionării dosarului de urmărire penală (rechizitoriu/clasare) sau al dispunerii altei măsuri procesuale (declinare), or, aşa cum reiese din cuprinsul dispozitivului, dar şi al art. 251 modificat prin O.U.G. nr. 18/2016, este evident că nu ne aflăm în faza de urmărire penală, procurorul neavând niciun temei legal să dea vreo dispoziţie acestora ori să urmărească modul de aducere la îndeplinire a dispoziţiilor primite de organele de poliţie judiciară din partea instanţei de judecată;

- împrejurarea că procurorul neavând niciun temei legal să dea vreo dispoziţie acestora ori să urmărească modul de aducere la îndeplinire a dispoziţiilor primite de organele de poliţie judiciară din partea instanţei de judecată este importantă pentru că însuşi legiuitorul a constatat că dispoziţiile privind măsurile asigurătorii nu puteau fi puse în executare de vreun organ de cercetare penală în forma anterioară a art. 251 C. proc. pen., sens în care l-a modificat prin O.U.G. nr. 18/2016 pentru a include alături de ordonanţa procurorului şi încheierea instanţei de judecată;

- cu titlul particular, instanţa de judecată a dispus efectuarea de comisii rogatorii, de urgenţă, către jurisdicţiile unde sunt înfiinţate sediile Grupului BB. Fără a repeta argumentele de mai sus, s-a apreciat că efectuarea de comisii rogatorii pentru punerea în executare a unor măsuri asigurătorii dispuse în faza de judecată, cu privire la strângerea de probe privind identificarea bunurilor, reprezintă atributul judecătorului, parchetul neputând administra probe pentru instanţă în lipsa unui temei legal. Mai mult parchetul neputând administra probe pentru instanţă în lipsa unui temei legal. Mai mult decât atât, judecătorul fondului face o confuzei între BB. şi OOOOOOO. S.R.L., cea din urmă, reprezentând societatea pe care o controla B. şi C., prima societate neavând calitate/legătură în prezentul dosar.

5. Nelegala desfiinţare a unor hotărâri judecătoreşti şi a altor înscrisuri.

Contrar celor dispuse de judecătorul fondului, s-a apreciat că pe calea unei hotărâri judecătoreşti în materie penală, nu se poate dispune desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti în materie civilă, în nicio situaţie, existând modalităţi specifice prevăzute de C. proc. civ., pentru a înlătura efectele acestora, respectiv, art. 509 alin. (1) pct. 5.

Deşi judecătorul în mod corect a constatat că mecanismul infracţional s-a bazat pe metoda falsului proces, acesta a procedat în mod nelegal la desfiinţarea în temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a hotărârilor judecătoreşti prin care, pe calea pronunţării unor hotărâri de expedient, s-a conferit aparenţa de legalitate debitelor fictive, înregistrate de societatea H. S.R.L. la cele patru persoane juridice nerezidente controlate de inculpatul B.

Sistemul judiciar românesc nu permite desfiinţarea unor hotărâri judecătoreşti definitive decât prin căile extraordinare prevăzute de lege, neexistând o posibilitate în acest sens, în afara unei acuzaţii de fals formulate cu privire la o hotărâre judecătorească privită ca instrumentum. Sistemul de drept românesc nu consacră legislativ o ierarhizarea diferitelor ramuri de drept, spre exemplu dreptul public să primeze ramurii de drept privat.

De altfel, s-a considerat că art. 25 alin. (3) C. proc. pen.. nu poate conduce în nicio situaţie la desfiinţarea unei hotărâri judecătoreşti pentru a restabili situaţia anterioară, a aprecia diferit ar duce implicit la afectarea principiului securităţii raporturilor juridice, a cărei componentă principală o constituie chiar hotărârile judecătoreşti definitive.

Mai mult decât atât, procurorul nu este de acord nici cu dispoziţiile referitoare la desfiinţarea cererii de intrare în insolvenţă a societăţilor HH. S.R.L. în care figurează referiri la debite fictive, a cererilor de somaţie/ordonanţe de plată în care figurează referiri la debite fictive, înscrisuri care au fost supuse controlului judecătoresc, existând căi interne de cenzură a legalităţii acestora.

În final, Parchetul constată că instanţa de judecată a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti, asumându-şi un rol de educaţie juridică prin aceea că a dispus aducerea la cunoştinţa judecătorilor care au intrat în compunerea completurilor de judecată, dovada luării la cunoştinţă a tipologiei infracţiunii de spălare a banilor, constând în simularea falsului proces, urmând să fie înaintată Curţii de Apel Bucureşti.

În acest sens, judecătorul fondului foloseşte drept temei Recomandarea nr. x a Grupului de Acţiune Financiară Internaţională - FATF, instrument încă neimplementat în legislaţia internă, nefiind izvor de drept. Pentru rigoare, s-a reamintit instrumentul internaţional invocat are ca principal adresant statele, care îşi sumă obligaţii ulterioare pentru implementarea graduală a Recomandărilor, existând în prezent numeroase controverse cu privire la politicile de acţiune a acestora. Acestea constituie instrumente de soft law, având un caracter preponderent politic, statele urmând a aprecia, raportat la legislaţia internă, asupra oportunităţii adoptării acestora, prin legi interne, care vor reprezenta izvoare de drept pentru judecătorii naţionali.

Totodată, s-a considerat că demersul judecătorului fondului nu se încadrează în limitele competenţei funcţionale a acestuia, conform legislaţiei existente, hotărârea judecătorească având prin ea însăşi un caracter de exemplaritate, ce derivă din aplicarea pedepsei.

6. Nelegalitatea pedepsei amenzii pentru inculpatele persoană juridică.

Instanţa de judecată, în mod greşit a stabilit pedeapsa amenzii pentru faptele comise de societăţile inculpate F. S.R.L. şi G. S.R.L. în forma unei sume fixe, fără a stabili numărul zilelor-amendă, contrar dispoziţiilor art. 137 alin. (3) C. pen.. Or, nu se poate verifica legalitatea acestui cuantum global, în lipsa precizării cuantumului sumei corespunzătoare unei zile amendă, având în vedere limitele speciale ale zilelor-amendă prevăzute la alin. (4) lit. b) al aceluiaşi articol.

Faţă de cele expuse, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., procurorul a solicitat admiterea apelului. Desfiinţarea Sentinţei penale nr. 90/F/11.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală în Dosarul nr. x/2016, privind pe inculpaţii A., B., C., D., E., S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L., iar în rejudecare, pronunţarea unei hotărâri legale şi temeinice ţinând cont de motivele invocate.

În apelul declarat, JJJJ., aflat în dosarul Înaltei Curţi, acesta a arătat, succint,că exercită calea de atac, în temeiul art. 408 şi 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. împotriva sentinţei pronunţate de curtea de apel la data de 11 mai 2016 prin care instanţa a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurator, respectiv a popririi asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând acestuia, în calitate de rudă de gradul I cu inculpata C., în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că provenind din faptele penale deduse judecăţii.

Apelantul a menţionat că va detalia motivele de apel, însă a arătat că nu a avut calitate de parte în cauză supusă judecăţii luând la cunoştinţa de dispoziţiile instanţei, la momentul comunicării către acesta a adresei de înfiinţare a popririi.

Veniturile sale salariale au fost poprite ca urmare a emiterii de către Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Bucureşti - Serviciul executări silite şi cazuri speciale a Adresei de înfiinţare a popririi asiguratorii nr. x/08.07.2016, iar prin Procesul-verbal de sechestru asiguratoriu pentru bunuri mobile nr. x/07.07.2016 şi Adresa nr. x/08.07.2016 s-a instituit măsura sechestrului asiguratorului asupra bunurilor mobile ce constau în părţi sociale deţinute de apelant în societatea PPPPPPP. S.R.L., cu sediul indicat.

În apelul declarat KKKKKKK. S.R.L., aflat în dosarul Înaltei Curţi, acesta a arătat, succint, că în temeiul art. 408 şi 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a declarat apel împotriva sentinţei pronunţată de curtea de apel prin care instanţa a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a popririi asiguratorii asupra sumelor de bani pe care aceasta le datorează debitorului urmărit NNNNNNN., asociat în cadrul societăţii şi fost soţ al inculpatei C., în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii.

Apelanta a arătat că va detalia motivele de apel, însă a arătat că nu a avut calitate de parte în cauză supusă judecăţii luând la cunoştinţă de dispoziţiile instanţei, la momentul comunicării către apelantă a adresei de înfiinţare a popririi.

Sumele de bani datorare debitorului NNNNNNN., asociat în societate şi fost soţ al inculpatei C. au fost indisponibilizate ca urmare a emiterii de către Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Bucureşti - Serviciul executări silite şi cazuri speciale a Adresei de Înştiinţare privind înfiinţarea popririi asiguratorii nr. x/08.07.2016 şi a Adresei de Înfiinţare a Popririi Asiguratorii înregistrate sub nr. x/08.07.2016.

În apelul declarat X. şi LLLLLLL., aflat în dosarul Înaltei Curţi, aceştia au arătat, succint, că în temeiul art. 408 coroborat cu art. 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a declarat apel împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, prin care instanţă a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a popririi asiguratorii asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, aparţinând acestora, în calitate de rude de gradul I cu inculpata D., în privinţa cărora exista suspiciunea rezonabilă ca provin din faptele penale deduse judecăţii.

Apelanţii au arătat că vor detalia motivele de apel, însă au arătat că nu au avut calitate în dosar, nefiind părţi în proces.

În cel de-al doilea rând, veniturile lor salariale au fost poprite ca urmare a emiterii de către Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Bucureşti - Serviciul executări silite şi cazuri speciale a Adreselor de Înfiinţare a Popririi Asigurătorii înregistrate sub nr. x/08.07.2016 şi y/08.07.2016.

În apelul declarat MMMMMMM. S.R.L., aflat în dosarul Înaltei Curţi, aceasta a arătat, succint, că în temeiul art. 408 şi 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a declarat apel împotriva sentinţei pronunţate de curtea de apel, instanţa a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a popririi asigurătorii asupra sumelor de bani pe care apelanta le datorează debitorului urmărit NNNNNNN., asociat în cadrul societăţii şi fost soţ al inculpatei C., în privinţa cărora există suspiciunea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii.

Apelanta a arătat că va detalia motivele de apel, însă a arătat că nu are calitate de parte în cauza supusă judecăţii luând la cunoştinţă de dispoziţiile instanţei, la momentul comunicării către apelantă a adresei de înfiinţare a popririi.

Sumele de bani datorate debitorului NNNNNNN., asociat în societate şi fost soţ al inculpatei C., au fost indisponibilizate ca urmare a emiterii de către Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Bucureşti - Serviciul executori silite şi cazuri speciale a Adresei de Înştiinţare privind înfiinţarea poprii asiguratorii nr. x/08.07.2016 şi a Adresei de Înfiinţare a Popririi Asiguratorii înregistrate sub nr. x/08.07.2016.

În apelul declarat NNNNNNN., aflat în dosarul Înaltei Curţi, acesta a arătat, succint, că în temeiul art. 408 şi 409 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. a declarat apel împotriva sentinţei penale prin care instanţa a dispus extinderea obiectului măsurii de indisponibilizare a popririi asiguratorii asupra veniturilor acestuia, în calitate de fost soţ al inculpatei C., în privinţa cărora exista suspiciunea rezonabilă că provin din faptele penale deduse judecăţii.

Apelantul a arătat că va detalia motivele de apel, însă a arătat că nu are calitate de parte în cauza supusă judecăţii, luând la cunoştinţă de dispoziţiile instanţei, la momentul comunicării către apelant a Adreselor de înfiinţare a popririi, atât asupra conturilor acestuia deţinute la LLLLL. cât şi asupra veniturilor acestuia în cadrul societăţilor KKKKKKK. S.R.L., KKKKKKK. S.R.L. şi MMMMMMM. S.R.L.

Veniturile apelantului, fost soţ al inculpatei C., au fost poprite ca urmare a emiterii de către Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice - Bucureşti - Serviciul executări silite şi cazuri speciale a Adreselor de Înfiinţare a Popririi Asiguratorii înregistrate sub nr. x/08.07.2016.

Biroul Notarial AA. în apelul declarat, aflat în dublu exemplar, în temeiul art. 409 alin. (1), lit. f) C. proc. pen. a solicitat instanţei de apel în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. a) şi lit. b) C. proc. pen., în principal, să desfiinţeze sentinţa instanţei de fond şi să să se dispună rejudecarea cauzei de către instanţa care a pronunţat hotărârea, având în vedere că judecarea cauzei a avut loc în lipsa acesteia care nu a fost citată, în subsidiar, în cazul în care instanţa de apel nu va da curs capătului principal de cerere, să desfiinţeze sentinţa penală şi, pronunţând o nouă hotărâre în fond, să dispună anularea măsurilor asiguratorii, respectiv a formelor de executare a acestor măsuri dispuse în privinţa apelantei sau în legătură cu aceasta.

Referitor la motivele de nelegalitate a sentinţei apelate s-a arătat că prin dispozitivul sentinţei penale, instanţa de fond a dispus, atât măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând apelantei, până la concurenţa sumei de 136.850 RON ce se va actualiza cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare.

Deşi s-a dispus o măsură asiguratorie, aceasta nu are rolul de a garanta executarea confiscării speciale dispuse faţă de Z., ci de a garanta o confiscare directă a bunurilor apelantei care, însă, nu a fost dispusă efectiv prin dispozitivul sentinţei penale din 11.05.2016 dar care poate fi dedusă din formularea paragrafului 7, pct. IV al dispozitivului hotărârii.

De asemenea, prin dispozitivul sentinţei penale instanţa de fon a dispus şi luarea măsurii asiguratorii a popririi asupra sumelor de bani datorate apelantei de către terţe persoane măsură care nu poate avea alt scop decât acela al garantării executării unei obligaţii de plată apelantei. Or, singura obligaţie de plată ce ar putea incumba apelantei poate fi doar dedusă din formularea indicată în paragraful anterior ca fiind consecinţa măsurii de siguranţă a confiscării.

În conformitate cu prevederile art. 366 alin. (3) C. proc. pen., actuala reglementare recunoaşte în mod expres. În cadrul procesului penal, calitatea procesuală a persoanelor ale căror bunuri sunt supuse confiscării, acesteia având dreptul de ai reprezentate de un avocat, de a formula cereri, ridica excepţii şi de a pune concluzii cu privire la măsura confiscării.

Cu toate acestea, instanţa de fond a încălcat în mod grav aceste prevederi legale, dispunând faţă de apelantă măsurile asiguratorii ale sechestrului şi popririi după închiderea dezbaterilor, cu ocazia deliberării, respectiv în cuprinsul minutei şi hotărârii, în condiţiile în care apelante nu a avut vreo calitate în dosar, iar procesul penal s-a desfăşurat până în acest moment fără citarea şi participarea apelantei.

Încălcarea acestor prevederi procedurale de către instanţa de fond constituie o evidentă vătămare a drepturilor apelantei, respectiv a dreptului la apărare recunoscut de art. 10 C. proc. pen. cu referire la art. 366 alin. (3) C. proc. pen., precum şi a dreptului la un proces echitabil recunoscut de art. 21 alin. (3) din Constituţia României.

Faţă de cele de mai sus s-a considerat că sunt întrunite condiţiile de existenţă ale nulităţii relative prevăzute de art. 282 alin. (1) C. proc. pen. în ceea ce priveşte sentinţa penală pronunţată, respectiv încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal constând în nesocotirea drepturilor procesuale ale apelantei prevăzute de art. 366 alin. (3) C. proc. pen., inclusiv prin neîndeplinirea procedurii de citare şi de punere în discuţie a măsurilor dispuse; vătămarea drepturilor legitime ale apelantei, respectiv a dreptului la apărare, a celui la un proces echitabil şi, evident, a dreptului de proprietate asupra sumelor de bani şi asupra bunurilor indisponibilizate; vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea sentinţei penale indicate, întrucât măsurile au fost dispuse chiar prin sentinţa penală şi nu printr-o încheiere separată, singura posibilitate legală de înlăturare a vătămării constituind-o desfiinţarea hotărârii.

În al doilea rând se arată că strict referitor la măsurile asigurătorii dispuse asupra bunurilor BNP AA. şi ale terţilor care le datorează bani sau bunuri, a arătat că ele s-au luat şi cu încălcarea prevederilor art. 249 alin. (1) C. proc. pen. potrivit cărora astfel de măsuri se dispun prin încheiere motivată.

Scopul acestei reglementări îl reprezintă tocmai garantarea dreptului de proprietate şi a prezumţiei de dobândire licită a banilor/bunurilor, oferind persoanei afectate posibilitatea contestării măsurilor în conformitate cu procedura prevăzută de art. 250 alin. (1) C. proc. pen.

În lipsa accesului la această procedură rapidă, măsurile asigurătorii pot fi contestate doar pe calea apelului, într-o procedură de durata pe parcursul căreia le este îngrădit, atât dreptul lor de dispoziţie asupra bunurilor proprii, cât şi dreptul de a primi bani sau bunuri pe care le datorează terţe persoane.

Şi în acest caz sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale nulităţii relative prevăzută de art. 282 alin. (1) C. proc. pen., respectiv încălcarea normelor legale şi vătămarea care nu poate fi înlăturată decât pe calea desfiinţării sentinţei penale.

Un alt motiv de nelegalitate a sentinţei penale apelate, sancţionat, de asemenea, cu nulitatea relativă, potrivit art. 282 alin. (1) C. proc. pen., constă în încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor exprese prevăzute de art. 2 C. pen. şi art. 107 C. pen.

Evocarea celor două texte de lege este însoţită de precizarea că, deşi faţă de apelantă s-au luat aparent doar măsuri asigurătorii, în fapt, aşa cum rezultă din interpretarea dispozitivului hotărârii, s-au luat şi măsuri de siguranţă.

Astfel, potrivit art. 2 C. pen. "legea penală prevede (…) măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală", iar potrivit art. 107 alin. (2) C. pen. "măsurile de siguranţă se iau faţă de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală nejustificată".

Unica modalitate prin care se poate stabili, cu valoare de adevăr judiciar, împrejurarea că o persoană a comis o faptă prevăzută de legea penală este procesul penal care include respectarea drepturilor persoanei acuzate şi a garanţiilor procesuale.

Or, în cazul de faţă, instanţa de fond a nesocotit drepturilor lor procesuale, aşa cum a arătat mai sus, chiar mai mult, nu a indicat fapta penală presupus a fi fost săvârşită de apelantă.

De asemenea, apelanta a mai formulat motive de netemeinicie a sentinţei penale apelate.

Astfel, prin măsura asiguratorie a popririi sumelor de bani pe care terţii le datorează se cauzează un prejudiciu apelantei prin micşorarea patrimoniului acesteia.

Instanţa de fond nu a indicat niciun temei de fapt sau de drept care să justifice luarea măsurii, ipoteza măsurii confiscării luată faţă de subscrisa nefiind menţionată expres, ci doar dedusă prin interpretarea dispozitivului hotărârii.

Necunoscând motivele pentru care instanţa a dispus o măsură vătămătoare a drepturilor lor legitime, a arătat doar că: apelanta nu are în dosarul penal vreo calitate procesuală care să constituie temeiul unei răspunderi civile; ansamblul probator administrat în cauză nu relevă faptul că apelanta ar fi fost beneficiara sumelor de bani rezultate din săvârşirea unor infracţiuni de către alte persoane, respectiv că aceste infracţiuni ar fi fost săvârşite în folosul nostru; sumele de bani presupus rezultate din săvârşirea infracţiunilor indicate în hotărâre nu se găsesc în posesia apelantei a depozitar al acestora; suma de 136.850 RON reprezentând onorariul notarial, până la concurenţa căreia s-au dispus măsurile asiguratorii, nu poate proveni din infracţiunea de delapidare, deoarece, cronologic, aceasta a fost comisă prin scoaterea imobilului din patrimoniul S.C. H. S.R.L., activitate ulterioară plăţii onorariului; indiferent de susţinerile instanţei, nicio sumă de bani nu poate proveni strict din săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat ci, eventual, din infracţiunea principală pentru care s-a constituit grupul; infracţiunea de spălare de bani a fost săvârşită, dacă a fost, ulterior delapidării şi fără vreo legătură cu activitatea apelantei; suma de 136.850 RON până la concurenţa căreia s-au dispus măsurile asiguratorii a fost obţinută de apelantă cu titlu de plată pentru prestarea unui serviciu notarial şi nu cu titlu gratuit sau ca depozitar al acesteia.

În considerare aspectelor învederat în cuprinsul acestui material a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

1) În principal, în temeiul disp. art. 421 alin. (2) lit. b), desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi rejudecarea cauzei de către instanţa care a pronunţat hotărârea;

2) În subsidiar, în temeiul disp. art. 421 alin. (2), lit. a), desfiinţarea sentinţei penale şi, pronunţând o nouă hotărâre în fond, să se înlăture măsurile de siguranţă şi cele asigurătorii dispuse în privinţa lor sau în legătură cu apelanta.

Apelanta Z. în apelul declarat şi depus în triplu exemplar la dosarul cauzei, aflat la dosarul Înaltei Curţi a învederat motive de nelegalitate şi de temeinicie a sentinţei pronunţate de prima instanţă.

Astfel, referitor la aspectele de nelegalitate, s-a arătat că prin dispozitivul sentinţei penale, instanţa de fond a dispus faţă de apelantă, atât măsuri de siguranţă, confiscarea specială şi confiscarea extinsă, cât şi măsuri asigurătorii, sechestru asigurator şi poprirea.

În conformitate cu prevederile art. 366 alin. (3) C. proc. pen. actuala reglementare recunoaşte în mod expres, în cadrul procesului penal, calitatea procesuală a persoanelor ale căror bunuri sunt supuse confiscării, acestea având dreptul de a fi reprezentate de un avocat, de a formula cereri, ridica excepţii şi de a pune concluzii cu privire la măsura confiscării.

Cu toate acestea, instanţa de fond a încălcat în mod grav aceste prevederi legale, dispunând faţă de apelantă măsuri de siguranţă şi asigurătorii după închiderea dezbaterilor, cu ocazia deliberării, respectiv în cuprinsul minutei şi hotărârii, în condiţiile în care nu a avut nicio calitate în dosar, iar procesul penal s-a desfăşurat până în acest moment fără citarea şi participarea sa.

Încălcarea acestor prevederi procedurale de către instanţa de fond constituie o evidentă vătămare a drepturilor sale, respectiv a dreptului la apărare recunoscut de art. 10 C. proc. pen. cu referire la art. 366 alin. (3) C. proc. pen., precum şi a dreptului la un proces echitabil recunoscut de art. 21 alin. (3) din Constituţia României.

Faţă de cele de mai sus a considerat că se află în prezenţa unui caz de nulitate relativă a Sentinţei penale nr. 90/F/11.05.2016, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 282 alin. (1) C. proc. pen., respectiv: încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor legale care reglementează desfăşurarea procesului penal, constând în nesocotirea drepturilor sale procesuale prevăzute de art. 366 alin. (3) C. proc. pen., inclusiv prin neîndeplinirea procedurii de citare a apelantei şi de punere în discuţie a măsurilor de siguranţă şi a celor asiguratorii; vătămarea drepturilor sale legitime, respectiv a dreptului la apărare, a celui la un proces echitabil şi, evident, a dreptului de proprietate asupra sumei de bani confiscată şi asupra bunurilor indisponibilizate; vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea sentinţei penale indicate, întrucât măsurile au fost dispuse chiar prin sentinţa penală şi nu printr-o încheiere separată, singura posibilitate legală de înlăturare a vătămării constituind-o desfiinţarea hotărârii.

Un al doilea motiv de nelegalitate strict referitor la măsurile asiguratorii dispuse asupra bunurilor sale, ale BNP AA. şi ale terţilor care eventual ar fi primit de la ea bani sau bunuri şi care îi datorează bani sau bunuri, a arătat că ele s-au luat şi cu încălcarea prevederilor art. 249 alin. (1) C. proc. pen. potrivit cărora astfel de măsuri se dispun prin încheiere motivată.

Scopul acestei reglementări la reprezentat tocmai garantarea dreptului de proprietate şi a prezumţiei de dobândire licită a averii, oferind persoanei afectate posibilitatea contestării măsurilor în conformitate cu procedura prevăzută de art. 250 alin. (1) C. proc. pen.

În lipsa accesului la această procedură rapidă, măsurile asigurătorii pot fi contestate doar pe calea apelului, într-o procedură de durată pe parcursul căreia îi este îngăduit dreptul de dispoziţie asupra bunurilor proprii, precum şi dreptul de a primi bani sau bunuri pe care i le-a datorat terţe persoane.

Şi în acest caz sunt îndeplinite condiţiile de existenţă ale nulităţii relative prevăzută de art. 282 alin. (1) C. proc. pen., respectiv încălcarea normelor legale şi vătămarea care nu poate fi înlăturată decât pe calea desfiinţării sentinţei penale.

Un alt motiv de nelegalitate a sentinţei penale apelate, sancţionat, de asemenea cu nulitatea relativă, potrivit art. 282 alin. (1) C. proc. pen., constă în încălcarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor exprese prevăzute de art. 2 C. pen. şi art. 107 C. pen.

Astfel, potrivit art. 2 C. pen. "legea penală prevede (…) măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis fapte prevăzute de legea penală", iar potrivit art. 107 alin. (2) C. pen. "măsurile de siguranţă se iau faţă de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată".

Unica modalitate prin care se poate stabili, cu valoare de adevăr judiciar, împrejurarea ca o persoană a comis o faptă prevăzută de legea penală este procesul penal care include respectarea drepturilor persoanei acuzate şi a garanţiilor procesuale.

Or, în cazul de faţă, instanţa de fond a nesocotit drepturile sale procesuale aşa cum a arătat mai sus, chiar mai mult, nu a indicat fapta penală presupus a fi fost săvârşită de apelantă.

Precizeze că aspectele reţinute în hotărâre cu privire la nerespectarea de către ea a unor prevederi legale referitoare la prevenirea spălării banilor nu pot fi primite şi nu pot constitui fundamentul luării măsurii confiscării speciale, aşa cum a fost dispusă, de către instanţa de fond, din următoarele considerente: aceste aspecte nu i-au fost aduse la cunoştinţă şi, prin urmare, nu i-a putut exercita dreptul la apărare; nu este indicată fapta penală pe care ar fi săvârşit-o, mai ales, că o astfel de faptă penală nu există; nu există corespondenţa între aspectele reţinute de instanţă şi infracţiunile indicate ca sursă a banilor asupra cărora s-a dispus confiscarea specială (constituire de grup infracţional organizat, delapidare, spălare de bani).

Fără a nega faptul că măsura confiscării de la terţi nu contravine practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, aşa cum se arăta în motivarea sentinţei penale, s-a impus a releva că în cazul său această măsură a fost dispusă cu încălcarea prevederilor legale. În acest context a arătat că speţa evocată de către instanţă în motivarea sentinţei penale, respectiv Silickiene v. Lithuania, are ca principal obiect încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că acest drept nu i-a fost încălcat reclamantei tocmai prin faptul că aceasta a avut posibilitatea de a-şi face apărări în faţa instanţelor naţionale, spre deosebire de apelantă care nu a fost nici măcar citată.

Referitor la motivele de netemeinicie a sentinţei penale apelate, apelanta a menţionat că dacă măsura de siguranţă a confiscării speciale a fost dispusă potrivit prevederilor art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., există trei ipoteze posibile:

a) apelanta a săvârşit o infracţiune, iar suma de 136.850 RON ar proveni din săvârşirea acelei infracţiuni, ipoteza spre care conduce formularea din dispozitivul hotărârii aşa cum a fost redată la Cap. II, lit. b) de mai sus, ca anume ca suma a fost dobândită din săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în forma continuată şi spălare de bani în forma continuată.

Apelanta consideră că această ipoteză nu-şi poate găsi aplicarea în cauză, întrucât pe întregul parcurs al procesului penal de până în prezent faţă de ea nu s-au efectuat acte de urmărire penală, mai mult, nu a fost audiată nici măcar în calitate de martor în prezenta cauză.

De altfel, nici sentinţa penală prin care s-a soluţionat în fond cauza în care nu a fost parte nu a reţinut în sarcina sa săvârşirea unei infracţiuni.

b) Nu poate fi primită nici ipoteza potrivit căreia apelanta ar fi fost beneficiara sumelor de bani rezultate din săvârşirea unor infracţiuni de către alte persoane, respectiv ca aceste infracţiuni ar fi fost săvârşite în folosul său, aspect care nu este relevat de ansamblul probator administrat în cauză.

c) A treia ipoteză, potrivit căreia sume de bani rezultate din săvârşirea infracţiunilor indicate în hotărâre s-ar găsi în posesia sa ca depozitar al acestora, de asemenea, nu poate fi primită pentru următoarele argumente:

- suma de 136.850 RON, reprezentând onorariul notarial, nu poate proveni din infracţiunea de delapidare, deoarece, cronologic, aceasta a fost comisă prin scoaterea imobilului din patrimoniul S.C. H. S.R.L., activitate ulterioară plăţii onorariului;

- indiferent de susţinerile instanţei, nicio sumă de bani nu poate proveni strict din săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, ci eventual, din infracţiunea principală pentru care s-a constituit grupul:

- infracţiunea de spălare de bani a fost săvârşită, dacă a fost, ulterior delapidării şi fără vreo legătură cu activitatea apelantei;

- suma indicată a fi supusă confiscării speciale a fost obţinută de apelantă cu titlu de plată pentru prestarea unui serviciu notarial şi nu cu titlu gratuit sau ca depozitar al acesteia.

Neacceptarea acestui argument ar conduce la concluzia potrivit căreia măsura confiscării speciale se poate răsfrânge asupra tuturor sumelor de bani plătite de inculpaţi în perioada de referinţă a comiterii infracţiunilor pentru diverse alte bunuri şi servicii.

În considerarea aspectelor învederate în cuprinsul acestui material a solicitat ca prin hotărârea ce o va pronunţa să se dispună:

1) În principal, în temeiul disp. art. 421 alin. (2) lit. b), desfiinţarea sentinţei instanţei de fond şi rejudecarea cauzei de către instanţa care a pronunţat hotărârea;

2) În subsidiar, în temeiul disp. art. 421 alin. (2), lit. a), desfiinţarea sentinţei penale şi pronunţând o nouă hotărâre în fond, să se înlăture măsurile de siguranţă şi cele asigurătorii dispuse în privinţa sa sau în legătură cu ea.

În apelul declarat, O., aflat la dosarul Înaltei Curţi, a criticat sentinţa pronunţată de prima instanţă, întrucât în condiţiile art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., temei în care s-a dispus confiscarea specială ca măsură de siguranţă, urmând a se observa, însă, că potrivit acestui text sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituire persoanei vătămate, şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Prin urmare, pentru a se dispune confiscarea specială, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. trebuie îndeplinite trei condiţii: să se fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală; din săvârşirea faptei să se fi dobândit anumite bunuri, adică fapta în cauză să fie o infracţiune de rezultat, bunurile respective să nu fi fost restituite persoanei vătămate şi să nu servească la despăgubirea acesteia.

Or, obiectul Dosarului nr. x/2015 îl reprezintă săvârşirea de către anumite persoane a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani.

În acest dosar, apelantul nu are nicio calitate procesuală, este doar notarul public instrumentator a două acte autentice folosite ca mijloace de probă în procesul penal.

Confiscarea are ca obiect onorariile şi T.V.A.-ul aferent, percepute pentru autentificarea acestor acte. Ea este deci, contrară legii, atâta timp, cât el nu a fost cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor sus-menţionate, neavând, aşa cum s-a arătat, nici o calitate procesuală, iar sumele de bani confiscate provin din exercitarea activităţii de notar public instrumentator a două acte autentice cu privire la care nu a fost efectuată nicio cercetare penală care să stabilească săvârşirea de către el a vreunei infracţiuni în legătură cu autentificarea actelor respective. Mai mult decât atât, urmează a se observa că obiectul confiscării îl reprezintă şi T.V.A.-ul aferent onorariilor notariale stabilite şi încasate, sume care au fost percepute şi virate Statului Român, deci nu sume care au rămas în patrimoniul profesional al meu, ca notar public.

Pe de altă parte, prin aceeaşi sentinţă, s. a. dispus în baza art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen., cu referire la dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. e) şi 6 C. pen., instituirea măsurii de indisponibilizare a sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 212.971 RON (reprezentând suma totală cu privire la care s-a dispus confiscarea specială) asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând: apelantului O., Biroului Notarilor Publici N., O. şi Asociaţii, soţiei mele sau fostelor mele soţii, ale rudelor de gradul I, ale altor persoane cu privire la care au fost stabilite criterii de identificare detaliate în dispozitivul sentinţei.

Apelantul menţionează că nici această măsură luată de instanţa de fond nu este legală, întrucât: a) măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurator prevăzută de art. 249 alin. (1), (4) C. proc. pen. este raportată de către instanţă la dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. e) şi alin. (6) C. pen., în condiţiile în care în paragrafele precedente din dispozitivul sentinţei se menţiona că această confiscare specială se dispune în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. nu şi în baza art. 112 alin. (6) C. pen. b) măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurator se dispune nu numai asupra bunurilor apelantului, cu privire la care s-a luat măsura de siguranţă a confiscării speciale, ci şi asupra bunurilor unor altor persoane fizice şi entităţi fiscale, mai exact cele prevăzute la art. 112 1 C. pen., care reglementează măsura de siguranţă a confiscării extinse, introdusă prin Legea nr. 63/2012, ulterioară datei autentificării actelor notariale ale căror onorarii au fost supuse confiscării speciale şi ale cărei dispoziţii nu retroactivează, conform deciziei Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, este lipsit de logică ca sechestrul asigurator să se dispună asupra bunurilor unor persoane,m care se circumscriu măsurii de siguranţă a confiscării extinse, în contextul în care această măsură asiguratorie se ia pentru asigurarea executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale. Confiscarea specială şi confiscarea extinsă sunt măsuri de siguranţă distincte, având un regim distinct, reglementat de legea penală.

Totodată, prin aceeaşi sentinţă, s-a dispus în baza art. 254 C. proc. pen., luarea măsurii asiguratorii a popririi până la concurenţa sumei de 212.971 RON (reprezentând suma totală cu privire la care s-a dispus confiscarea specială) asupra sumelor de bani datorate apelantului, sau Biroului Notarilor Publici N.N., O. şi Asociaţii. Şi această măsură luată de instanţa de fond este contrară legii, pentru că ea se raportează şi la Biroul Notarilor Publici N., O. şi Asociaţii, entitate cu privire la care nu se dispusese nicio măsură de siguranţă, nici în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., nici în baza art. 112 1 C. pen.

Prin încheierea de la 5 septembrie 2016, termen intermediar pentru verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., Înalta Curte a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C., D. şi s-a menţinută măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpatele C. şi D., în sumă de câte 130 RON, au rămas în sarcina statului. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales pentru inculpatul A., în sumă de 35 RON, a rămas în sarcina statului, aflat în filele x.

În considerentele încheierii mai sus menţionate, s-a făcut referire la soluţia pronunţată în primă instanţă, la situaţia de fapt reţinută, la mijloacele de probă care o susţin, s-au invocat dispoziţiile art. 208 alin. (5) C. proc. pen., precum şi argumentele care cu condus la soluţia dispusă şi menţionată mai sus.

La dosarul cauzei au fost depuse, după ce în prealabil au fost înregistrate prin Registratura Generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x la 12.10.2016, aflate la dosarul Înaltei Curţi, motivele de apel ale inculpatului B., prin apărător, care a criticat hotărârea pronunţată de prima instanţă pentru nelegalitate şi netemeinicie în sensul că a aplicat inculpatului pedepse în alt cuantum decât cel prevăzut de lege, respectiv 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. Infracţiunea de delapidare are pedeapsa între 2 şi 7 ani. La această încadrare instanţă a aplicat art. 309 C. pen. care prevede majorarea cu jumătate a limitelor de pedeapsa dacă faptele au produs consecinţe deosebit de grave, prin urmare limitele pentru infracţiune de delapidare vor fi 3 - 10 ani şi 5 luni.

La aceasta încadrare se aplică o dată art. 396 alin. (10) şi va fi o încadrare între 2 - 7 ani şi ulterior s-a aplicat art. 308 C. pen. încadrarea fiind 1 an şi 6 luni şi 4 ani şi 7 luni. În baza art. 38 alin. (1) şi (2) C. pen. raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani şi 8 luni închisoare, la care s-a adăugat sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (6 ani şi 2 ani), sporul aplicat fiind de 2 ani şi 8 luni închisoare, urmând să execute în total 9 ani şi 4 luni. Sporul de pedeapsa nu a fost calculat corect ar fi trebuit să fie 2 ani şi 6 luni.

Inculpatul a solicitat, întrucât a recunoscut infracţiunile reţinute în sarcina sa, o pedeapsă într-un cuantum mai redus, pentru următoarele considerente:

Instanţa de fond care pe perioada cercetării judecătoreşti a manifestat în mod vădit o "atenţie deosebită", inculpatului B., nu a apreciat în mod corect situaţia de fapt. Astfel, instanţa a reţinut în mod greşit faptul că inculpatul B.,"a contribuit cu toate cunoştinţele sale în domeniul financiar (know-how) participând activ la elaborarea întregului plan infracţional, mărindu-i partea de vinovăţie în mod artificial. Tot în acest context a reţinut în mod greşit şi beneficiul pe care inculpatul l-ar fi avut din aceasta inginerie financiară, în sensul că în mod greşit constată că de sumele de bani: 589.639 euro echivalent în RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi în circuitul H. SRL - R.-S. şi 200.000 euro echivalent în RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi în circuitul H. SRL-R.-V. urmare a notificării U. către R., ar fi beneficiat acest inculpat.

În privinţa măsurii confiscării dispusă în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. de la inculpatul B. a imobilelor din Ilfov şi Şaru Dornei, aflate în proprietatea societăţii G. S.R.L., este nelegală, deoarece B. nu este titularul real al dreptului de proprietate. Societatea G. S.R.L. a aparţinut tatălui acestui inculpat numitul YY. decedat la 26.01.2009 după care nici în prezent nu s-a deschis succesiune şi care are mai mulţi moştenitori.

În ceea ce privesc circumstanţele personale a-l considera pe B., ca principal promotor al întregii scheme infracţionale este cel puţin nedrept. Dacă ar fi fost inculpatul promotor care ar fi fost beneficiul acestuia dacă firma H. era delapidată. Cel care a dorit în mod concret acest lucru a fost inculpatul A., principal beneficiar, inculpatul fiind aşa cum a recunoscut, cel care împreună cu cele 2 coinculpate şi cu A., a găsit această modalitate. Dincolo de aceste aspect inculpatului i s-a părut în parte nedrept, faptul că inculpatul A., urma să suport o serie de pierderi în firma pe care o administrase. Inculpatul B., la fel ca şi cele două coinculpate a primit un onorariu pentru activitatea desfăşurată, prin urmare nu el este beneficiarul real al transferurilor de bani. Soluţia pe care au încercat să o găsească a fost una care în principal să nu prejudicieze statul cu nimic, de aceea statul român nu este parte din acest dosar. A aplica inculpatului o pedeapsă mai mare decât autorului, pe motiv, că acesta desfăşura activităţi care nu sunt incriminate de lege (înfiinţare de companii offshore şi servicii de recuperări creanţe) este nedrept. De asemenea, magistratul a reţinut faptul că inculpatul a scris o lucrare despre companiile offshore, din care se pare că s-a inspirat chiar şi judecătorul fondului când a scris o carte similară. De-a lungul timpului, judecătorul care a dat sentinţa a manifestat faţă de inculpat o atenţie specială, solicitându-i să fie prezent la fiecare termen, deşi a vrut să fie judecat în lipsă. De asemenea, deşi şi-a exprimat dreptul la tăcere a fost hărţuit pentru a da declaraţii, fiind ameninţat chiar că refuzul va avea repercusiuni, în sensul că nu va beneficia de procedura simplificată. Este evident că această manifestare faţă de inculpat, cât şi pedeapsa aplicată nu poate să-i creeze în acest moment decât sentimentul de frustrare privind aplicarea legii şi că pedeapsa nu e dreaptă faţă de el.

Prin urmare, a solicitat în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) să se admită apelul şi rejudecând pe fond să se pronunţe o hotărâre de condamnate într-un cuantum mult mai redus având în vedere argumentele prezentate mai sus.

S-a solicitat ca apelul parchetului să se admită în parte, în mod corect se consideră că o parte din sumele de bani sunt confiscate nelegal 589.639 euro echivalent în RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi în circuitul H. SRL-R.-S. şi 200.000 euro echivalent în RON la data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare, reciclaţi în circuitul H. SRL-R.-V. urmare a notificării U. către R.

La dosarul cauzei au fost depuse, după ce în prealabil au fost înregistrate prin Registratura Generală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. x la 12.10.2016, motivele de apel formulate de inculpatul A., prin apărător, aflate în dosarul Înaltei Curţi prin care a criticat sentinţa pronunţată de prima instanţă, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi a laturii civile pentru nelegalitate şi netemeinicie, sub mai multe motive:

Un prim motiv de apel se referă la faptul că i s-a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege, condamnarea inculpatului pentru infracţiunea de delapidare fiind nelegală, depăşind maximul special prevăzut de lege, în raport cu dispoziţiile art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., art. 5 C. pen. şi cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., arătând ca urmare a calculul făcut că limitele legale erau între 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni, or aplicarea unei pedepse de 6 ani peste maximul special prevăzut de lege este nelegală.

Al doilea motiv de apel constă că prin sentinţa apelată s-a înlăturat în mod eronat cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 18 din Legea nr. 508/2004, menţionând argumente de interpretare a dispoziţiilor arătate. Totodată, apelantul a menţionat că a formulat la data de 14.10.2014 primul denunţ privind pe numitul WWWW. pentru săvârşirea de către acesta a unei "dintre infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa Direcţiei de Investigare de Criminalitate Organizată şi Terorism", respectiv de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat (în forma sprijinirii) prevăzut de art. 367 alin. (1) C. pen. şi de trafic de influenţă, prevăzut de art. 291 C. pen. Or, potrivit textului de lege invocat, urmează să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, invocând şi jurisprudenţă în materie.

Pe de altă parte, dacă se va considera că nu se află în ipoteza art. 18 din Legea nr. 508/2004, în opinia sa, în egală măsură denunţul inculpatului A. se circumscrie şi prevederilor art. 367 alin. (5) C. pen. întrucât acesta a "înlesnit, în cursul urmăririi penale, aflarea adevărului şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat", reducere fiind tot de o jumătate a limitelor speciale. Tot astfel, denunţul său se circumscrie dispoziţiilor art. 30 din Legea nr. 656/2002 rep. "Persoana care a comis infracţiunea prevăzută la art. 29, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspunderea penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege."

Concluzionând, apelantul a considerat că se impune aplicare cauzei de reducere a pedepsei prevăzută, fie de art. 18 din Legea nr. 508/2004, fie de art. 30 din Legea nr. 656/2001 rep., ca urmare a denunţului făcut de către apelant împotriva făptuitorului WWWW.

În privinţa celui de-al treilea motiv de apel referitor la reţinerea eronată a concursului ideal între infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. rap. la art. 308 şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. Apelantul a invocat art. 29 din Legea nr. 656/2002 republicată şi art. 295 alin. (1) C. pen.

Pornind de la aceste argumente, transferurile bancare din conturile S.C. H. S.R.L. nu intră în latura obiectivă a infracţiunii de spălare de bani, întrucât doar la finalizarea acestora se finalizează şi acţiunea de însuşire, acestea intrând, însă, în latura obiectivă a infracţiunii de delapidare.

Pe de altă parte, instanţa de fond a reţinut ca şi argument în favoarea concursului ideal de infracţiuni şi faptul că încheierea celor 24 de contracte ar intra, atât în latura obiectivă a infracţiunii de spălare de bani, cât şi în cea a infracţiunii de delapidare.

Din punctul său de vedere, semnarea celor 24 de contracte fictive constituie doar acte preparatorii ale infracţiunii viitoare, ce nu intră în compunerea laturii obiective a infracţiunii de delapidare şi, cu atât mai puţin, în latura obiectivă a infracţiunii de spălare de bani. Însuşirea bunurilor aparţinând S.C. H. S.R.L. nu s-a făcut prin încheierea acestor contracte, ci s-a realizat prin transferurile bancare dispuse şi prin încheierea convenţiei de dare în plată. Este adevărat că cele 24 de contracte au creat premisele transferurilor bancare şi a convenţiei de dare în plată, însă instanţa de apel urmează să se observe că simpla încheiere a acestor contracte, neurmată de executare: de transferuri bancare/dare în plată, nu ar fi prejudiciat patrimoniul S.C. H. S.R.L., deci, nu ar fi dus la scoaterea bunurilor din detenţia sau posesia acesteia.

În ceea ce priveşte cea de a doua condiţie, respectiv, autorul să cunoască provenienţa ilicită a bunului, s-a considerat că este necesară existenţa elementului timp între săvârşirea infracţiunii-predicat şi cea de spălare de bani, fără a putea exista un concurs ideal între cele două.

Concluzionând, faţă de toate aceste argumente, este greşită reţinerea concursului ideal între infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave în forma continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată.

Prin al patrulea motiv de apel s-a invocat că, prin sentinţa apelată s-a individualizat eronat pedeapsa de 6 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată.

Apelantul consideră critica că trebuie abordată din două perspective:

- un prim aspect vizează primul motiv de apel, în sensul că reducerea pedepsei aplicate pentru infracţiunea predicat - delapidarea, ar trebui să atragă şi reducerea pedepsei aplicate pentru fapta de spălare de bani, fiind cel puţin ilar ca pedeapsa pentru infracţiunea de spălare de bani (prin care se valorifică, practic, produsul infracţiunii predicat) să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârşirea infracţiunii-predicat (delapidarea, în cazul speţei);

- un al doilea aspect vizează al - 3 lea motiv de apel (dezvolta mai sus), în sensul că eliminarea infracţiunii săvârşite în modalitatea prevăzută de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, este de natură să atragă redozarea pedepsei.

În opinia apelantului, atunci când infracţiunea-predicat este judecată alături de infracţiunea de spălare de bani, aceasta dependenţă se manifestă şi prin aplicarea principiului proporţionalităţii pedepselor, principiu consacrat de legiuitor prin textul art. 74 C. pen., potrivit căruia la individualizarea judiciară a pedepsei, este necesar a se respecta principiul proporţionalităţii, în sensul corectei adecvări a pedepsei penale faţă de situaţia de fapt şi scopul legii penale.

De altfel, se observă că judecătorul fondului a respectat principiul proporţionalităţii şi a aplicat aceeaşi pedeapsă pentru ambele infracţiuni - 6 ani, chiar dacă, la infracţiunea-predicat a greşit în privinţa maximului special al pedepsei), însă, corectarea pedepsei infracţiunii-predicat, în acord cu legea, este de natură să atragă reducerea proporţională şi a infracţiunii de spălare de bani.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea aspect invocat, a considerat că eliminarea infracţiunii săvârşite în modalitatea prevăzută de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată reprezintă o diminuare a activităţii infracţionale dedusă judecăţii, prin eliminarea unor acte materiale ce intră în structura laturii obiective a infracţiunii de spălare de bani, diminuare a activităţii infracţionale ce trebuie să aibă ca efect o redozare a pedepsei.

Concluzionând, admiterea motivelor 1 şi 3 de apel, ar avea ca efect redozarea, în sensul scăderii, pedepsei aplicate infracţiunii de spălare de bani.

În ce priveşte al cincilea motiv de apel referitor la faptul că, în mod eronat nu s-au reţinut circumstanţele atenuante ale apelantului.

Apelantul consideră că la individualizarea pedepsei, trebuie avute în vedere următoarele circumstanţe real şi personale, ca şi circumstanţe atenuante judiciare:

1. Atitudinea sinceră, de recunoaştere şi asumare a faptelor săvârşite, chiar de la început. Astfel, se solicită a se observa, că a fost primul dintre coinculpaţi, care, pus în faţa acuzaţiilor, a recunoscut complet infracţiunile reţinute în sarcina sa. Chiar şi Ministerul Public, prin rechizitoriu, a reţinut această atitudine sinceră şi de colaborare: "Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele şi învinuirile reţinute în sarcina sa, iar prin o colaborarea activă cu organele de urmărire penală şi declaraţiile date în cauză a ajutat decisiv la stabilirea adevărului".

2. Lipsa antecedentelor penale, fiind o persoană perfect integrată din punct de vedere social. Este căsătorit, are trei copii (din care doi sunt minori) şi are studii superioare de lungă durată. Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei a rezultat grija deosebită acordată educaţiei copiilor săi.

3. Timpul îndelungat scurs de la data săvârşirii faptelor şi momentul urmăririi acestora, dus la estomparea în parte a răspunderii penal. De asemenea, şi faptul că în tot acest timp nu a mai săvârşit nicio faptă penală, de acelaşi tip sau de altă natură, exclud posibilitatea unui comportament criminogen al apelantului.

4. Istoricul medical al apelantului, precum şi al unora din membrii de familie, impun, o clemenţă a instanţei la dozarea pedepsei. În acest sens, înscrisurile medicale depuse, dovedesc pentru QQQQQQQ. şi RR. diagnostice ce impun o supraveghere permanentă din partea membrilor familiei.

5. Printre creditorii neîndestulaţi ai S.C. H. S.R.L. nu se regăsesc statul (obligaţii bugetare) şi nici angajaţii societăţii. Prin eforturile apelantului mai precis prin multiple operaţiuni de creditare a societăţii de către asociat/administrator, a fost posibil ca aceste categorii de creanţe fă fie acoperite.

6. În aprecierea circumstanţelor, poate că ar trebui avută în vedere şi Piaţa profund anticoncurenţială, în domeniul în care S.C. H. S.R.L. îşi desfăşura activitatea la momentul comiterii infracţiunilor reţinute în sarcina apelantului. Astfel, principalii concurenţi din piaţă aveau preţuri de Retail (preţ de vânzare la bucată) mai mici decât preţurile de achiziţie ale societăţii comerciale controlate de apelant datorită fraudelor fiscale pe care le practicau şi care erau de notorietate.

Cu referire la cel de-al şaselea motiv de apel, prin care a invocat soluţionarea eronată a laturii civile a cauzei, atât cu privire la cuantumul sumelor confiscate, cât şi a greşitei aplicări a măsurilor asiguratorii şi a confiscării de la terţe persoane, inclusiv a modalităţii prin care acestea au fost dispuse, argumentele sale fiind:

1) În ceea ce priveşte măsurile dispuse faţă de apelant:

În cadrul dispozitivului, instanţa a dispus în baza art. 112 alin. (1) lit. (e) confiscarea de la apelant a sumei de 39.665.729 RON, dobândită prin săvârşirea infracţiunii, sumă ce include şi valoarea imobilului din Bucureşti, de 17.784.500,80 RON.

Prin acelaşi dispozitiv instanţa de fond a dispus şi confiscarea în natură de la apelant a imobilului din Bucureşti, sect. 1.

Soluţia instanţei este fundamental greşită, din două considerente: instanţa de fond a aplicat o dublă confiscare, atât în natură, cât şi în echivalent; instanţa de fond în mod eronat a procedat la confiscarea imobilului de la apelant, în condiţiile în care, acesta este proprietatea unei terţe persoane:S.C. F. S.R.L.

Apelantul a arătat că pentru a se putea dispune, atât confiscarea sumei de 17,784.500,80 RON, cât şi a imobilului din Bucureşti, ar fi trebuit ca atât, suma de bani, cât şi imobilul să ajungă în posesia făptuitorului prin infracţiunile comise.

Or, chiar instanţa a reţinut că suma de 17.784.500,80 RON a intrat în posesia apelantului sub forma imobilului din Bucureşti, număr cadastral x ce a făcut obiectul convenţiei de dare în plată. Confiscarea constă în trecere gratuită în patrimoniul statului a unui bun sau a tuturor bunurilor aparţinând unei persoane (fizice sau juridice).Presupune deci, retragerea din circuitul civil a bunurilor dobândite prin infracţiune. Nu se pot confisca bunuri care nu au existat niciodată aşa cum este şi cazul sumei de 17.784.500,80. Obiectul confiscării l-ar fi putut face exclusiv imobilul din Bucureşti. Drept urmare, confiscarea sumei de 17.784.500,80 RON de la apelant este o măsură nelegală.

În ceea ce priveşte posibilitatea instanţei de a confisca imobilul din Bucureşti, direct pe numele apelantului s-a apreciat, de asemenea, soluţia ca fiind eronată. Imobilul se află în proprietatea societăţii F. S.R.L. confiscarea putându-se realiza exclusiv pe numele acestei societăţi. În argumentarea susţinerii s-a învederat faptul că o confiscare a valorii de 17.784.500,80 RON, reprezintă o confiscare în echivalent.

Or, regula potrivit căreia, "confiscarea în echivalent este subordonată imposibilităţii ca lucrul să fie confiscat în natură" nu poate fi încălcată. În interpretarea exhaustivă, doar obligarea la plata echivalentului în RON a bunurilor supuse confiscării care nu se găsesc are aceeaşi natură. În sens contrat, dacă bunurile produse prin infracţiune se regăsesc în materialitatea lor, confiscarea în natură apare ca singura soluţie acceptabilă faţă de condiţia impusă de art. 112 alin. (5) noul C. pen.

Nelegale sunt şi măsurile de confiscare dispuse faţă de apelant cu privire la confiscarea următoarelor sume de bani:

- 1.295.220 euro în echivalent RON la data executării efective a ordinului de confiscare obţinuţi de S.C. F. S.R.L. cu titlu de venit net din chiriile obţinute din exploatarea imobilului din Bucureşti;

- 527.330,11 RON actualizat cu indicele de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare şi 1242,71 euro în echivalent RON în data aducerii la îndeplinire a ordinului de confiscare obţinută de S.C. F. S.R.L. în perioada 17.09.2014 - 2.04.2015, cu titlu de venitul net din chirii din exploatarea imobilului din Bucureşti;

- venitul net din chiriile obţinute de S.C. F. S.R.L. din exploatarea imobilului din Bucureşti cu începere de la 2.04.2015 şi până la aducerea la îndeplinire în integralitate a ordinului de confiscare actualizat cu indicele de inflaţie.

Aceste sume de bani nu puteau fi confiscate de la apelant, ci eventual, în mod direct, de la societatea F. S.R.L., ca produs al infracţiunii.

Prin dispozitivul sentinţei instanţa a dispus şi confiscarea imobilului din Bucureşti nr. cadastral nr. x, dobândit prin convenţia de dare în plată din 06 aprilie 2009 pentru stingerea debitului pe care P. şi Q. S.R.L.

Pe lângă imposibilitatea de a confisca de la apelant un bun aflat în proprietatea altei persoane (M. SRL), urmează a constata faptul că instanţa a încălcat principiul imutabilităţii.

S-a dispus o sancţiune de drept penal care afectează dreptul de proprietate a societăţii M. S.R.L., fără ca instanţa să fi fost sesizată cu o faptă penală săvârşită de această societate sau în legătura cu ea.

Potrivit prevederilor art. 371 C. proc. pen. "judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei".

În speţă, se poate constata că M. S.R.L. nu a avut nicio calitate nici în faza urmăririi penale şi nici în faza judecăţii în primă instanţă.

Or, din interpretarea coroborată a dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen. cu dispoziţiile art. 396 C. proc. pen. şi art. 404 C. proc. pen. se poate constata că hotărârea pronunţată, inclusiv în ceea ce priveşte sancţiunile de drept penal, poate să privească numai o pedeapsă:

- cei care au participat la judecată în instanţa de fond, instanţa neputând extinde cercetările şi neputând pronunţa o hotărâre prin care să se dispună măsuri de confiscare a bunurilor proprietatea altor persoane decât cele care îndeplinesc condiţiile menţionate anterior.

Confiscarea sumei de 2.438.500 euro în echivalent le în data plăţii, dobândită prin convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O. este nelegală, întrucât, astfel cum se arată şi în apelul parchetului, nu formează obiectul acestui dosar penal, iar extinderea cadrului procesual în această fază nu mai este posibilă legal.

2) În ceea ce priveşte măsurile dispuse asupra bunurilor familiei sale (cei 3 copii, soţie, părinţii săi) apreciez, de asemenea, că hotărârea este nelegală pentru următoarele argumente:

În ceea ce-i priveşte, s-a apreciat că sub aspect procedural, soluţia de instituire a măsurilor asigurătorii direct prin Sentinţa penală nr. 90/F din 11.05.2016 este greşită şi nelegală.

Dispoziţiile art. 249 C. proc. pen., de strictă interpretare şi aplicare, prevăd că instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin încheiere motivată. Din interpretarea textului a rezultat că:

- noţiunea "în cursul judecăţii" nu include şi etapa deliberării şi pronunţării hotărârii;

- măsurile asiguratorii dispuse în cursul judecăţii pot fi instituite exclusiv prin încheiere, nu şi prin hotărâre.

De plano, măsura sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale are un caracter temporar, producându-şi efectele numai până la momentul pronunţării hotărârii definitive.

Instanţa fondului a instituit direct prin hotărârea de fond, măsuri asigurătorii şi a impus "în sarcina" Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie obligaţi de a definitiva aceste măsuri, anticipând, a priori exercitarea căii de atac a apelului.

Soluţia este greşită procedural şi prin faptul că, în ceea ce priveşte garanţiile de care vorbeşte instanţa fondului, acestea devin iluzorii odată ce măsura este instituită prin chiar sentinţa penală, ce atrage dezînvestirea instanţei.

Asigurarea garanţiilor terţelor persoane, pe care chiar instanţa de fond le recunoaşte ca fiind absolut necesare, cum ar fi: citarea după instituirea măsurilor de sechestru, dreptul la apărare, dreptul de a oferi o explicaţie plauzibilă modalităţii în care au dobândit bunul vizat, posibilitate să-şi facă propriile apărări pe marginea dobândirii produselor infracţiunii supuse sechestrului, dreptul de a fi audiaţi, de pune întrebări, de a furniza dovezi înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, dreptul de a formula căi de atac, presupune existenţa unei proceduri judiciare aflate în curs, în cadrul căreia, prin intermediul mijloacelor procedurale reglementate de legislaţia naţională să poată fi exercitate toate aceste drepturi.

Aşadar, apelantul a considerat nepermis a obliga părţile să exercite o cale de atac exclusiv pentru a-şi deschide o cale şi a se afla astfel în cursul unei proceduri judiciare, în cadrul căreia să se poată prevala de drepturile şi garanţiile statuate prin lege.

Instituirea măsurilor asiguratorii direct prin sentinţa penală şi definitivarea lor la deliberarea fondului încalcă principiul dublului grad de jurisdicţie.

În esenţă, dacă judecătorul fondului ar fi respectat normele procedurale şi ar fi instituit măsurile asiguratorii în cursul procesului de fond, terţele persoane ar fi putut beneficia fără probleme de contestaţie formulată potrivit art. 2501 C. proc. pen.

De asemenea, cu privire la definitivarea măsurilor, după citarea terţelor persoane în cadrul dosarului, acestea ar fi avut posibilitatea să formuleze apărări, iar împotriva sentinţei aveau la dispoziţie calea de atac a apelului. Or, la acest moment, faţă de măsurile instanţei de fond, calea de atac a contestaţiei şi calea de atac a apelului se suprapun în ceea ce priveşte criticile, iar în ipoteza în care instanţa de apel ajunge să definitiveze măsurile, aşa cum opinează judecătorul fondului, o eventuală confiscare, nu mai permite terţelor persoane exercitarea vreunei căi de atac.

Apelantul a făcut referire la jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv Decizia nr. 640/2016 în Dosarul nr. x/2015, Decizia nr. 850/7.06.2016 în Dosarul nr. x/2016, Decizia CCR nr. 24 din 20 ianuarie 2016.

Instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale membrilor familiei sale, doar pe simpla presupunere rezonabilă că acestea ar fi produs al infracţiunii, încalcă dispoziţiile legale din materia sechestrului asigurător şi a confiscării, precum şi drepturi şi principii fundamentale.

Fără o identificare a bunurilor pentru care există "presupunere rezonabilă" că sunt produs al infracţiunii, instituirea sechestrului asigurător este nelegală, mai ales că ea a fost instituită aspra bunurilor dobândite licit.

Bunurile mobile şi imobile proprietatea terţelor persoane nu puteau forma obiectul sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale, întrucât art. 112 alin. (c) C. pen. despre care instanţa afirmă că are acelaşi conţinut ca şi art. 118 lit. (e) vechiul C. pen. nu permit confiscarea de la terţe persoane.

Nu aceeaşi este situaţia pentru cazul de confiscare specială prevăzut de art. 112 lit. e) C. pen. bunurile dobândite prin infracţiune putând fi confiscate numai de la inculpat, nu şi de la alte persoane.

De asemenea, măsura confiscării extinse nu putea fi aplicată în speţă, având în vedere Deciziile Curţii Constituţionale nr. 78/2014 şi 356/2014 potrivit cărora măsura confiscării extinse poate fi aplicată numai pentru faptele săvârşite după data întrării în vigoare a noului C. pen., iar faptele care au făcut obiectul cercetărilor în Dosarul nr. x/2015 au fost săvârşite în perioada iunie 2008 - iulie 2009.

Bunurile mobile şi imobile proprietatea membrilor familiei sale au fost sechestrate, în baza unor criterii specifice confiscării extinse,m care nu este aplicabilă în cauză.

Soluţia instanţei creează premisele unei deposedări forţate, fără ordin de confiscare şi încalcă drepturi şi principii fundamentale.

Cel de-al 7-lea motiv de apel vizează faptul că hotărârea este nelegală, deoarece instanţa a încălcat atribuţiile puterii judecătoreşti, adăugând la lege, în modul de soluţionare a laturii civile a cauzei şi, cât şi în ceea ce priveşte măsura desfiinţării unor hotărâri judecătoreşti civile definitive şi care sunt în autoritate de lucru judecat, printr-o sentinţa penală.

În cauza de faţă, s-a apreciat că judecătorul fondului a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti atunci când a săvârşit un act pe care numai un organ al puterii legislative sau executive îl poate face, respectiv a adăugat la lege.

Prin sentinţa apelată, instanţa a dispus măsuri de confiscare extinsă pentru fapte anterioare anului 2012, aplicând un text legal care nu putea retroactiva, în privinţa unor terţe persoane faţă de care nu au existat acte de urmărire penală, nefiind părţi în procesul penal. O astfel de situaţie este mai mult decât o aplicare eronată a legii, constituind un veritabil exces de putere.

A ieşit din cadrul atribuţiilor sale, prin imixtiunea în domenii excluse intervenţiei puterii judecătoreşti (de exemplu, imixtiunea în atribuţiile Curţii Constituţionale, prin referirea Deciziei CCR nr. 602/2015, de la pag. 208 sentinţă) sau a dat dispoziţii, prin sentinţă direct Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A încălcat principii fundamentale dintre cele consacrate de Constituţie sau de o lege organică în privinţa dispoziţiilor luate cu privire la terţe persoane (de exemplu, accesul liber la justiţie, dreptul la apărare, publicitatea dezbaterilor, exercitarea căilor de atac etc.) şi a încălcat dreptul la un proces echitabil (exigenţă a art. 6 § 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, consacrată şi prin art. 21 alin. (3) din Constituţia României, prin art. 10 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată şi prin art. 8 C. proc. pen. Or, nerespectarea dreptului la un proces echitabil constituie exces de putere.

Depăşirea atribuţiilor puterii judecătoreşti vizează nerespectarea unor competenţe jurisdicţionale în cadrul organizării statale, potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor. Aşa cum s-a subliniat în literatura de specialitate, teoria separaţiei puterilor este o justificare a unui scop politic foarte concret: slăbirea puterii guvernanţilor în ansamblu, limitându-i pe unii prin alţii, separaţia puterilor comportând două aspecte bine conturate: 1) separaţia parlamentului faţă de guvern; 2) separaţia jurisdicţiilor în raport cu guvernanţii, fapt ce permite controlul acestora prin judecători independenţi.

La dosarul cauzei au fost depuse motivele de apel, de către, inculpatele C. şi D., prin apărători, aflate la dosarul Înaltei Curţi, prin care au solicitat, în principal a se constata nulitatea absolută a sentinţei şi, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. să se desfiinţeze hotărârea judecătorească şi să se dispună rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti, iar în subsidiar, să se constate nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei pronunţată de prima instanţă, în limitele ce vor fi detaliate în cuprinsul memoriului.

În ceea ce priveşte prima critică, se consideră că hotărârea judecătorească este lovită de nulitate absolută în temeiul art. 281 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor legale privind compunerea completului de judecată. Nerespectarea dispoziţiilor cu privire la repartizarea aleatorie a cauzei conduce la o nelegală compunere a completului de judecată, motiv de nulitate absolută a hotărârii judecătoreşti astfel pronunţate.

În prezenta cauză, nelegala compunere a completului de judecată a fost determinată de încălcarea normelor privind repartizarea aleatorie a cauzei prin schimbarea judecătorului iniţial învestit cu judecarea cauzei.

În fapt, după înregistrarea cauzei pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, aceasta a fost repartizată completului C7CP compusă din doamna judecător RRRRRRR., devenit după soluţionarea etapei camerei preliminare completul C7F. La termenul din data de 22 ianuarie 2016 având ca obiect şi verificarea măsurilor preventive luate în cauză, completul a fost însă format din doamna judecător SSSSSSS., deoarece, conform informaţiilor furnizate nouă, doamna judecător RRRRRRR. era în concediu în acea săptămână. Potrivit planificării aprobate prin Hotărârea Colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti (Anexa 1), pe lista de permanenţă în acea săptămână nu se regăsea doamna judecător doamna SSSSSSS., ci domnul judecător TTTTTTT. şi doamna judecător UUUUUUU., singurii judecători ce puteau prelua dosarul pe complet de permanenţă la termenul din acea dată conform art. 110 alin. (8) din ROI.

Mai mult decât atât, după acest termen de judecată din 22 ianuarie 2016, doamna judecător SSSSSSS. a judecat în continuare cauza în compunerea completului "C7 F Continuitate", deşi nu a existat o hotărâre a colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti prin care să se dispună schimbarea completului. Aceasta cu toate că, începând cu data de 29.01.2016, dată la care era fixat termen şi în prezenta cauză, doamna judecător RRRRRRR. şi-a reluat activitatea în instanţă, neexistând niciun motiv pentru care aceasta să nu poate judeca în continuare cauza.

Această schimbare în compunerea completului de judecată a condus la o încălcare a regulilor privind repartizarea aleatorie a cauzelor şi, drept consecinţă, la nelegala compunere a acestuia.

Astfel, atunci când un judecător sau un complet de judecată este învestit cu soluţionarea unei cauze în urma unei repartizări aleatorii, schimbarea judecătorului sau a compunerii completului în lipsa unor motive obiective justificate şi în afara cazurilor expres prevăzute de lege, constituie în mod implicit o încălcare a regulii repartizării aleatorii a cauzelor. În acest sens, repartizarea aleatorie a cauzei priveşte nu numai modalitatea iniţială de desemnare a judecătorului, ci implică în mod obligatoriu şi faptul că acel judecător desemnat aleatoriu trebuie să fie cel care judecă până la final cauza deoarece, în caz contrar, principiul ar fi lipsit de conţinut.

În acelaşi sens, Recomandarea nr. x a Comitetului de Miniştri către Statele membre cu privire la independenţa, eficienţa şi rolul judecătorilor din 13.10.1994 prevede la punctul 2 lit. f) că o cauză cu soluţionarea căreia a fost învestit un judecător nu poate fi luată de la acesta fără un motiv întemeiat.

În plus, potrivit art. 101 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015, "modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compune se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condiţiile legii".

Or, în prezenta cauză, aceste principii şi norme au fost încălcate din două puncte de vedere:

- În primul rând, nelegala compunere se datorează faptului că, în considerarea absenţei doamnei judecător RRRRRRR. din data de 22.01.2016, compunerea completului a fost realizată prin participarea unui judecător care nu se afla în planificarea de permanenţă pentru ziua respectivă.

Astfel, participarea doamnei judecător SSSSSSS. la judecarea cauzei la termenul din data de 22 ianuarie 2016 s-a realizat cu încălcarea art. 110 alin. (8) din termenul din data de 22 ianuarie 2016 s-a realizat cu încălcarea art. 110 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti conform căruia în caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.

- În al doilea rând, nelegala compunere a completului de judecată s-a datorat faptului că doamna judecător SSSSSSS. a rămas în continuare în compunerea completului de judecată, deşi nu exista o hotărâre a colegiului de conducere a instanţei care să dispună această schimbare a completului şi nici motive obiective care să justifice o astfel de schimbare.

Astfel, aşa cum s-a arătat, art. 101 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti prevede în mod expres că schimbarea judecătorului care compune un complet, se poate face doar pentru motive obiective, iar potrivit art. 19 alin. (1) lit. j) este atribuţia exclusivă a colegiului de conducere al instanţei să aprobe o astfel de schimbare.

În plus, nu există niciun motiv obiectiv care să justifice o astfel de schimbare astfel cum prevede regulamentul.

S-a precizat că această schimbare a judecătorului completului C7 F nu s-a produs la termenul din 22 ianuarie 2016 când, ca urmare a absenţei doamnei judecător RRRRRRR., completul nu s-a întregit cu un judecător de pe lista de permanenţă. Această întregire este prevăzută de Regulamentul de ordin interioară a instanţelor judecătoreşti, fiind însă o situaţie temporară, până la încetarea absenţei judecătorului din care se compune completul.

Schimbarea judecătorilor din completul C7F s-a produs începând cu termenul din 29 ianuarie 2016 când, deşi judecătorul desemnat aleatoriu să judece cauza, respectiv doamna judecător RRRRRRR., era prezent în instanţă, revenind din concediu, cauza a fost în mod efectiv judecată de către doamna judecător SSSSSSS.

În condiţiile în care doamna judecător RRRRRRR. se afla în instanţă, participând la şedinţele de judecată ale completului C7 F, nu poate fi identificat niciun motiv obiectiv pentru această schimbare. Mai mult decât atât, şi în planificarea ce figurează pe site-ul Curţii de Apel Bucureşti pentru perioada 01 martie - 31 martie 2016 în componenţa completului C7 F figurează tot doamna judecător RRRRRRR.

Deşi denumirea completului din care a făcut parte doamna judecător SSSSSSS. începând cu termenul din 29 ianuarie 2016 a purtat denumirea C7-F Continuitate, nu poate fi vorba de vreun deziderat al continuităţii completului care să justifice o schimbare a judecătorului.

Astfel, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti în data de 07.04.2015, doamna judecător RRRRRRR. participând la peste 10 termene de judecată în cauză, fiind inclusiv judecătorul care a soluţionat faza camerei preliminare, care a audiat inculpaţii care au dat declaraţie şi care a dispus şi participat la administrarea de probe în cauză. Având în vedere că doamna SSSSSSS. a participat la un singur termen de judecată în cauză, cel din data de 22 ianuarie 2016, nu se poate susţine că ar fi existat vreun motiv ce ţine de continuitatea completului de judecată pentru ca aceasta să rămână în completul învestit cu soluţionarea cauzei.

Raportat la cele de mai sus s-a apreciat că în cauză au fost încălcate dispoziţiile legale privind compunerea completului de judecată, respectiv, în primul rând, întrucât doamna SSSSSSS. nu era pe complet de permanenţă la data preluării dosarului (22.01.2016) şi în al doilea rând, la rămânerea în complet de soluţionare (începând cu data de 29 ianuarie 2016) nu era legal numită pentru soluţionarea dosarului, astfel este lovită de nulitate absolută, raportat la dispoziţiile art. 281 C. proc. pen., motiv pentru care a solicitat desfiinţarea acesteia şi trimiterea cauzei la prima instanţă în vederea rejudecării de un complet legal constituit.

Un alt motiv de apel se referă la nerespectarea dispoziţiilor art. 375 C. proc. pen. privind judecarea în procedură simplificată în cazul recunoaşterii învinuirii:

Inculpatele au solicitat judecarea în conformitate cu dispoziţiile art. 375 C. proc. pen. în procedura simplificată, recunoscând învinuirile ce le-au fost aduse. Plecând de la dispoziţiile art. 375 alin. (1) C. proc. pen., instanţa de judecată nu trebuia să efectueze o cercetare a fondului cauzei, întrucât se încalcă tocmai regula lipsei dezbaterilor în contradictoriu.

În ceea ce priveşte procedura simplificată, un prim aspect care excede acestei proceduri este stabilirea prejudiciului. În acest sens, la primul termen de judecată, ulterior citirii actului de sesizare pe scurt de către instanţă, a recunoscut faptele care le-au fost imputate şi explicit faptul că urmare a săvârşirii infracţiunilor, a obţinut sumele de:

- 194.377 euro - C. - conform menţiunii din pagina 78 din Rechizitoriu;

- 32.500 euro - D. - conform menţiunii din pagina 76 din Rechizitoriu.

Pe lângă alte nereguli pe care va relata în ceea ce urmează, s-a apreciat că sentinţa atacată trebuie sancţionată cu nulitatea relativă, întrucât nu au fost respectate prevederile art. 375 C. proc. pen., instanţa dispunând în final condamnarea inculpatelor, reţinând, însă alte date factuale decât cele expuse în rechizitoriu şi recunoscute de către inculpaţii care au solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată.

Sentinţa apelată a menţionat că suma pe care inculpata D. ar fi dobândit-o ca urmare a săvârşirii infracţiunii este de 84.644 euro, aspect total nereal, întrucât, conform rechizitoriului suma colectată a fost de 32.500 euro.

AU fost arătate ce s-a dispus în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. cu privire la confiscare de la inculpata D., or, aspectele sunt total necorespunzătoare realităţii, întrucât nu a colectat niciodată toate aceste sume.

Prin urmare, a apreciat că hotărârea atacată este lovită de nulitate relativă din perspectiva faptului că nu s-au respectat dispoziţiile art. 375 C. proc. pen. vătămarea produsă inculpatei în urma acestui demers fiind de natura evidenţei din moment ce s-a dispus condamnarea inculpatei şi confiscarea unei sume de bani pe care nu a obţinut-o niciodată.

Totodată, procedura abreviată a judecării în cazul recunoaşterii învinuirii presupune ca inculpatul să recunoască starea de fapt, astfel cum a fost descrisă în actul de sesizare a instanţei, iar judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanţa având, însă posibilitatea de a administra proba cu înscrisuri.

La termenul de judecată care a avut loc în data de 02.02.2016, judecătorul de fond a admis cererea inculpatelor de judecată în procedura simplificată. Cu toate acestea, s-a procedat în continuare la administrarea unor probe care privesc faptele care erau deja recunoscute de noi, încălcându-se astfel prevederile art. 375 alin. (2) potrivit cărora instanţa era îndrituită să mai administreze doar proba cu înscrisuri în ceea ce-i priveşte.

Pentru toate considerentele mai sus menţionate, s-a apreciat că judecătorul de fond a nesocotit flagrant dispoziţiile art. 375 C. proc. pen., aspect care atrage vădita nulitate relativă a sentinţei atacate. Vătămarea produsă constă în reţinerea unor aspecte ale stării de fapt care nu au făcut obiectul rechizitoriului, iar unica modalitate prin care această vătămare ar putea fi înlăturată menţinând dreptul la un dublu grad de jurisdicţie este desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei la rejudecare în faţa instanţei de fond, cu respectarea procedurii simplificate.

Referitor la nelegalitatea sentinţei atacate.

1. Cu privire la respingerea cererii de schimbare ca încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de delapidare în complicitate la abuz de încredere prin fraudarea creditorilor:

Prin Ordonanţa din data de 04.02.2014 a D.I.I.C.O.T. - Structura centrală a fost începută urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 367 alin. (1) şi complicitate la săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 296 raport la art. 308 şi 309 C. pen., art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, toate în formă continuată.

În data de 05.02.2014 s-a procedat la extinderea urmăririi penale pentru infracţiunile prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. În data de 15.09.2014, s-a dispus continuarea urmăririi penale in personam faţă de inculpate, pentru ca în data de 17.09.2014 să se dispună punerea în mişcare a acţiunii penale.

Prin Ordonanţa nr. 188/D/P/2013 din data de 24.02.2015 s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile amintite supra în aceleaşi infracţiuni cu aplicare, însă a art. 5 din C. pen.

S-a reţinut, astfel în sarcina inculpatelor complicitate la comiterea infracţiunii de delapidare, întrucât s-a avut drept scop obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul H. S.R.L. prin delapidarea acesteia în detrimentul creditorilor societăţii Astfel, cum s-a reţinut şi în actul de sesizare al instanţei, inculpatele, împreună cu ceilalţi inculpaţi au întocmit şi executat un plan financiar complex, pentru a-l ajuta pe inculpatul A., să sustragă activele patrimoniale ale societăţii amintite pentru a evita plata acestora către creditorii săi.

Inculpatul A. le-a precizat că starea economică a societăţii este foarte precară, procedura insolvenţei fiind astfel iminentă. În acest context, le-a solicitat să întocmească o strategie prin care să evite plata debitelor existente către creditori pentru ca activele societăţii să rămână în continuare în posesia acestuia. Având în vedere aceste fapte, inculpatele au procedat la toate activităţile descrise în actul de sesizare al instanţei.

Mai precis, împreună cu inculpatul A. şi B. a creat o serie de contracte de vânzare-cumpărare fictive în favoarea societăţii H. S.R.L. prin care aceasta ar fi achiziţionat de la diferite firme offshore produse electronice IT. În contractele amintite, a fost stipulată în favoarea vânzătorului o clauză penală cu o valoare egală cu cea a bunurilor care au făcut obiectul contractelor, urmând ca în caz de neexecutare, vânzătorul să fie îndreptăţit la executarea clauzei penal.

Inculpatele au introdus clauza penală în contracte tocmai cu intenţia de a fi mai apoi valorificată de vreme ce, în realitate, nu s-a pus niciodată problema executării acelor contracte. În urma activării clauzei penale, s-a urmărit obţinerea unor titluri executorii pe calea ordonanţei de plată, titluri prin care să scoată din patrimoniul societăţii activele care urmau altfel să fie obţinute de către creditorii anteriori ai societăţii. Prin urmare, inculpatele au înlesnit conduita inculpatului A. de a invoca o serie de datorii fictive în scopul diminuării gajului general al creditorilor societăţii.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatele au formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de delapidare, în complicitate la infracţiunea de abuz de încredere în frauda creditorilor. Cererea loc a fost respinsă, în mod nelegal prin Sentinţa penală nr. 90/F pronunţată în data de 11.05.2016 de către judecătorul fondului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, făcând referiri la considerentele instanţei între cele două incriminări, pe conţinuturile constitutive ale celor două incriminări.

Pentru justa soluţionare a cererii inculpatelor s-a apreciat că, trebuia avut în vedere inclusiv faptul că numitul A. era asociat unic al societăţii H. S.R.L., prin intermediul PP., aspecte reţinute şi în rechizitoriu de către organele de cercetare penală, cât şi de către instanţa de judecată care reţine că, potrivit documentelor "înaintate în data de 07.08.2006, către unitatea bancară RRR., Cipru cu prilejul deschiderii unui cont, ca director nominal figurează numitul KKK., asociat şi beneficiar real al acestei companii fiind inculpatul A."

În considerentul în care, însuşi A. acea calitatea de beneficiar real al PP., este cât se poate de clar că acesta era în fapt şi beneficiarul real al H., pe cale de consecinţă, infracţiunea de delapidare nu este una posibilă prin raportare la calitatea sa de beneficiar real al societăţii H., întrucât o condiţie esenţială a întrunirii infracţiunii de delapidare este modalitatea de deţinere a sumei de bani respectiv "administrarea şi/sau gestionarea" ori ambele atribute sunt create în baza unor raporturi de muncă.

Lăsând la o parte analiza comparativă sintetică a infracţiunilor amintite, s-a apreciat că tocmai din aspectele învederate de instanţa de fond în considerentele sentinţei a rezultat că se impune schimbarea încadrării juridice.

Mai mult, s-a considerat că hotărârea atacată este insuficient motivată cu privire la respingerea cererii lor din moment ce judecătorul fondului se mărgineşte la analiza elementelor constitutive ale infracţiunii, fără a preciza care este motivul pentru care conchide că acestea nu sunt întrunite în ipoteza de faţă.

Un alt motiv de apel se referă la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 în infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) prevăzut de acelaşi act normativ cu privire la inculpata D.

În primul rând trebuie să se observe că nu suntem în prezenţa unei schimbări de încadrare juridică propriu-zisă, ci în prezenţa unei extinderi a acţiunii penale, fiind făcute referiri la aspectele reţinute de prima instanţă.

S-a precizat că prin adoptarea noului C. proc. pen. s-a înlăturat instituţia extinderii procesului penal care avea loc în faza de judecată, pe cale de consecinţă, judecătorul fondului nu era îndrituit să întreprindă un asemenea demers. Mai mult, chiar şi instituţia existentă în vechea reglementare presupunea obligativitatea ca instanţa să pună în discuţia părţilor extinderea acţiunii penale, aspect care, însă, nu a avut loc nici măcar cu privire la aşa-zisă schimbare a încadrării juridice.

De asemenea, s-au mai făcut referiri la doctrină, la Decizia nr. 2093/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, neputându-se reţine în sarcina inculpatelor infracţiunea prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 pentru acţiunile descrise în considerentele sentinţei, precizări în raport cu HP privind dezlegarea unei chestiuni de drept nr. x/2016.

Un alt motiv de apel se referă la nelegala respingere a cererii inculpatei C. de a se reţine cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 18 din Legea nr. 508/2004.

În fapt, ulterior începerii urmăririi penale în cadrul prezentului dosar, în faţa organelor de urmărire penală a formulat un denunţ pentru infracţiunea de luare de mită, arătând în acest sens modul în care UUU., în calitate de administrator judiciar, a reuşit să obţină finalizarea procedurii de lichidare a societăţii H. S.R.L., fără a se ajunge la anularea actelor şi atragerea răspunderii organelor de conducere ale societăţii. În acest sens, inculpata a declarat şi denunţat modul în care, pentru a se atinge scopul amintit anterior, a plătit administratorului judiciar WWWW., suma de 650.000 euro cu titlu de mită.

De asemenea, a prezentat în detaliu organelor de urmărire penală modul efectiv în care aceste sume au ajuns la WWWW., sume de bani, reprezentând mită pentru administratorul judiciar, dar şi pentru reprezentanţii creditorilor. În plus, a relatat organelor judiciare modul în care au decurs întâlnirile cu administratorul judiciar în care s-a convenit asupra acceptării acestei calităţi de către UUU., prin intermediul lui WWWW., condiţiile impuse, dar şi discuţiile pe care le-a purtat în diferite rânduri cu acesta.

Apelanta inculpată a făcut referiri la argumentele primei instanţă, la confiscarea dispusă în temeiul art. 112 alin. (1) lit. d) a sumei de 650.000 de euro care a fost dată de către A. lichidatorului judiciar pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, arătând în mod expres că judecătorul este convins din probele coroborate că aceşti bani au fost achitaţi lichidatorului pentru evitarea atragerii răspunderii patrimoniale.

S-a apreciat că, instanţa a respins, în mod greşit solicitarea inculpatei de a se reţine în favoarea sa cauza de reducere a pedepsei, făcând referiri la conţinutul art. 18 din Legea nr. 508/2004, la jurisprudenţă.

Se consideră de către apelanta inculpată, prin apărător că denunţul formulat îndeplineşte astfel, toate condiţiile pentru a conduce la reţinerea cauze de atenuare. Astfel, nu numai că a descris în mod detaliat săvârşirea unei infracţiuni despre care autorităţile nu aveau cunoştinţă, ci, prin detaliile oferite, a ajutat şi la identificarea participanţilor, întregind astfel starea de fapt şi oferind o privire de ansamblu asupra modului în care s-au desfăşurat evenimentele. Consideră că a depus toate eforturile pentru a ajuta organele judiciare să identifice şi să tragă la răspundere alţi participanţi la săvârşirea infracţiunii.

Credibilitatea informaţiilor oferite şi aptitudinea acestora de a conduce la tragerea la răspundere a persoanelor vinovate a fost constatată chiar de instanţa de fond. Aşa cum a arătat, instanţa nu numai că a constata că există suficiente indicii cu privire la starea de fapt redată de inculpată pentru a se dispune infirmarea soluţiei de netrimitere în judecată, ci, mai mult, a dispus confiscarea specială a sumei de 650.000 de euro de la inculpatul A., declarându-se convinsă că această sumă a fost dată pentru săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Totodată, instanţa chiar a indicat că, în situaţia redeschiderii, cauza de reducere a pedepsei ar putea fi valorificată în faţa instanţei de apel. Or, o astfel de constatare semnifică faptul că reţinerea sau nu a beneficiului în favoarea inculpatei depinde în mod exclusiv de acţiunea sau inacţiunea organelor de urmărire penală, ceea ce cu siguranţă contravine scopului normei prevăzute de art. 18 din Legea nr. 508/2014.

Având în vedere toate aceste considerente, s-a apreciat că, în mod greşit, a fost respinsă cererea inculpatei de aplicare a cauzei de reducere a pedepsei şi, în consecinţă, a solicitat modificarea sentinţei atacate, în sensul reţinerii art. 18 din Legea nr. 508/2014 în beneficiul inculpatei.

În ceea ce priveşte netemeinicia sentinţei atacate şi greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpatelor.

S-au făcut referiri, în concret, la pedepsele aplicate de inculpate, apreciind că acestea sunt excesive, în raport, cu criteriile de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen. Pedepsele aplicate sunt considerabil prea mari şi în raport cu momentul săvârşirii faptelor. Astfel, s-a reţinut că perioada de activitate infracţională a fost iulie 2008 - iunie 2009. După cum s-a arătat şi în doctrină, gravitatea infracţiunii este influenţată în mod direct de pericolul social corespunzător faptei săvârşite.

Astfel, se consideră că literatura de specialitate că pericolul social al faptei este la rândul său influenţat de diferiţi factori, care sunt valorificaţi la individualizarea pedepsei prin raportare la art. 74 alin. (1) lit. b), c) şi f).

Pe cale de consecinţă, elemente precum timpul scurs de la momentul săvârşirii faptei până la judecarea definitivă a acesteia, atitudinea făptuitorului pe parcursul acestei perioade, dar şi neimplicarea aceştia în activitatea infracţională sunt apte de a modela, în concret, pericolul social al faptelor. S-a considerat, de asemenea, faptul că odată cu trecerea timpului, de la momentul săvârşirii faptelor, interesul societăţii pentru tragerea la răspundere a infractorilor şi pericolul social scade, singurul aspect relevant fiind restabilirea ordinii juridice şi asigurarea securităţii sociale. În acest sens, în măsura în care odată cu demararea procedurilor judiciare se observă un comportament pozitiv şi o atitudine sinceră şi de regret cu privire la săvârşirea faptelor, se poate considera că pericolul social al faptelor este serios diminuat.

Având în vedere faptul că de la săvârşirea faptelor au trecut aproximativ 8 ani, s-a apreciat că atunci când instanţa de fond a stabilit pedepsele aplicate, în mod greşit nu s-a avut în vedere faptul că pericolul social şi interesul pentru aplicarea unei sancţiuni cu rol punitiv este diminuat de trecerea timpului.

Faţă de criteriul de individualizare vizând periculozitatea condamnatului, s-a apreciat că instanţa de fond în mod greşit nu a ţinut cont de conduita avută de inculpate în cursul procesului penal.

Deşi, instanţa a reţinut poziţia de recunoaştere a inculpatelor odată cu aplicarea cauzei de reducere, contribuţia inculpatelor a depăşit nivelul unei simple recunoaşteri a faptelor. În acest sens, s-a menţionat faptul că odată cu demararea procedurilor judiciare, inculpatele au contribuit în mod activ la aflarea adevărului în prezenta cauză. Astfel, nu doar că a recunoscut săvârşirea faptelor, dar a şi ajutat la întregirea şi lămurirea stării de fapt reţinute, atât prin declaraţiile date pe parcursul procesului, cât şi prin denunţul formulat de inculpata C., împotriva lichidatorului judiciar WWWW. şi UUU.

De asemenea, pe parcursul urmăririi penale s-a prezentat la fiecare solicitare a organelor de cercetare penală, a oferit sprijin organelor de urmărire penală pentru toate acţiunile întreprinse în acest dosar, aspecte reţinute de organele de cercetare penală în pagina 130 din Rechizitoriul întocmit. În cursul judecăţii au fost prezente la fiecare termen de judecată şi a răspuns cu celeritate şi implicare proactivă solicitărilor organelor judiciare, pentru a contribui decisiv la soluţionarea prezentului proces penal.

De asemenea, instanţa nu a analizat circumstanţele personale ale inculpatelor în momentul stabilirii cuantumului pedepselor aplicate. Astfel, nu a fost analizată situaţia lor, în raport cu vârsta inculpatelor, nivelul de educaţie şi de pregătire profesională şi nici situaţia familială şi socială.

Din însumarea acestor caracteristici se poate desprinde concluzia că în perspectivă, privarea de libertate a inculpatelor nu ar ajuta societatea în mod concret, fiind la o vârstă la care avem posibilitatea şi pregătirea profesională de a ne face utile societăţii.

De asemenea, provin din familii bine închegate, cu un anturaj social solid, aspecte care să permită reintegrarea rapidă şi eficientă în societate şi care să contribuie la corijarea comportamentelor viitoare ale inculpatelor.

Nu în ultimul rând, s-a apreciat că instanţa de fond nu a ţinut cont de aceste aspecte nici cu ocazia individualizării modalităţii de executare a pedepsei.

Astfel, inculpatele au demonstrat prin conduita lor că regretă profund săvârşirea faptelor, motiv pentru care consideră că aplicarea unei pedepse cu închisoarea nu are cum să fie eficientă pentru reeducarea inculpatelor şi pentru a preveni săvârşirea altor fapte cu caracter penal, chiar şi fără executarea efectivă a acesteia.

În susţinerea acestor argumente, s-a arătat că inculpatele au depuse şi eforturile necesare pentru plata prejudiciului produs prin infracţiunile reţinute în sarcina lor, consemnând aceste sume de bani la dispoziţia instanţei.

Având în vedere aceste argumente, au solicitat să se modifice sentinţa atacată în sensul reducerii cuantumului pedepselor aplicate şi stabilirea ca pedeapsa rezultată să fie executată în modalitatea suspendării sub supraveghere.

Pentru toate motivele expuse în prezentul memoriu, a solicitat ca, în principal, să se constate nulitatea absolută a sentinţei şi, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., să se desfiinţeze hotărârea judecătorească şi să se dispună rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti, iar, în subsidiar, să se constate nelegalitatea şi netemeinicia sentinţei atacate şi să se dispună desfiinţarea acesteia şi rejudecarea cauze de către instanţa de apel în limitele care au fost arătate în prezentul memoriu.

La dosarul cauzei a fost depusă Hotărârea nr. 249 din data de 11 decembrie 2015 a Colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti, la care s-a ataşat Planificarea şedinţelor de judecată în perioada 1 ianuarie 2016-31 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

De asemenea, la dosarul cauzei au fost depuse motivele de apel formulate de apelanţii LLLLLLL., X., JJJJ., NNNNNNN., MMMMMMM. S.R.L., KKKKKKK. S.R.L. şi KKKKKKK. S.R.L., prin apărător, aflate în filele x prin care, în principal, au solicitat a se constata nulitatea absolută a sentinţei, întrucât judecata s-a realizat în lipsa apelanţilor, să se dispună desfiinţarea acesteia şi rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti, iar în subsidiar, să se desfiinţeze în parte, sentinţa atacată ca neîntemeiată în ce priveşte dispoziţiile cu privire la apelanţi.

În ceea ce priveşte solicitarea de desfiinţare a sentinţei cu trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti se datorează faptului că apelanţii nu au fost parte în procedura desfăşurată în faţa Curţii de Apel Bucureşti, nefiind vreodată citaţi în vederea luării unor măsuri asigurătorii sau de siguranţă asupra bunurilor lor.

În speţă, instanţa a indicat că, în ceea ce-i priveşte, măsurile au fost instituite în vederea executării măsurilor de siguranţă a confiscării speciale dispuse prin sentinţă. Mai concret, au fost indisponibilizate toate bunurilor lor cu scopul garantării confiscării speciale dispuse împotriva inculpatelor D. şi, respectiv, C., instanţa stabilind că urmează ca organul însărcinat cu punerea în executare a măsurii să stabilească care dintre bunurile indisponibilizate au fost dobândite prin săvârşirea infracţiunii.

Or, această măsură reprezintă în fapt, o confiscare specială a bunurilor apelanţilor, întrucât, a momentul punerii în executare a măsurilor de siguranţă a confiscării speciale, organul de executare va avea, în temeiul hotărârii judecătoreşti atacate, prerogativa de a dispune ca executarea să vizeze unul dintre bunurile aparţinând apelanţilor dacă va stabili că acestea au fost dobândite ca urmare a săvârşirii infracţiunii.

În consecinţă, având în vedere că, în fapt, asupra bunurilor apelanţilor a fost instituită măsura confiscării, instanţa de fond avea obligaţia de a dispune citarea lor la judecarea cauzei pentru a avea posibilitatea de a exercita dreptul la apărare, iar neîndeplinirea acesteia constituie un motiv de nulitate absolută a hotărârii pronunţate.

Contrar argumentelor expuse în sentinţa Curţii de Apel Bucureşti, citarea proprietarului bunului supus măsurii confiscării este obligatoriu, astfel încât măsura de siguranţă să fie luată doar în urma unei proceduri care să respecte dreptul la un proces echitabil al persoanei vizate de măsură.

În acest sens, s-a pronunţat Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 166/2015 care a vizat prevederile art. 5491 C. proc. pen. Decizia este aplicabilă mutatis mutandis în prezenta situaţie, întrucât vizează situaţia luării măsurii confiscării speciale asupra bunurilor unei persoane în raport, cu care nu s-a constatat săvârşirea unei infracţiuni. În considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a statuat că şi o astfel de procedură trebuie să respecte garanţiile unui proces echitabil, în special în ce priveşte publicitatea şedinţei, dreptul la apărare, contradictorialitatea şi oralitatea procedurii.

Astfel, s-au făcut referiri la paragrafele 49 şi 50 ale deciziei pronunţate de prima instanţă, fiind făcute referire la criteriile din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului indicate de Curtea Constituţională.

Citarea persoanei a căror bunuri riscă să fie confiscate este obligatorie pentru asigurarea garanţiilor unui proces echitabil.

În consecinţă, se solicită a se constata că în cauză nu au fost respectate dispoziţiile privind citarea şi, în temeiul art. 425 1 alin. (7) pct. 2 lit. b) să se dispună desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecarea cauzei, de către instanţa care a pronunţat-o.

S-a menţionat că, în acelaşi sens, s-a pronunţat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi într-o speţă similară, dispunând rejudecarea cauzei de către instanţa care a pronunţat hotărârea desfiinţată în cazul luării unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor unor terţi neparticipanţi la proces în vederea garantării măsurii confiscării dispusă cu privire la inculpaţii din dosar.

În ceea ce priveşte netemeinicia sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti aceasta se datorează inexistenţei probelor din care să rezulte că bunurile apelanţilor care fac obiectul confiscării (implicite aşa cum s-a arătat mai sus), au fost dobândite prin săvârşirea faptelor prevăzute de legea penală ce au făcut obiectul judecăţii.

În sentinţa contestată s-a arătat că este posibilă confiscarea unor bunuri aparţinând unor terţi neparticipanţi la procesul penal în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., astfel că este posibilă şi instituirea unor măsuri asigurătorii asupra unor astfel de bunuri.

Cu toate acestea, în raport cu bunurile apelanţilor, instanţa nu a analizat dacă există probe din care să rezulte că acestea provenind din săvârşirea infracţiunilor ce au făcut obiectul judecăţii. O astfel de motivare nu numai că lipseşte ci, în mod expres, instanţa a stabilit că urmează ca organul însărcinat cu punerea în executare a măsurilor de confiscare să stabilească dacă există o suspiciune rezonabilă că bunurile lor provin din săvârşirea unei infracţiuni.

S-a apreciat că nu poate fi avut în vedere argumentul instanţei că, în astfel de situaţii este posibilă partajarea sarcinii probei, urmând ca apelanţii să facă dovada provenienţii licite a bunurilor la momentul punerii în executare a ordinului de confiscare sau cu ocazia judecăţii în apel. Aceasta, deoarece prin modul în care a acţionat, instanţa a realizat de fapt o inversare totală a sarcinii probei înspre apelanţi.

Astfel, instanţa a dispus indisponibilizarea tuturor bunurilor mobile şi imobile deţinute, precum şi a sumelor de bani datorate apelanţilor, dispoziţie care practic ar implica obligaţia apelanţilor de a dovedi provenienţa licită a fiecărui bun aflat în proprietatea apelanţilor, deşi nu s-a afirmat nici măcar o suspiciune că bunurile ar avea o provenienţă ilicită.

Prin urmare, implicit, s-a dispus confiscarea tuturor bunurilor lor, fără nicio probă administrată sau invocată cu privire la provenienţa acestora, urmând ca ei să fie cei care vor fi nevoiţi să probeze provenienţa licită a tuturor bunurilor lor, ceea ce reprezintă în concret faptul că întreaga sarcină a probei le revine lor.

S-a menţionat că toate bunurile apelanţilor vizate de sentinţa atacată au fost dobândite în mod licit, aspect care putea fi probat în măsura în care ar fi avut cunoştinţă despre posibilitatea confiscării bunurilor lor şi probele în baza cărora ar rezulta o posibilă provenienţă ilicită.

Cu privire la unele de bani datorate apelanţilor de către terţi cu orice titlu, s-a menţionat, că, potrivit art. 112 alin. (1) lit. e) sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

Dincolo de problemele privind standardul de probaţiune şi garanţiile terţilor neparticipanţi în proces care au fost deja atinse, ceea ce rezultă cert din textul normei este că sunt vizate bunuri actuale, adică bunuri aflate deja în posesia persoanelor vizate de măsură, întrucât doar acestea ar fi putut fi dobândite prin săvârşirea faptei prevăzută de legea penală.

Or, măsura luată de instanţa de fond vizează bunuri viitoare, bunuri care urmează să intre în posesia/detenţia persoanelor vizate în temeiul unor creanţe avute de acestea faţă de terţi. În consecinţă, aceste bunuri nu pot fi bunuri care au fost anterior dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală. Astfel spre exemplu, este imposibil ca salariul şi pensia să provină din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.

Pin încheierea de la 13 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pe fondul cauzei, în raport cu lipsa de procedură, faţă de împrejurarea învederată de apărătorul ales al apelantului intimat inculpat B., în sensul că este arestat în altă cauză, precum şi că apreciază necesară prezenţa notarului public Z. pentru a da lămuriri cu privire la calea de atac a apelului, având în vedere că există două poziţii, respectiv una cu privire la persoana juridică Biroul Individual Notarial "AA." prin notar public Z. şi alta cu privire la persoana fizică Z., a amânat cauza pentru 24 noiembrie 2016.

Totodată, prin aceeaşi încheiere, Înalta Curte asupra măsurii preventive a controlului judiciar a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., măsură pe care a menţinut-o pe o durată de 60 de zile începând cu data de 13 octombrie 2016.

În considerentele încheierii menţionate, instanţa supremă, în ceea ce priveşte măsura preventivă a făcut referire la dispoziţiile art. 208 alin. (5) şi 207 alin. (4), alin. (5), art. 215 alin. (8) din C. proc. pen.

Înalta Curte a reţinut, că, analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile procedurale menţionate anterior, a constatat, pe de-o parte, că, în speţă, nu au apărut împrejurări din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar, iar, pe de altă parte, că temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin şi impun, în continuare, plasarea inculpaţilor sub puterea sa. Potrivit ultimei dispoziţii de menţinere a măsurii respective, confirmată ca fiind legală şi temeinică la data de 05 septembrie 2016, prin menţinerea măsurii controlului judiciar, nu au intervenit împrejurări care să determine o altă evaluare a acesteia. De asemenea, a constatat că probatoriul din faza de urmărire penală, precum şi probatoriul pe care instanţa de fond l-a administrat, în mod nemijlocit fundamentează, în continuare, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată. Totodată, au fost menţionate măsurile preventive dispuse faţă de inculpaţi, în succesiunea luării lor, precum şi faptul că raportat la cuantumul mare al pedepselor aplicate de prima instanţă (inculpatul A., fiind condamnat la pedeapsa de 8 ani şi 8 luni închisoare; iar inculpatele C. şi D. la pedepse de câte 6 ani închisoare) a apreciat şi sub acest aspect că, durata cumulată a măsurilor preventive nu a depăşit un termen rezonabil. Prin urmare, având în vedere că se menţin, în continuare, temeiurile care au justificat luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive a controlului judiciar şi că nu au apărut alte împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. a menţinut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., măsură pe care a menţinut-o pe o durată de 60 de zile începând cu data de 13 octombrie 2016, aşa cum rezultă în amănunt, din încheierea de şedinţă de la data menţionată.

La dosarul cauzei au fost depuse motivele de apel declarate de apelanţii VVVVVVV., WWWWWWW., prin reprezentant legal NN. şi II. şi NN., XXXXXXX., YYYYYYY., prin apărători, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Fondul apelurilor îl constituie soluţia de instituire a măsurilor asiguratorii direct prin sentinţa pronunţată în primă instanţă este greşită.

Dispoziţiile art. 249 C. proc. pen., de strictă interpretare şi aplicare, prevăd că instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în cursul judecăţii poate lua măsuri asigurătorii, prin încheierea motivată. Din interpretarea textului rezultă că: noţiunea "în cursul judecăţii" nu include şi etapa deliberării şi pronunţării hotărârii; măsurile asigurătorii dispuse în cursul judecăţii pot fi instituite exclusiv prin încheiere, nu şi prin hotărâre.

De plano, măsura sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale are un caracter temporar, producându-şi efectele numai până la momentul pronunţării hotărârii definitive.

S-au făcut referiri la doctrină şi jurisprudenţă, arătându-se că în schimb instanţa fondului instituie direct prin hotărârea de fond, măsuri asigurătorii şi impune "în sarcina" Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie obligaţia de a definitiva aceste măsuri, anticipând, a priori exercitarea căii de atac a apelului.

Soluţia este greşită procedural şi prin faptul că garanţiile de care vorbeşte instanţa fondului devin iluzorii odată ce măsura este instituită prin chiar sentinţa penală, ce atrage dezînvestirea instanţei.

Asigurarea garanţiilor terţelor persoane, pe care chiar instanţa de fond le recunoaşte ca fiind absolut necesare, cum ar fi: citarea după instituirea măsurilor de sechestru, dreptul la apărare, dreptul de a oferi o explicaţie plauzibilă modalităţii în care au dobândit bunul vizat, posibilitatea să-şi facă propriile apărări pe marginea dobândirii produselor infracţiunii supuse sechestrului, dreptul de a fi audiaţi, de a pune întrebări, de a furniza dovezi înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive, dreptul de a formula căi de atac, presupune existenţa unei proceduri judiciare aflate în curs, în cadrul căreia, prin intermediul mijloacelor procedurale reglementare de legislaţia naţională să poată fi exercitate tote aceste drepturi. Este nepermis a obliga părţile să exercite o cale de atac, exclusiv pentru a-şi deschide o cale şi a se afla astfel în cursul unei proceduri judiciare, în cadrul căreia să se poată prevala de drepturile şi garanţiile statuate prin lege.

Instituirea măsurilor asiguratorii direct prin sentinţa penală şi de definitivarea lor la deliberarea fondului încalcă principiul dublu grad de jurisdicţie.

În esenţă, dacă judecătorul fondului ar fi respectat normele procedurale şi ar fi instituit măsurile asiguratorii în cursul procesului de fond, s-ar fi putut beneficia fără probleme de contestaţia în temeiul art. 250 1 C. proc. pen.. De asemenea, cu privire la definitivarea măsurilor, după citarea lor în cadrul dosarului, ar fi avut posibilitatea să-şi formeze apărări, iar împotriva sentinţei aveau la dispoziţie calea de atac a apelului. Or, la acest moment, faţă de măsurile instanţei de fond, calea de atac a contestaţiei şi calea de atac a apelului se suprapune în ceea ce priveşte criticile, iar în ipoteza în care instanţa de apel ajunge să definitiveze măsurile - aşa cum opinează judecătorul fondului - o eventuală confiscare, nu le mai permite exercitarea vreunei căi de atac.

S-au făcut referiri la Decizia nr. 640/2016 în Dosarul nr. x/2015; Decizia nr. 850/7.06.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosar nr. x/2016.

Instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile ale apelanţilor, doar pe simpla presupunere rezonabilă că sunt produs al infracţiunii, încalcă dispoziţiile legale din materia sechestrului asigurător şi a confiscării, precum şi drepturi şi principii fundamentale.

Din dispozitivul sentinţei penale pronunţate rezidă faptul că instanţa a instituit măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile ale apelanţilor plecând de la "presupunerea rezonabilă" că acestea sunt produs al infracţiunii.

Dincolo de "teoriile" expuse pe larg în hotărâre şi considerente, dar şi raţionamentul logico-juridic al instanţei de cele multe ori contradictoriu, rămâne în esenţă de stabilit dacă judecătorul fondului avea sau nu posibilitatea, fără minime probe oferite de procuror sau măcar elemente ori indicii care să rezulte în urma administrării acestor probe în instanţă, să dispună măsura îngheţării întregii averi a apelanţilor.

Demersul instanţei este abuziv şi discreţionar, iar "presupunerea rezonabilă" invocată pe baza simplelor prezumţii de facto, fără minime elemente concrete care ar putea crea convingerea că bunurile ar putea fi un produs al infracţiunii, poziţionează instanţa în afara oricărei reguli procesuale penale.

Noţiunea de "presupunere rezonabilă" trebuie raportată la sensul dat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului sintagmei respectiv, existenţa unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv şi imparţial că este posibil ca o persoană să fi beneficiat de bunuri produs al infracţiunii.

În toate cazurile s-a observat că este vorba de raportare la existenţa unor date, informaţii şi nu o simplă bănuială, fără minime elemente probatorii.

Spre exemplu în cauza Bongiorno ş.a. v. Italia (citată şi de instanţa de fond) Curtea a reţinut că nu a fost încălcat art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie, chiar dacă bunurile aparţineau formal unor terţe persoane, însă, ceea ce s-a avut în vedere drept criteriu, a fost prezumţia relativă de dobândire ilicită a bunurilor bazată pe analiza concretă a situaţiei financiare a reclamanţilor şi pe natura relaţiilor acestora cu SB.

Chiar şi în cauza Silickiene împotriva Lituaniei, atât de des invocată de instanţa de fond, s-a reţinut faptul că, anterior măsurilor de confiscare, atât, în faza de cercetare, cât şi în cursul procesului s-au examinat probele privind circumstanţele în care au fost achiziţionate bunurile confiscate. "Nelegalitatea originii bunului în cauză, precum şi faptul că reclamantul ar fi trebuit să aibă cunoştinţă şi să fi fost conştient de faptul că bunul în litigiu a fost achiziţionat în urma faptei penale a fost dovedită în cursul procedurilor penale, ca urmare a aplicării stricte a standardelor ce a fundamentat măsura." (considerentul 58).

Totodată în Directiva UE nr. 42/2014 se prevede la art. 7 - Îngheţarea că statele membre adoptă măsurile necesare pentru a permite îngheţarea bunurilor în vederea unei posibile confiscări ulterioare.

Conform alin. (2) aceste măsuri de îngheţare se pot lua asupra "bunurile aflate în posesia unei părţi terţe, astfel cum se menţionează la articolul 6". Trimiterea la art. 6 nu este întâmplătoare. Textul de lege, indică bunurile ce pot fi îngheţate şi criteriile ce trebuie aplicate în determinarea acestor bunuri. Este vorba de produse sau alte bunuri a căror valoare corespunde produselor care, în mod direct sau indirect, au fost transferate de o persoană suspectată sau învinuită, cel puţin în cazurile în care terţii ştiau sau ar fi trebuit să ştie faptul că scopul transferului sau al achiziţionării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt şi circumstanţe concrete, inclusiv a faptului că transferul sau dobândirea a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piaţă a bunurilor.

Din analiza Raportului Inspecţiei Judiciare nr. x rezultă că produsele infracţiunii ar trebui identificate şi indisponibilizate încă din faza de urmărire penală pentru a permite ca în faza de judecată, în măsura în care judecătorul cântăreşte potrivit Standardului Probator al Preponderenţei Dovezilor (Standardul Dincolo de Orice Dubiu Rezonabil trebuie atins doar pentru pronunţarea unor soluţii de condamnare, conform dispoziţiilor art. 396 C. proc. pen.) că se impune luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale, ordinul de confiscare să poată fi în mod efectiv garantă.

În mod nelegal, instanţa de fond şi-a arogat atribuţii de procuror atunci când a arătat în considerente că "dacă bunurile nu au fost în prealabil identificate, judecătorul este chemat să identifice el însuşi cercul persoanelor în posesia sau detenţia cărora s-ar putea afla produsul infracţiunii". Din această alegaţie rezultă în mod clar că instanţa la data instituirii sechestrului, nu avea absolut nici un indiciu că bunurile apelanţilor la data instituirii sechestrului, nu avea absolut niciun indiciu că bunurile apelanţilor ar putea fi un produs al infracţiunii, ci pur şi simplu, a presupus că ar fi posibilă şi o atare ipoteză.

Tot nelegală este şi dispoziţia instanţei de a da ordin organelor de cercetare penală (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT) să procedeze, după finalizarea ciclului procesual, la stabilirea concretă a provenienţei bunurilor apelanţilor care, potenţial, ar putea fi un produs al infracţiunii. Această soluţie pe lângă faptul că încalcă regulile stabilite de art. 251 C. proc. pen. referitoare la persoanele care aduc la îndeplinire măsurile de sechestru, sunt în contradicţie şi cu dispoziţiile art. 100 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., conform cărora, în cursul cercetării penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează probe iar în cursul judecăţii, instanţa administrează probe.

Fără o identificare a bunurilor pentru care există "presupunerea rezonabilă" că sunt produs al infracţiunii, instituirea sechestrului asigurator este nelegală, mai ales că ea a fost instituită asupra bunurilor dobândite licit.

Măsura sechestrului asigurător în vederea confiscării produsului infracţiunii nu se poate extinde asupra unei universalităţi de bunuri. În mod obligatoriu, bunurile asupra cărora există presupunerea rezonabilă că provin din infracţiune trebuie identificate anterior dispunerii măsurii de sechestru.

De vreme ce dispoziţiile cuprinse în dispoziţiile art. 249 C. proc. pen. nu conţin nicio limită a întinderii ordinului de sechestru în vederea confiscării speciale, rezultă că măsura sechestrului trebuie să garanteze confiscarea tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunii, concluzie ce se desprinde din coroborarea dispoziţiilor art. 249 C. proc. pen. cu art. 112 alin. (1) lit. e) şi art. 112 alin. (6) C. pen.

În primul rând, măsura sechestrului asupra bunurilor terţilor nu se poate extinde peste ceea ce poate face posibilă confiscarea de la terţi, aşa încât, măsura garantării cu bunurile terţilor a confiscării tuturor produselor directe şi indirecte ale infracţiunii nu stă în limitele legii penale.

În al doilea rând, art. 249 C. proc. pen. conţine limitele întinderii ordinului de sechestru în vederea confiscării speciale. Din interpretarea alin. (4) a acestui articol, rezultă că se pot sechestra numai bunurile aflate în proprietatea sau posesia terţilor, care urmează a fi confiscate.

Se arată că are loc o ingerinţă gravă în dreptul de proprietate al apelanţilor. Astfel, prin dispoziţia dată, instanţa a încălcat dreptul de proprietate al recurentului, drept garantat şi inviolabil conform art. 44 şi art. 136 alin. (5) din Constituţia României, precum şi conform art. 1 al Protocolului 1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

S-au făcut referiri la art. 44 din Constituţia României, art. 27 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenţă naţională.

Nivelul de protecţie impus de normele naţionale poate fi mai ridicat decât cel instituit de convenţiile internaţionale, astfel încât, prezumţia de dobândire licită a averii instituită de art. 44 din Constituţia României nu permite confiscarea specială fără răsturnarea acestei prezumţii.

Teza susţinută de curtea de apel este specifică confiscării extinse şi nu confiscării speciale, chiar dacă este escamotată prin invocarea temeiurilor de la această din urmă instituţie.

Chiar şi o prezumţie de fapt, cum ar fi "diferenţa dintre patrimoniul real şi veniturile legale" presupune existenţa unor elemente certe, concrete care să conducă la o fundamentare corectă a credinţei judecătorului în ceea ce priveşte provenienţa bunurilor. În speţă, instanţa s-a bazat numai pe simpla relaţie de rudenie dintre apelanţi şi inculpat, ceea ce este inadmisibil. Or, chiar şi atunci când Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că fiecare sistem juridic are dreptul a recunoaşte prezumţii de fapt sau de drept (neinterzise în principiu), dar a arătat că dreptul persoanelor la respectarea bunurilor lor presupune existenţa unei garanţii judiciare eficiente (decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului din 5 iulie 2001 pronunţată în cauza Arcuri împotriva Italiei). Este vorba de prima condiţie impusă de art. 1 din Protocolul Adiţional, iar respectarea acesteia de legislaţia naţională este impusă cu putere de lege. Aceasta presupune existenţa unei "legi" în sensul european al termenului, care trebuie să fie accesibilă, previzibilă şi precisă în privinţa condiţiilor şi modalităţilor măsurii privative de proprietate. (principii în cauzele Broniowski şi Beyeler).

Chiar şi dacă s-ar permite că sarcina probei ar fi răsturnată sau partajată, apelanţii nu au avut la dispoziţie o posibilitate reală, concretă şi efectivă, conform standardelor Curţii Europene a Drepturilor Omului, de a face dovada dobândirii licite a averii sale.

Lipsa oricărui element probatoriu care să conducă la concluzia că bunurile sale sunt produs indirect al infracţiunii, precum şi prezumţia de fapt ce derivă din simpla relaţia de rudenie demonstrează încălcarea gravă de către curtea de apel a minimelor garanţii de protecţie a dreptului de proprietate a apelanţilor.

Instanţa a ignorat grav standardele de protecţie asigurate de sistemul de drept român. Răsturnarea prezumţiei de dobândire licită a averii era necesară şi obligatorie în condiţiile în care, în România, prezumţia de dobândire licită a averii instituită prin Constituţie, constituie un standard mai înalt de protecţie permis de reglementările UE şi cele internaţionale. Astfel, în conţinutul punctului 6 şi 12 din preambulul Deciziei-Cadru 2005/212/JAI din 24 februarie 2005 a Consiliului Uniunii Europene arată că:

"(6) În conformitate cu articolul 12 privind sechestrarea şi confiscarea din Convenţia ONU din 12 decembrie 2000 împotriva criminalităţii organizate transnaţionale, statele părţi pot analiza posibilitatea de a solicitat autorului unei infracţiuni să demonstreze originea licită a unor produse presupuse a avea legătură cu infracţiunea sau a altor bunuri care ar putea face obiectul unei confiscări, în măsura în care această solicitare este conformă cu principiile dreptului lor intern şi cu natura procedurii judiciare." "(12) Prezenta decizie-cadru nu împiedică un stat membru, să aplice propriile principii fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil în special prezumţia de nevinovăţie. Drepturile de proprietate, libertatea de asociere, libertatea presei şi libertatea de exprimare în alte mijloace de informare."

Or, în dreptul nostru intern, potrivit art. 44 alin. (8) din Constituţia României "averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă." C. pen. derogă de la acest principiu fundamental, numai în ceea ce priveşte confiscarea extinsă prevăzută de art. 112 C. pen., nu şi în ceea ce priveşte confiscarea specială.

Bunurile mobile şi imobile proprietatea apelanţilor nu puteau forma obiectul sechestrului asigurător în vederea confiscării speciale, întrucât art. 112 alin. (c) C. pen. despre care instanţa afirmă că are acelaşi conţinut ca şi art. 118 lit. (e) vechiul C. pen. nu permit confiscarea de la terţi persoane.

Măsurile de sechestru asigurator prevăzute de art. 249 C. proc. pen. se pot aplica doar prin raportarea dispoziţiilor legale procedurale la cele materiale, din C. pen., referitoare la confiscarea specială, sens în care se face la trimiterea la literatura de specialitate: "Prevederile art. 249 noul C. proc. pen. trebuie corelate cu cele ale art. 112 (…) deoarece bunurile care pot fi confiscate sunt cele asupra cărora se poate institui sechestrul" sau "dacă măsura se ia în acest scop (n.n. a confiscării speciale sau a confiscării extinse), trebuie avute în vedere dispoziţiile art. 112 şi 112 1 cu privire la bunurile şi persoane faţă de care se poate lua măsura, precum şi dispoziţiile art. 306 alin. (7) C. proc. pen."

Din analiza coroborată a prevederilor C. pen. reiese că regula generală este că măsura de siguranţă a confiscării se dispune faţă de: persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată; făptuitor, chiar dacă nu i aplică o pedeapsă, în situaţiile prevăzute de art. 112 şi art. 112 1 C. pen.

În ceea ce priveşte confiscarea specială, această măsură se poate dispune şi cu privire la bunurile proprietatea altor persoane, dar numai în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 112 C. pen., şi anume în cazurile prevăzute de: art. 112 lit. b) C. pen. dacă bunurile au fost folosite în orice mod sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală şi dacă persoana respectivă a cunoscut scopul folosirii lor; art. 112 lit. c) C. pen. dacă bunurile au fost folosite, imediat după săvârşirea faptei, pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obţinut şi dacă persoana respectivă a cunoscut scopul folosirii lor.

Se poate constata astfel, că acolo unde legiuitorul a vrut să prevadă confiscarea specială în mod direct a unor bunuri de la alte persoane decât persoana care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală sau făptuitor, a prevăzut în mod expres acest aspect şi a stabilit şi condiţiile în care se poate face confiscarea specială. Din interpretarea per a contrario a alin. (3) al art. 112 C. pen. rezultă că nu poate fi dispusă confiscarea specială cu privire la bunurile aflate în proprietatea altor persoane decât în măsura în care temeiul acesteia îl constituie art. 112 alin. (1) lit. (b) şi (c) C. pen.

Nu aceeaşi este situaţia pentru cazul de confiscare specială prevăzut de art. 112 lit. e) C. pen., bunurile dobândite prin infracţiune putând fi confiscate numai de la inculpat, nu şi de la alte persoane. Dacă astfel de bunuri au fot înstrăinate, atunci inculpatul va fi obligat la plata contravalorii lor către partea civilă, iar dacă aceasta din urmă nu mai solicită să fie despăgubită, atunci acele sume de bani vor fi predate statului.

Faţă de cele expuse, se poate constata că împotriva averii apelanţilor nu se putea dispune sechestrul asigurător în vederea confiscării speciale în aplicarea art. 112 lit. e) C. pen.

De asemenea, măsura confiscării extinse nu putea fi aplicată în speţă, având în vedere Deciziile Curţii Constituţionale nr. 78/2014 şi nr. 356/2014 potrivit cărora măsura confiscării extinse poate fi aplicată numai pentru faptele săvârşite după data întrării în vigoare a noului C. pen., iar faptele care au făcut obiectul cercetărilor în Dosarul nr. x/2015 au fost săvârşite în perioada iunie 2008 - iulie 2009.

Bunurile mobile şi imobile proprietatea apelanţilor au fost sechestrate, în baza unor criterii specifice confiscării extinse, care nu este aplicabilă în cauză.

Prin Sentinţa penală nr. 90/F din 11.05.2016, instanţa a precizat că sechestrul asigurator asupra bunurilor terţilor este aplicat în vederea confiscării speciale şi nu extinse, indicând în acest sens prevederile art. 112 alin. (1) lit. (e) noul C. pen. şi art. 33 alin. (3) din Legea nr. 656/2002.

Însă din considerentele sentinţei reiese că instanţa s-a raportat la criterii specifice confiscării extinse, conform criteriilor pe care le-a avut în vedere la pronunţarea soluţiei. Astfel, aşa cum a rezultat din considerente, instanţa s-a raportat la elemente specifice confiscării extinse, cum ar fi: conceptele ce stau la baza fundamentării soluţiei: beneficii directe şi indirecte, diferenţa dintre patrimoniul real şi veniturile legale ale terţilor, bunuri care au fost transferate de inculpaţi către terţi sau care au fost dobândite de terţi de la inculpaţi.

Conform art. 5 din Directiva (UE) 42/2014 confiscarea extinsă este definită "confiscarea, totală sau parţială, a bunurilor unei persoane condamnate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni care este susceptibilă să genereze, în mod direct sau indirect, beneficii economice, atunci când, în baza circumstanţelor cauzei, inclusiv a elementelor de fapt şi a probelor disponibile (cum ar fi faptul că valoarea bunurilor este disproporţională în raport cu venitul legal al persoanei condamnate), o instanţă consideră că bunurile în cauză au fost obţinute din activităţi infracţionale.

Iar conform art. 6, confiscarea de la terţi este definită "(…) confiscare produselor sau a altor bunuri a căror valoare corespunde produselor care, în mod direct sau indirect, au fost transferate de o persoană suspectată sau învinuită către terţi sau care au fost dobândite de terţi de la o persoană suspectată sau învinuită, cel puţin în cazurile în care terţii ştiau sau ar fi trebuit să ştie faptul că scopul transferului sau al achiziţionării era evitarea confiscării, pe baza unor elemente de fapt şi circumstanţe concrete, inclusiv a faptului că transferul sau dobândirea a avut loc în mod gratuit sau în schimbul unei sume de bani semnificativ mai reduse decât valoarea de piaţă a bunurilor. Calitatea de beneficiar real al inculpatului A; relaţia de control dintre inculpatul A. şi persoanele fizice şi juridice la care face referire sentinţa penală. În acest sens relevantă este reţinerea instanţei cu privire la necesitatea "harta relaţională", la care face referire în considerentele sentinţei penale. Instanţa şi-a motivat sentinţa pe aşa-zisa confiscare specială dispusă sau împotriva inculpatului A., care urmează a fi dispusă împotriva terţilor, pe "convingerea instanţei" că aceasta şi-a apropriat produsul infracţiunii.

Or termeni, precum "instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale" sau "persoane asupra cărora persoana condamnată deţine controlul" sunt specifice numai confiscării extinse prevăzute de art. 1121 C. pen. (art. 1211 alin. (2) lit. b) şi art. 1211 alin. (3) teza finală din C. pen.), şi nu confiscării speciale.

Astfel, faţă de modalitatea în care instanţa a analizat şi a aplicat măsura sechestrului, aceasta a avut în vedere o viitoare confiscare extinsă asupra terţilor, care nu ar putea fi însă posibilă, indiferent de temeiul legal pe care l-a indicat. Or, este binecunoscut faptul că potrivit principiului nemo judex in causa sau judecarea cauzei nu se poate face nici în mod disimulat, calificarea operaţiunii fiind dată d conţinutul său concret şi nu de termenii utilizai ori de invocarea unui anumit temei juridic impropriu, care susţine soluţia doar aparent.

Soluţia instanţei creează premisele unei deposedări forţate, fără ordin de confiscare şi încalcă drepturi şi principii fundamentale.

Prealabil, s-a învederat faptul că instituirea sau chiar menţinerea prin hotărâre a unor măsuri provizorii, cum sunt cele de sechestru asigurător în vederea confiscării, ar fi posibilă numai în măsura în care ar exista proceduri judiciare ulterioare, care să permită definitivarea unor astfel de măsuri (prin confiscare sau ridicarea sechestrelor).

Căile de atac nu pot fi încadrate în această categorie, întrucât, nu permit independent de exercitarea lor definitivarea măsurilor asigurătorii instituite provizoriu. În aceste condiţii se ridică în mod just întrebarea ce se întâmplă cu astfel de măsuri.

Din punctul de vedere al apărării, atrage consecinţe inadmisibile: în lipsa unui ordin de confiscare, creează o situaţie nepermisă de legea penală. Potrivit practicii şi jurisprudenţei în materia executării silite actuale, sechestrul asigurător penal devine executoriu de la data rămânerii definitive a hotărârii. Se deschide practic posibilitatea de a se ajunge la o deposedare forţată a terţului de bunurile sale pe calea executării silite, măsură care apare în final ca o veritabilă confiscare mascată. Dacă s-ar considera legal raţionamentul instanţei şi mecanismul creat, s-ar ajunge cu destul de multă uşurinţă la încălcarea sau eludarea regulilor imperative aplicabile în materia confiscării dar şi a garanţiilor instituite de lege cu privire la respectarea standardelor de protecţie a drepturilor omului, reliefate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, art. 21 8 "Accesul liber la justiţie") şi art. 44 ("Dreptul la proprietate privată") din Constituţie. De altfel, soluţia nu este compatibilă nici cu normele de drept european în materie de confiscare, care nu permit deposedarea unui terţ de bunurile sale, nici în mod direct şi nici în mod indirect, în lipsa unui ordin ulterior de confiscare.

S-a apreciat că instanţa curţii de apel a încălcat art. 6 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Măsura sechestrului asigurator asupra bunurilor apelanţilor instituit direct prin sentinţă nu a respectat dispoziţiile CEDO în ceea ce priveşte dreptul la un proces echitabil, şi dreptul la un tribunal, drept component a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 paragraful (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Instanţa, dacă consideră că există presupunerea rezonabilă că bunurile sale sunt produs al infracţiunii, imediat după luarea măsurii avea obligaţia să-i citeze, să le aducă la cunoştinţă care sunt indiciile sale ce au dus la concluzia că există suspiciunea rezonabilă că posedau bunuri care provin din faptele penale deduse judecăţii.

1. Nu a fost respectat principiul egalităţii părţilor.

Egalitatea părţilor semnifică egalitatea acestora în raporturile procesuale cu instanţa, dar şi în raporturile dintre ele, prin recunoaşterea aceloraşi drepturi procesuale şi impunerea aceloraşi obligaţii, principiu consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţia României. În speţă, acest principiu nu a fost respectat. Nu se poate vorbi nici de respectarea principiului "egalităţii armelor". Instanţa are competenţa să dispună o măsură asiguratorie prezumând că bunul este dobândit din surse ce provin din fapte penale, dar apelanţii nu avut posibilitatea de a demonstra contrariul, câtă vreme măsura s-a luat prin sentinţă şi nu a fost citat ulterior. Or, cerinţa egalităţii armelor impune asigurarea unui "echilibru just" între părţi, ce implică obligaţia ca fiecăreia dintre părţi să i se ofere o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza - inclusiv probele - în condiţii care să nu o situeze într-o situaţie de net dezavantaj faţă de partea adversă Dombo Beheer B.V. împotriva Ţărilor de Jos, pct. 33).

Curtea a arătat pe acest aspect şi faptul că în cauzele care opun parchetul unei persoane de drept privat, parchetul poate beneficia de o poziţie privilegiată, justificată de protecţia ordinii publice. Cu toate acestea, persoana de drept privat nu poate fi plasată într-o situaţie de dezavantaj nejustificat în raport cu cea a parchetului (Stankiewicz împotriva Poloniei, pct. 69). Or, în cauză apelanţii au fost poziţionaţi într-o situaţia total dezavantajoasă, întrucât nu i s-a oferit posibilitatea de a-şi apăra în mod efectiv dreptul de proprietate în faza de fond a procesului.

În ceea ce priveşte regimul probator, conform Convenţiei, caracterul echitabil al procedurii este evaluat în lumina întregii proceduri, în special a modului în care au fost colectate probele (Elsholz împotriva Germaniei (MC), pct. 66). Prin urmare, trebuie să se asigure că mijloacele de probă au fost prezentate astfel încât să asigure un proces echitabil (Blucher împotriva Republicii Cehe, pct. 65). Instanţa trebuia să efectueze o examinare efectivă a probelor propuse de părţi (Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, pct. 59). Or, instanţa a concluzionat că bunurile lor sunt sau ar putea fi produse ale infracţiunilor cercetate în dosar fără o minimă probă în cauză.

Faţă de cele menţionate, au solicitat instanţei: admiterea apelurilor declarate de VVVVVVV., WWWWWWW., II., NN., XXXXXXX., YYYYYYY., astfel cum au fost formulate, desfiinţarea dispoziţiilor din Sentinţa penală nr. 90/F din 11.05.2016 referitoare la instituirea măsurii sechestrului asigurător în vederea garantării confiscării speciale dispuse faţă de bunurile apelanţilor.

La apelurile mai sus menţionate au fost anexate extrase de cont şi alte înscrisuri, un înscris de la S.C. F. S.R.L.

De asemenea, se află la dosar fotocopii ale Hotărârii nr. 10 din 14 ianuarie 2016 a Colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti, prin care la art. 1 s-a aprobat în cadrul secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, modificarea compunerii completelor de judecată C17A, C17 Co, C7A, C7Co, C20 A, C20 Co, C10A, C10Co, C12DL, C12Co-Dl, C15DL, C15Co-Dl, C2DL, C2Co-DL, C5Dl şi C5Co-Dl, fiind arătaţi în concret judecătorii; art. 2 s-a aprobat, în cadrul secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, modificarea compunerii completelor de judecată, în sensul înlocuirii doamnei judecător ZZZZZZZ. cu doamna judecător SSSSSSS., în completele C17 DL şi C17 Co-Dl din şedinţa de drepturi şi libertăţi de la data de 9 februarie 2016, potrivit planificării ataşate; la art. 3 s-a aprobat, în cadrul secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, modificarea compunerii completelor de judecată, în sensul înlocuirii doamnei judecător RRRRRRR. cu doamna judecător SSSSSSS., în completele C7F, C7CP şi C7CO-CP din şedinţa de fond/cameră preliminară/contestaţii cameră preliminară de la data de 22 ianuarie 2016; fotocopiile în triplu exemplar ale adresei Curţii de Apel Bucureşti către doamnele C. şi doamna D. prin care li se înaintează Hotărârea nr. 10/14.01.2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, de modificare a planificării şedinţelor de judecată aferentă lunii ianuarie 2016, în sensul că doamna judecător RRRRRRR. va fi înlocuită de doamna judecător SSSSSSS, în şedinţa de fond/cameră preliminară/contestaţii cameră preliminară din data de 22.01.2016, în completele de judecată C7F, C7CP, C7COCP. S-a precizat că nu există o hotărâre de colegiu prin care să se fi dispus "înfiinţare C F continuitate".

La termenul de judecată de la 24 noiembrie 2016, Înalta Curte a pus în discuţie solicitarea de reunire a Dosarelor nr. x/2016 la prezentul dosar, fiind consemnate concluziile părţilor.

Înalta Curte, după deliberare, constatând că, prezenta cauză are ca obiect contestaţiile formulate în temeiul art. 250 1 C. proc. pen., iar dosarul la care, se solicită reunirea are ca obiect apelul, fiind vizată aceeaşi hotărâre, precum şi că apelul va trebui să urmeze procedura prevăzută de lege pentru apel, iar contestaţiile se vor soluţiona după procedura prevăzută de art. 425 1 C. proc. pen., care presupune termene mai scurte, ceea ce nu ar fi posibil în situaţia în care s-ar admite ca aceste contestaţii să fie soluţionate în procedura apelului, a respins cererea de reunire a Dosarului nr. x/2016 la Dosarul nr. x/2015, prezenta cauză, urmând a fi trimisă la Completul 2, complet învestit iniţial cu soluţionarea acesteia. S-a pus în discuţie solicitarea de amânare a cauzei, formulată de apelanta intimată inculpată C. care a învederat instanţei că apărătorul său ales, avocat AAAAAAAA. i-a comunicat în cursul dimineţii şedinţei de judecată că este în imposibilitate de prezentare, întrucât zborul Companiei BBBBBBBB. cu care trebuia să se deplaseze de la Cluj-Napoca la Bucureşti a fost anulat, precizând că are o serie de înscrisuri ca probe în circumstanţiere în favoarea sa, referitor la plata prejudiciului, atât al său, cât şi al inculpatei D., care se află tot la acest avocat.

De asemenea, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C. şi D., concluziile părţilor fiind consemnate în încheierea de şedinţă.

Înalta Curte a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., fiind amânată cauza la 12 ianuarie 2017.

În considerentele încheierii, în ceea ce priveşte măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D. s-au făcut referire la art. 208 alin. (2) din C. proc. pen., art. 208 alin. (5), art. 215 alin. (8) din acelaşi cod, iar din analiza actelor şi lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile procedurale menţionate a constatat, pe de-o parte, că, în speţă, nu au apărut împrejurări din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar, iar, pe de altă parte, că temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin şi impun în continuare, plasarea inculpaţilor sub puterea sa. Potrivit ultimei dispoziţii de menţinere a măsurii respective, confirmată ca fiind legală şi temeinică la data de 13 octombrie 2016, prin menţinerea măsurii controlului judiciar, nu au intervenit împrejurări care să determine o altă evaluare a acesteia. De asemenea, a constatat că probatoriul din faza de urmărire penală, precum şi probatoriul pe care instanţa de fond l-a administrat, în mod nemijlocit a fundamentat, în continuare, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată. De asemenea, au fost menţionate, în succesiunea lor măsurile preventive dispuse faţă de inculpaţi. Raportat la cuantumul mare al pedepselor aplicate inculpaţilor de prima instanţă (inculpatul A. fiind condamnat la pedeapsa de 8 ani şi 8 luni închisoare; iar inculpatele C. şi D. la pedepse de câte 6 ani închisoare), Înalta Curte a apreciat şi sub acest aspect că, durata cumulată a măsurilor preventive nu a depăşit un termen rezonabil. Prin urmare, având în vedere că se menţin, în continuare, temeiurile care au justificat luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive a controlului judiciar şi că nu au apărut alte împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. s-a menţinut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D.

La dosarul cauzei au fost depuse note de şedinţă de către inculpatul A. prin apărători, prin care menţionează că îşi însuşeşte şi susţine motivul de ordine publică invocat de inculpatele C. şi D., solicitând în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. pronunţarea unei decizii prin care să se dispună admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, arătând în amănunt argumentele în susţinerea acestei soluţii, aceste note fiind înregistrate prin Registratura Generală a Înaltei Curţi sub nr. x la 10 ianuarie 2017, care au fost anexate fotocopiile mai multor înscrisuri a adresei de la Curtea de Apel Bucureşti prin care s-a răspuns solicitării apelantelor C. şi D., a Hotărârii nr. 10 din 14 ianuarie 2016 a Colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti, a extrasului de pe hotărâri ale Colegiului de conducere ale Curţii de Apel Bucureşti în perioada decembrie 2015 - 01 iunie 2016, comunicatul Curţii de Apel Bucureşti din data de 4 noiembrie 2015, a Hotărârii nr. 249 din 11 decembrie 2015 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, a planificării şedinţelor de judecată în perioada 1 ianuarie 2016 - 31 ianuarie 2016, a Hotărârii nr. 28 din 2 februarie 2016 a Colegiului de conducere al Curţii de Apel Bucureşti, în care s-a dispus replanificarea doamnei judecător SSSSSSS. în şedinţele de judecată ale secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, acestea fiind indicate în mod expres şi planificarea şedinţelor de judecată în perioada 1 februarie 2016 - 29 februarie 2016, compunerea completelor de judecată, a complete lor de fond, a completelor de cameră preliminară, a completelor de apel, a completelor de contestaţii, a completelor de drepturi şi libertăţi/contestaţii de drepturi şi libertăţi, a Hotărârii nr. 36 din data de 16 februarie 2016 a Colegiului de conducere a Curţii de Apel Bucureşti, în dublu exemplar a planificării completelor de judecată în perioada 1 martie 2016 - 31 martie 2016, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

La dosarul cauzei au fost depuse mai multe înscrisuri de către doamna judecător SSSSSSS. adresate Inspecţiei Judiciare, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

La termenul de judecată de la 12 ianuarie 2017 s-au consemnat aspecte privind discuţiile purtate de către părţi asupra unor cereri, aşa cum rezultă din încheierea de la termenul menţionat, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

De asemenea, la interpelarea Înaltei Curţi dacă doresc să dea declaraţii, în prezenta cauză, apelanţii intimaţi inculpaţi D., B., A. şi C., pe rând au arătat că nu doresc să dea declaraţie, iar intimatul intimat inculpat E. a răspuns afirmativ.

În baza art. 420 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 374 alin. (2), art. 378, art. 108 şi urm. C. proc. pen., Înalta Curte a procedat la audierea intimatului inculpat E., declaraţia sa fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei după citire şi semnare, după ce, anterior, s-a acordat posibilitatea părţilor să adreseze întrebări inculpatului, declaraţie aflată la dosarul Înaltei Curţi.

În timpul audierii intimatului inculpat E., Înalta Curte conform art. 380 alin. (3) C. proc. pen. a respins întrebări aşa cum rezultă din conţinutul încheierii de la termenul menţionat.

De asemenea s-a acordat părţilor cuvântul pe probe, amplele concluzii fiind consemnate în încheierea arătată.

Înalta Curte, în temeiul art. 100 alin. (2) C. proc. pen. a admis solicitările formulate de reprezentantul Ministerului Public, apelantul O. şi apelanţii intimaţi inculpaţi A., C. şi C. şi D., prin apărători, de efectuare a unei adrese la Curtea de Apel Bucureşti pentru a comunica dacă în afara datei de 22 ianuarie 2016 pentru care doamna judecător SSSSSSS. a fost desemnată să între ca judecător de permanenţă pe completul C7F, aparţinând doamnei judecător RRRRRRR., potrivit HCC nr. 10 din 14 ianuarie 2016, doamna judecător SSSSSSS. a mai fost desemnată prin hotărâre de colegiu, să preia acelaşi complet C7F şi la alte date ulterioare.

În temeiul art. 100 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. a respins solicitarea formulată de apelantul O., apărătorul ales al apelantelor intimate inculpate C. şi D. privind efectuarea unei adrese către Consiliul Superior al Magistraturii, secţia de Judecători pentru a comunica modalitatea de sesizare a Inspecţiei Judiciare, respectiv comunicarea unei copii de pe acţiunea disciplinară, întrucât proba nu are relevanţă în raport cu obiectul probaţiunii din cauză.

În temeiul art. 100 alin. (4) lit. f) raportat la art. 118 C. proc. pen. şi art. 116 alin. (3) C. proc. pen. a respins solicitarea reprezentantului Ministerului Public de audiere a apelanţilor O. şi Z., dispoziţii legale potrivit cărora: "Organele judiciare pot respinge o cerere privind administrarea unor probe, atunci când, administrarea probei este contrară legii", art. 118 C. proc. pen. "Declaraţia de martor dată de o persoană care, în aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosit împotriva sa. Organele judiciare au obligaţia să menţioneze cu ocazia consemnării declaraţiei, calitatea procesuală anterioară", iar art. 116 alin. (3) C. proc. pen. "Nu pot face obiectul declaraţiei martorului acele fapte sau împrejurări al căror secret ori confidenţialitate poate fi opusă prin lege organelor judiciare". Cum din actele şi lucrările dosarului rezultă că apelanţii O. şi Z., anterior, au fost cercetaţi, în calitate de notari publici, iar în situaţia în care aceştia ar fi audiaţi există pericolul să se autoincrimineze.

În temeiul art. 100 alin. (4) lit. f) cu referire la art. 83 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a respins cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public privind audierea apelantei intimate inculpata C., având în vedere că aceasta şi-a exprimat poziţia procesuală, în sensul de a nu da declaraţie în cauză.

A încuviinţat depunerea chitanţelor de către apărătorul ales al apelantelor intimate inculpate C. şi D., privind acoperirea prejudiciului.

La dosarul cauzei au fost depuse mai multe înscrisuri de către doamna judecător SSSSSSS., aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Apelanta intimată inculpată C., prin apărător a depus la dosarul cauzei o cerere, la care a ataşat mai multe înscrisuri, aflată la dosarul Înaltei Curţi, prin care a solicitat încuviinţarea părăsirii ţării în perioada 7 - 9 februarie 2017, pentru a se putea prezenta la o clinică de specialitate din Viena, Austria, în vederea efectuării unor analize de specialitate care nu pot fi efectuate pe teritoriul României, ca urmare a unor probleme de sănătate.

Apelanta a arătat că a suferit la vârsta de 14 ani o intervenţie chirurgicală la glanda tiroidă, urmare a căreia, recent, au intervenit o serie de complicaţii care necesită prezenţa sa la unitatea spitalicească din Viena pentru a fi verificate. Analizele necesare nu pot fi efectuate în nicio clinică din România, clinica din Viena, fiind probabil cel mai apropiat loc unde acestea pot fi efectuate.

S-au anexat scrisorile medicale (atât în limba germană, cât şi traduse în limba română) care atestă faptul că aceasta va fi internată în perioada menţionată în clinica din Viena, dar şi biletele de avion achiziţionate în acest scop, precum şi rezervarea de la hotel.

La termenul de judecată de la 3 februarie 2016, stabilit în vederea discutării cererii formulate, după punerea în discuţia părţilor, ale căror concluzii au fost consemnate în încheierea de şedinţă, în temeiul art. 215 alin. (9) raportat la art. 215 alin. (8) C. proc. pen. a fost admisă cererea de încuviinţare a părăsirii temporare a teritoriului ţării formulată de inculpata C.

S-a încuviinţat inculpatei C. să părăsească teritoriul României în perioada 07 - 09 februarie 2017 pentru a se deplasa în Austria în vederea prezentării la o clinică de specialitate din Viena, pentru efectuarea unor analize medicale de specialitate.

În temeiul art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatei că, în cazul încălcării obligaţiei de a reveni pe teritoriul României până la data de 10 februarie 2017, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

Înalta Curte pentru a dispune măsura mai sus menţionată a reţinut că examinând cererea formulată prin prisma dispoziţiilor art. 215 alin. (9) C. proc. pen. raportate la cele ale art. 215 alin. (8) C. proc. pen., a constatat că în cursul judecăţii, instanţa de judecată poate dispune din oficiu sau la cererea motivată a inculpatului, prin încheiere, impunerea unor noi obligaţii pentru acuzat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta.

Deşi legea nu prevede, în mod expres, care sunt situaţiile în care persoanele faţă de care s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, pe durata căruia s-a impus acestora obligaţia de a nu depăşi limita teritorială a României, pot beneficia de încuviinţarea părăsirii temporare a teritoriului ţării, instanţa de judecată, procedând la analiza împrejurărilor la care fac referire cei care formulează o astfel de cerere, a apreciat în ce măsură acestea pot constitui motive temeinice pentru admiterea unei astfel de solicitări, ţinând seama şi de scopul urmărit de legiuitor în reglementarea acestei măsuri restrictive de libertate.

În acest sens, pe baza actelor anexate cererii, Înalta Curte a constatat că există un motiv justificat de încuviinţare a părăsirii temporare a ţării de către inculpata C., aceasta menţinând în faţa instanţei importanţa efectuării acestor analize medicale într-o clinică de specialitate din Viena, Austria, deoarece a suferit o intervenţie chirurgicală la glanda tiroidă la vârsta de 14 ani, iar în timp au intervenit o serie de complicaţii care necesită prezenţa sa la o clinică de specialitate din Viena, deoarece aceste analize nu pot fi efectuate la nicio clinică din România.

În condiţiile în care inculpata C. a solicitat prezenţa sa pentru o perioadă scurtă de timp, în vederea efectuării unor investigaţii medicale, respectiv 7-9 februarie 2017, Înalta Curte a apreciat că încuviinţarea părăsirii ţării în această perioadă nu afectează bună desfăşurare a procesului penal, în contextul în care inculpata va avea obligaţia de a se prezenta la termenul acordat în cauză la data de 23 februarie 2017, iar scopul măsurii preventive a controlului judiciar este pe deplin îndeplinit în continuare, chiar şi în condiţiile acestei încuviinţări.

Or, în condiţiile în care inculpata se află sub control judiciar din data de 18.09.2014, iar până la acest moment procesual a respectat întocmai dispoziţiile instanţei de judecată şi obligaţiile aferente măsurii preventive în care se află, s-au ajunge la încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Convenţia europeană a drepturilor persoanei la viaţă familială şi privată, fără ca această ingerinţă a autorităţilor să fie justificată pe baza necesităţii pentru securitatea naţională, siguranţă publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi libertăţilor altora, într-o societate democratică, aşa cum prevede art. 8 alin. (2) din Convenţie, ingerinţa nefiind, aşadar, proporţională cu scopul vizat, nefiind păstrată în cazul dat justul echilibru între interesul general al statului (buna desfăşurare a procesului penal) şi interesul particular al inculpatei (permisiunea de a pleca pentru o scurtă perioadă de timp, în Austria, pentru rezolvarea problemelor medicale).

Astfel, având în vedere necesitatea şi importanţa deosebită a analizelor medicale pe care inculpata urmează a le efectua, ţinând seama şi de comportamentul procesual adecvat al inculpatei pe întreg parcursul procedurii judiciare, care în toată această perioadă nu a încălcat obligaţiile impuse prin măsura controlului judiciar, circumstanţiale şi prin asumarea respectării obligaţiei de reîntoarcere în ţară, la termenul fixat, Înalta Curte a încuviinţat solicitarea inculpatei de a se deplasa în Austria, în perioada 07-09 februarie 2017, în vederea prezentării la o clinică de specialitate din Viena, pentru efectuarea unor analize medicale, apreciind că măsura dispusă nu contravine scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) C. proc. pen.

Totodată, în temeiul art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatei că, în cazul încălcării obligaţiei de a reveni pe teritoriul României până la data de 10 februarie 2017, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive, aşa cum rezultă din încheierea de la data mai sus menţionată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

La dosarul cauzei au fost primite prin Registratura Generală a Înaltei Curţi sub nr. x la 8.02.2017 şi depuse la dosar adresa de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la care au fost ataşate fotocopii ale Hotărârii nr. 28 din 2 februarie 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti, a Hotărârii nr. 182 din 25 august 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti, planificările şedinţelor de judecată în perioada 1 iulie 2016 - 31 iulie 2016, 1 august 2016 - 31 august 2016, a Hotărârii nr. 10 din data de 14 ianuarie 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

În adresa menţionată se menţionează că prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 10/14.01.2016 s-a aprobat modificarea planificării şedinţelor de judecată aferente lunii ianuarie 2016, în sensul că doamna judecător RRRRRRR. a fost înlocuită de doamna judecător SSSSSSS. în şedinţa de fond/cameră preliminară/contestaţii cameră preliminară din data de 22.01.2016, în compunerea completurilor de judecată C/F, C7CP, C7CO-CP, având în vedere împrejurarea că doamna judecător RRRRRRR. urma să participe la programul profesional International Visitors Leadership Program (IVLP) On Demand, în SUA în perioada 20.01.2016 - 31.01.2016.

Totodată, s-a precizat că în perioada februarie- august 2016, doamna judecător SSSSSSS. nu a mai fost desemnată pentru a face parte din completul de judecată C/F şi C/CP/C7 CO-CP - atribuit doamnei judecător RRRRRRR. - fiindu-i atribuite alte complete de fond/cameră preliminară prin hotărâre a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti (nr. 28/2016).

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 182 din 25.08.2016 s-a dispus atribuirea completurilor de judecată C5F, C5CP, C5CO-CP, C3DL, C3CO-DL, C5DL, C5CO-DL, C7DL, C7CO-DL, C17DL, C17CO-DL, pentru luna septembrie 2016 şi C7F, C7CP, C7CO-CP, exclusiv la data de 30 septembrie 2016 doamnei judecător SSSSSSS., faţă de necesitatea menţinerii unui echilibru între judecătorii secţiei sub aspectul participării acestora la şedinţele de judecată, având în vedere că doamna judecător SSSSSSS. nu făcea parte din compunerea completurilor de judecată deja constituite în vederea soluţionării apelurilor.

Din fotocopia Hotărârii nr. 28 din data de 2 februarie 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti la art. 2 rezultă că a fost aprobată în cadrul secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, atribuirea unor complete de judecată doamnei judecător SSSSSSS., după cum urmează: C5F, C5CP, C5CO-CP - judecător CCCCCCCC. şi C4F, C4CP, C4CO- CP - judecător DDDDDDDD., pentru perioada februarie - iunie 2016; C16DL, C16CO-DL, C17DL, C17CO-DL, C18DL, C18CO-DL, C19DL, C19CO-DL pentru luna februarie; C1DL, C1CO-DL, C2DL, C2CO-DL, C6DL, C6CO-DL pentru luna martie 2016; C3DL, C3CO-DL, C4DL, C4CO-DL, C5DL, C5CO-DL, C7DL, C7CO-DL, pentru luna aprilie 2016;C9DL, C9CO-DL, C10DL, C10CO-DL, C11DL, C11CO-DL, C12DL, C12CO-DL, pentru luna mai 2016; C13DL, C13CO-DL, C14DL, C14CO-DL, C15DL, C15CO-DL, C20DL, C20CO-DL, pentru luna iunie 2016.

Din fotocopia Hotărârii nr. 182 din 25 august 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti la art. 1 rezultă în esenţă:

d) atribuirea completelor de judecată C5F, C5CP, C5CO-CP, C3DL, C3CO-DL, C5DL, C5CO-DL, C7DL, C7CO-DL, C17DL, C17CO-DL, pentru luna septembrie 2016 şi C7F, C7CP, C7CO-CP, exclusiv la data de 30 septembrie 2016, doamnei judecător SSSSSSS;

h) planificarea de permanenţă pentru săptămâna 26.09.2016-30.09.2016 ce trebuie asigurată de C12A (în compunerea EEEEEEEE. - ZZZZZZZ.) va avea compunerea EEEEEEEE. - SSSSSSS.

La dosarul cauzei au fost depuse înscrisuri de către doamna judecător SSSSSSS., aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Apelantele inculpate C. şi D., prin apărător ales au formulat cerere, prin care au solicitat, în principal, să se dispună schimbarea încadrării juridice a infracţiunii reţinute din complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 295 raportat la art. 308 şi 309 C. pen., în complicitate la infracţiunea de abuz în frauda creditorilor prevăzută de art. 239 C. pen., iar, în subsidiar, să se dispună schimbarea încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 295 raportat la art. 308 şi 309 C. pen., în complicitate la infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990.

S-a arătat că în cursul cercetării judecătoreşti au formulat o cerere de schimbare a încadrării juridice din complicitate la infracţiunea de delapidare, în complicitate la infracţiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor. Cererea lor a fost respinsă prin Sentinţa penală nr. 90/F pronunţată în data de 11.05.2016 de către judecătorul fondului din cadrul Curţii de Apel Bucureşti.

Astfel, cum s-a arătat şi prin motivele de apel formulate în prezenta cauză, au apreciat că sentinţa este eronată sub aspectul încadrării juridice reţinute de către prima instanţă. Judecătorul de fond a realizat o scurtă prezentare comparativă a celor două infracţiuni fără a se referi suficient şi efectiv la starea de fapt reţinută în actul de sesizare a instanţei şi fără a prezenta care sunt elementele din analiza comparativă realizată care conduc la concluzia reţinută, respectiv că în situaţia dată ar fi în prezenţa unei infracţiuni de delapidare şi nu de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

Cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de delapidare în infracţiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

Se consideră că faptele expuse în actul de sesizare întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz de încredere în frauda creditorilor şi nu ale infracţiunii de delapidare.

S-au făcut referire la cele două incriminări şi la aspecte de doctrină.

Or, în ipoteza în care starea de fapt se prezintă asemenea celei din situaţia dată, este evident că nu este delapidare. Dacă inculpatul A. ar fi comis fapta în coautorat cu unul dintre inculpaţi (care să aibă un drept de detenţie asupra bunurilor asemene administratorului), în sarcina acestuia din urmă ar fi fost reţinută infracţiunea de abuz de încredere prin frauda creditorilor şi nu infracţiunea de furt datorită faptului că nu există o acţiune de deposedare, respectiv însuşire pe nedrept a unui bun. Dacă acest al doilea coautor nu ar avea calitatea de debitor, în sarcina lui ar fi reţinută forma simplă a infracţiunii de abuz de încredere.

În egală măsură, acţiunea de însuşire din conţinutul infracţiunii de delapidare presupune luarea efectivă a unor bunuri din patrimoniul societăţii al cărei gestionar sau administrator este făptuitorul. Spre pildă, în situaţia în care administratorul unei societăţi îşi însuşeşte efectiv bani sau bunuri din patrimoniul societăţii se află în prezenţa acestei infracţiuni. Dacă, în schimb, făptuitorul încheie anumite acte juridice prin care înstrăinează active din patrimoniul societăţii astfel încât creditorii acesteia să nu mai aibă posibilitatea de valorificare a creanţelor, s-a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare indiferent cine este beneficiarul actelor de înstrăinare.

S-a apreciat că, dacă recunosc scopul fraudării creditorilor, astfel cum au arătat toţi inculpaţii că a existat, singurul element discutabil al încadrării juridice poate avea loc între infracţiunile de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor şi bancrută frauduloasă. Infracţiunea de bancrută frauduloasă are însă ca premisă existenţa stării de insolvenţă, cel puţin din punct de vedere faptic, în timp ce la infracţiunea de abuz de încredere prin frauda creditorilor starea de insolvenţă, chiar şi faptică, survine tocmai în urma comiterii actelor de executare. Având în vedere aceste aspecte, întrucât la data comiterii actelor de executare societatea H. nu se afla în incapacitate de plată a creanţelor, chiar această stare a intervenit ca urmare a comiterii actelor de executare, s-a apreciat că în situaţia dată să se afle în prezenţa infracţiunii de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

Revenind la distincţia între infracţiunile de delapidare şi abuz de încredere prin fraudarea creditorilor, s-a apreciat că este relevant şi util să se amintească de Decizia nr. 2574 pronunţată în data de 29 iunie 2010 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Apelantele prin apărător consideră că este o asemănare pronunţată existentă între cele două stări de fapt, s-a apreciat că şi soluţionarea acestora trebuie să aibă acelaşi caracter similar. Având în vedere însă, că, astfel cum s-a precizat, în situaţia de faţă nu există o stare de insolvenţă faptică la momentul comiterii actelor de executare, încadrarea juridică corectă este abuz de încredere prin fraudarea creditorilor şi nu bancrută frauduloasă.

Astfel, cum s-a arătat şi cu alte ocazii, subiectul pasiv al infracţiunii de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor este tocmai creditorul care în urma comiterii actelor de executare de către debitor, ajunge în imposibilitate de valorificare a creanţei pe care o deţine. În situaţia de faţă, creditorii societăţii H. sunt cei care au fost expuşi şi în tabelul definitiv al creditorilor din procedura insolvenţei societăţii H.

Referitor la cererea subsidiară de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de delapidare în infracţiunea de folosire cu rea-credinţă a creditului societăţii.

În situaţia în care instanţa va aprecia totuşi, asemenea instanţei de fond, că scopul principal al inculpatului A. a fost însuşirea bunurilor din patrimoniul societăţii şi nu prejudicierea creditorilor, au considerat că trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:

Acţiunea materială a inculpaţilor, descrisă şi la pct. I din prezenta cerere, respectiv fapta administratorului unei societăţi de a încheia contracte care prejudiciază societatea şi/sau terţie persoane întruneşte elementele constitutive ale mai multor infracţiuni, fiind în prezenţa unui concurs de calificări. Cele mai mari probleme de delimitare par a surveni între infracţiunea de delapidare şi infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 datorită faptului că ambele sunt infracţiuni de serviciu. O altă întrebare care intervine în acest context este dacă prevederile art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 au caracter special şi trebuie a fi aplicate cu prioritate faţă de dispoziţiile C. pen., în temeiul principiului specialia generalibus derogant.

În C. pen. 1696, delapidarea era o infracţiune împotriva patrimoniului. Astfel, obiectul juridic principal era protejarea patrimoniului societăţii, în timp ce obiectul juridic secundar era reprezentat de relaţiile de serviciu. Prin adoptarea noului C. pen., legiuitorul a ales să introducă infracţiunea de delapidare în sfera infracţiunilor de serviciu. Or, într-o asemenea situaţie, s-a observat că şi infracţiunea prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) are acelaşi obiect juridic precum delapidarea.

În egală măsură, elementele constitutive ale celor două infracţiuni se suprapun parţial, cu precădere, în situaţii, precum cea de faţă, rezultând un concurs de calificări juridice.

Potrivit art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990, constituie infracţiune fapta administratorului unei societăţi care "foloseşte, cu rea-credinţă, bunuri sau creditul de care se bucură societatea, într-un scop contrar intereselor acesteia, sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect".

În timp ce, potrivit art. 295 C. pen., delapidarea este fapta administratorului care foloseşte sau îşi însuşeşte bani, valori sau alte bunuri pe care le administrează. Nu trebuie trecută cu vederea nici întrebarea dacă administratorul unei societăţi care are şi calitatea de asociat unic poate să comită infracţiunea de delapidare de vreme ce orice câştig al societăţii îi profită chiar acestuia. Şi din această perspectivă, s-ar părea că incriminarea prevăzută în legea societăţilor corespunde mai precis intenţiei legiuitorului care a urmărit să sancţioneze tocmai eventualele conduite ilicite pe care însuşi administratorul le-ar adopta împotriva societăţii al cărei interes are datoria să îl protejeze.

Au fost evidenţiate soluţii relevante din practica judiciară de la prima instanţă şi apel.

La termenul de judecată de la 23 februarie 2017, apărătorul ales al inculpatelor C. şi D., a depus la dosar chitanţele privind plata prejudiciului de către aceste inculpate.

De asemenea a fost repusă în discuţia reprezentantului Ministerului Public să-şi exprime poziţia sa. Referitor la cererea formulată de doamna judecător SSSSSSS., fiind consemnată poziţia reprezentantului Ministerului Public.

Înalta Curte, după deliberare, a respins cererea formulată de către doamna judecător SSSSSSS., cu privire la solicitarea acesteia de a-i parveni înscrisuri de la dosar pe care să le prezinte într-un dosar disciplinar, deschis la Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile în care aceasta nu are calitatea de parte în prezenta cauză. În plus, aceste înscrisuri pot fi solicitate de către Inspecţia Judiciară, dacă este învestită şi consideră că sunt necesare pentru rezolvarea acestei acţiuni.

Reprezentantul Ministerului Public a învederat că la data de 21 noiembrie 2016, la dosarul cauzei a fost depusă o cerere din partea S.C. F. pentru termenul din data de 24 noiembrie 2016, prin care se aduce la cunoştinţa instanţei, faptul că mandatul emis numitului SS. reprezentantul acestei societăţi a expirat. Prin urmare, societatea nu mai are o persoană care să îndeplinească calitatea de reprezentant şi nu-şi mai poate desfăşura activitatea, mandatul special fiind emis de societatea TT., iar inculpatul A., prin declaraţiile sale, a arătat că el controlează această societate şi l-a numit mandatar pe numitul SS.

Totodată, a precizat că la acest moment activitatea S.C. F. continuă, că există contracte de închiriere şi sume de bani care trebuie recuperate, sens în care a solicitat instanţei, fie să permită inculpatului A. să ia legătura cu SS., martor în prezentul dosar, faţă de care avea interdicţia de a lua legătura pentru a i se prelungi mandatul, fie numirea unui alt administrator pentru a se continua activitatea acestei societăţi comerciale.

Aspectele mai sus menţionate au fost puse în discuţia părţilor, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data menţionată.

Înalta Curte, având în vedere că S.C. F., care are calitatea de apelant intimat inculpat în acest dosar nu are un reprezentant legal, va acorda un nou termen pentru a se efectua o adresă către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă pentru a fi numit un practician în insolvenţă în conformitate cu dispoziţiile art. 491 alin. (3) C. proc. pen.

De asemenea, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C. şi D., fiind consemnate concluziile părţilor.

Înalta Curte a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., măsură pe care o menţine.

În considerentele încheierii, instanţa supremă a făcut referiri la art. 208 alin. (2), alin. (5), art. 207 alin. (3) - (5), 207 alin. (4), art. 215 alin. (8) din C. proc. pen.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile procedurale menţionate anterior, Înalta Curte a constatat, pe de-o parte, că, în speţă, nu au apărut împrejurări din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar, iar, pe de altă parte, că temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin şi impun, în continuare, plasarea inculpaţilor sub puterea sa.

Potrivit ultimei dispoziţii de menţinere a măsurii respective, confirmată ca fiind legală şi temeinică la data de 12 ianuarie 2017, prin menţinerea măsurii controlului judiciar, nu au intervenit împrejurări care să determine o altă evaluare a acesteia. De asemenea, a constatat că probatoriul din faza de urmărire penală, precum şi probatoriul pe care instanţa de fond l-a administrat, în mod nemijlocit fundamentează, în continuare, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată.

S-au precizat măsurile dispuse faţă de inculpaţi, în succesiunea lor. Raportat la cuantumul mare al pedepselor aplicate inculpaţilor de prima instanţă (inculpatul A. fiind condamnat la pedeapsa de 8 ani şi 8 luni închisoare; iar inculpatele C. şi D. la pedepse de câte 6 ani închisoare), Înalta Curte a apreciat şi sub acest aspect că, durata cumulată a măsurilor preventive nu a depăşit un termen rezonabil. De altfel, achitarea prejudiciului de către inculpatele C. şi D., Înalta Curte a apreciat că această împrejurare nu este aptă a conduce la revocarea măsurii preventive a controlului judiciar.

Prin urmare, având în vedere că se menţin, în continuare, temeiurile care au justificat luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive a controlului judiciar şi că nu au apărut alte împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. a menţinut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D.

Pe fondul cauzei, în vederea efectuării unei adrese către Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România, pentru desemnarea unui practician în insolvenţă S.C. F. şi a fost acordat termen la 6 aprilie 2017, aşa cum rezultă din încheierea de la data menţionată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

A fost depusă la dosar lista provizorie cu practicieni în insolvenţă care şi-au exprimat disponibilitatea de a fi determinaţi mandatari în baza art. 491 alin. (3) din C. proc. pen., aflată la dosarul Înaltei Curţi.

La dosarul cauzei au fost depuse mai multe înscrisuri, din partea doamnei judecător SSSSSSS., note scrise formulate de către apelantele inculpata C. şi D., prin apărător, precum şi o cerere din partea apelantei inculpate C., prin apărător, de încuviinţare a părăsirii ţării în perioada 10 - 12 aprilie 2017, pentru a se putea prezenta la o clinică de specialitate din Viena, Austria, în vederea efectuării unor analize de specialitate care nu pot fi efectuate pe teritoriul României, ca urmare a unor probleme de sănătate. În motivarea cererii a învederat faptul că a formulat o cerere identică şi pentru perioada 7 - 9 februarie care i-a fost admisă, analizele efectuate la acel moment nu au oferit un rezultat concludent cu privire la starea sa de sănătate, sens în care medicul curant a sfătuit-o să le repete şi să efectueze şi o altă serie de teste medicale, la care a anexat înscrisuri, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Prin încheierea de la 6 aprilie 2017, Înalta Curte a procedat la desemnarea, în mod aleatoriu (la solicitarea instanţei, având în vedere lista comunicată de Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă care cuprinde un număr de 19 practicieni în insolvenţă, inculpatul A. a indicat poziţia nr. 5), a practicianului în insolvenţă FFFFFFFF., în conformitatea cu dispoziţiile art. 491 alin. (3) C. proc. pen.

Înalta Curte, din oficiu a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C. şi D. Totodată, a acordat cuvântul cu privire la cererea formulată de apelanta intimată inculpată C., de părăsire a teritoriului ţării în perioada 10 - 12 aprilie 2017, în vederea prezentării la o clinică de specialitate din Viena, concluziile părţilor fiind consemnate în încheiere.

Înalta Curte a acordat cuvântul apelantului O. cu privire la cererea formulată, respectiv de trimitere a Dosarului nr. x/2016 la Tribunalul Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, concluziile părţilor fiind consemnate.

Înalta Curte a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., măsură pe care o menţine pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 6 aprilie 2017.

În temeiul art. 215 alin. (9) raportat la art. 215 alin. (8) C. proc. pen., a admis cererea de încuviinţare a părăsirii temporare a teritoriului ţării formulată de inculpata C.

S-a încuviinţat inculpatei C. să părăsească teritoriul României în perioada 10 - 12 aprilie 2017 pentru a se deplasa în Austria în vederea prezentării la o clinică de specialitate din Viena, pentru efectuarea unor analize medicale.

În temeiul art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatei că, în cazul încălcării obligaţiei de a reveni pe teritoriul Românei până la data de 13 aprilie 2017, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

S-a trimis Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

În considerentele încheierii, instanţa supremă, în ceea ce priveşte măsura controlului judiciar faţă de cei trei inculpaţi a făcut referire la art. 362 alin. (2) C. proc. pen., art. 208 alin. (2), (20)8 alin. (5), art. 207 alin. (3) - (5), art. 207 alin. (4), art. 207 alin. (5), art. 215 alin. (8) din acelaşi cod. Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile procedurale menţionate anterior, Înalta Curte a constatat, pe de-o parte, că, în speţă, nu au apărut împrejurări din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar, iar, pe de altă parte, că temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin şi impun, în continuare, plasarea inculpaţilor sub puterea sa.

Potrivit ultimei dispoziţii de menţinere a măsurii respective, confirmată ca fiind legală şi temeinică la data de 23 februarie 2017, prin menţinerea măsurii controlului judiciar, nu au intervenit împrejurări care să determine o altă evaluare a acesteia.

De asemenea, s-a constatat că probatoriul din faza de urmărire penală, precum şi probatoriul pe care instanţa de fond l-a determinat, în mod nemijlocit fundamentează, în continuare, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată.

Sub aspectul măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţi au fost arătate în succesiunea dispunerii lor. Raportat la cuantumul mare al pedepselor aplicate inculpaţilor de prima instanţă (inculpatul A. fiind condamnat la pedeapsa de 8 ani şi 8 luni închisoare; iar inculpatele C. şi D. la pedepse de câte 6 ani închisoare), Înalta Curte a apreciat şi sub acest aspect, că durata cumulată a măsurilor preventive nu a depăşit un termen rezonabil.

În acest sens, reevaluând particularităţile cauzei în raport cu stadiul actual al procedurii, cu precădere natura şi gravitatea faptelor inculpaţilor, împrejurările şi modalitatea în care aceştia au acţionat, complexitatea cauzei, Înalta Curte a apreciat că menţinerea controlului judiciar (cu obligaţiile legale inerente) garantează adecvat derularea, în bune condiţii, a procesului de faţă.

Prin urmare, cum raţiunile ce au condus la dispunerea măsurii controlului judiciar nu au suferit modificări de substanţă, Înalta Curte va face aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 208 alin. (5) C. proc. pen. şi a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpată.

O atare dispoziţie nu contravine exigenţelor de rezonabilitate a duratei controlului judiciar. Aceasta deoarece complexitatea cauzei, inexistenţa unor perioade de pasivitate a organelor judiciare şi stadiul actual al procedurii legitimează concluzia menţinerii unui just echilibru între impunerea unei restricţii a libertăţii de circulaţie a inculpaţilor, în scopul satisfacerii interesului general al desfăşurării în bune condiţii a procesului penal, pe de-o parte, şi interesul particular al inculpaţilor de a se bucura deplin de libertatea garantată de art. 2 din Protocolul 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pe de altă parte.

Prin urmare, având în vedere că se menţin, în continuare, temeiurile care au justificat luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive a controlului judiciar şi că nu au apărut alte împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. s-a menţinut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D.

În ceea ce priveşte cererea formulată de inculpata C., privind încuviinţarea părăsirii temporare a ţării, Înalta Curte a apreciat-o ca fiind întemeiată şi a admis-o.

Examinând cererea formulată prin prisma dispoziţiilor art. 215 alin. (9) C. proc. pen. raportat la cele ale art. 215 alin. (8) C. proc. pen., Înalta Curte a constatat că în cursul judecăţii, instanţa de judecată poate dispune din oficiu sau la cererea motivată a inculpatei, prin încheiere, impunerea unor noi obligaţii pentru acuzat ori înlocuirea sau încetarea celor dispuse iniţial, dacă apar motive temeinice care justifică aceasta.

Deşi legea nu prevede, în mod expres, care sunt situaţiile în care persoanele faţă de care s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, pe durata căruia s-a impuse acestora obligaţia de a nu depăşi limita teritorială a României, pot beneficia de încuviinţarea părăsirii temporare a teritoriului ţării, instanţa de judecată, procedând la analiza împrejurărilor la care fac referire cei care formulează o astfel de cerere, a apreciat în ce măsură acestea pot constitui motive temeinice pentru admiterea unei astfel de solicitări, ţinând seama şi de scopul urmărit de legiuitor în reglementarea acestei măsuri restrictive de libertate.

În acest sens, pe baza actelor anexate cererii, Înalta Curte a constatat că există un motiv justificat de încuviinţare a părăsirii temporare a ţării de către inculpata C., aceasta menţionând că analizele medicale efectuate în perioada 7 - 9 februarie 2017 la clinica de specialitate din Viena nu au oferit un rezultat concludent cu privire la starea sa de sănătate, sens în care trebuie să le repete şi să efectueze o altă serie de teste medicale.

În condiţiile în care inculpata C. a solicitat prezenţa sa pentru o perioadă scurtă de timp, în vederea efectuării unor investigaţii medicale, respectiv 10 - 12 aprilie 2017, Înalta Curte a apreciat că încuviinţarea părăsirii ţării în această perioadă nu afectează buna desfăşurare a procesului penal, în contextul în care inculpata va avea obligaţia de a se prezenta la termenul acordat în cauză la data de 18.05.2017, iar scopul măsurii preventive a controlului judiciar este pe deplin îndeplinit în continuare, chiar şi în condiţiile acestei încuviinţări.

Or, în condiţiile în care inculpata se află sub control judiciar din data de 18.09.2014, iar până la acest moment procesual a respectat întocmai dispoziţiile instanţei de judecată şi obligaţiile aferente măsurii preventive în care se află, s-ar ajunge la încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale ale Cetăţeanului care garantează dreptul persoanei la viaţă familială şi privată, fără ca această ingerinţă a autorităţilor să fie justificată pe baza necesităţii pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protecţia sănătăţii, a moralei, a drepturilor şi libertăţilor altora, într-o societate democratică, aşa cum prevede art. 8 alin. (2) din Convenţie, ingerinţa nefiind aşadar, proporţională cu scopul vizat, nefiind păstrată în cazul dat justul echilibru între interesul general al statului (bună desfăşurare a procesului penal) şi interesul particular al inculpatei (permisiunea de a pleca pentru o scurtă perioadă de timp, în Austria, pentru rezolvarea problemelor medicale).

Totodată, Înalta Curte a reţinut că prin încheierea din 3 februarie 2017 i s-a permis inculpatei părăsirea teritoriului ţării în perioada 07 - 09 februarie 2017,pentru a se deplasa în Austria, în vederea efectuării unor analize medicale, aceasta demonstrând că nu şi-a încălcat obligaţia impusă, respectiv de a se întoarce în ţară, până la data de 10 februarie 2017.

Astfel, având în vedere necesitatea efectuării unor investigaţii suplimentare la clinica de specialitate din Austria, ţinând seama şi de comportamentul procesual adecvat al inculpatei pe întreg parcursul procedurii judiciare, care în toate această perioadă nu a încălcat obligaţiile impuse prin măsura controlului judiciar, circumstanţiat şi prin asumarea respectării obligaţiei de reîntoarcere în ţară, la termenul fixat, Înalta Curte va încuviinţa solicitarea inculpatei de a se deplasa în Austria, în perioada 10 - 12 aprilie 2017, în vederea prezentării la o clinică de specialitate din Viena, pentru efectuarea unor analize medicale, apreciind că măsura dispusă nu contravine scopului prevăzut de art. 202 alin. (1) C. proc. pen.

Totodată, în temeiul art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatei că, în cazul încălcării obligaţiei de a reveni pe teritoriul României până la data de 13 aprilie 2017, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.

În ceea ce priveşte cererea formulată de apelantul O. de trimitere a Dosarului nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia a-III-a civilă la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, din conţinutul contestaţiei la executare ce formează obiectul dosarului ANAF cu încălcarea dispozitivului Sentinţei penale nr. 90 F din 11 mai 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, întrucât în cuprinsul acesteia s-a precizat că trebuie poprite conturile societăţii Biroul Notarilor Public N., O. şi Asociaţii or, ANAF, prin acel act administrativ a poprit conturile unei alte societăţi profesionale, respectiv N., O. şi ASOCIAŢII - Societate Profesională Notarială.

Din dispozitivul Sentinţei penale nr. 90 F din 11.05.2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, rezultă că s-a instituit măsura de indisponibilizare a sechestrului asigurător până la concurenţa sumei de 212.971 ce se va actualiza cu indiciile de inflaţie la data executării efective a ordinului de confiscare asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile aparţinând numitului O., BNP N., O. şi Asociaţii.

Or, contestaţia la executare ce face obiectul nr. x al Tribunalului Bucureşti, secţia a-III-a civilă, a fost formulată de o altă entitate, respectiv de N., O. şi Asociaţii - Societate Profesională Notarială.

Astfel, s-a reţinut că societatea N., O. şi Asociaţii - Societate Profesională Notarială, a fost înfiinţată prin contractul de societate simplă din data de 12.11.2013 şi Ordinul ministrului justiţiei nr. 4099/C din 23.12.2013, înregistrată în Registrul Naţional de Evidenţă a Notarilor Publici de pe lângă Uniunea Naţională a Notarilor Publici sub nr. x din 29.01.2014 şi în evidenţele fiscale ale ANAF - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 5 Bucureşti sub nr. x din 10.02.2014, având cod de înregistrare fiscală CIF nr. x, conform certificatului de înregistrare în scopuri de T.V.A seria x nr. x din 13.02.2014 emis de M.E.F. - A.N.A.F., iar Biroul Notarilor Publici N., O. şi Asociaţii a fost înfiinţat prin contractul de societate civilă din data de 08.01.2008 şi Ordinul ministrului justiţiei nr. 7301/C fiind înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti sub nr. x din 27.03.2008 şi în evidenţele fiscale ale ANAF - Direcţia Regională a Finanţelor Publice - Administraţia Finanţelor Publice a Sectorului 5 Bucureşti sub nr. x din 10.04.2008, având codul de înregistrare fiscală CIF nr. x, conform certificatului de înregistrare în scopuri de T.V.A. seria x nr. x din 13.05.2008, emis de M.F.P. - A.N.A.F.

În consecinţă, având în vedere că aspectele puse în discuţie pe calea contestaţiei la executare nu vizează măsurile dispuse prin sentinţa penală apelată în prezenta cauză, ci modul în care au fost aduse la îndeplinire acestea, mai exact actele administrative emise de ANAF, a trimis Dosarul nr. x/2016 al Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă la Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal.

Pe fondul cauzei în vederea continuării cercetării apelurilor, s-a amânat cauza şi s-a acordat termen de judecată la data de 18 mai 2017, aşa cum rezultă din încheierea de la data menţionată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

La dosarul cauzei au fost depuse mai multe înscrisuri privind acte referitoare la doamna judecător SSSSSSS. şi alte înscrisuri, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

La termenul de judecată de la 18 mai 2017, practicianul în insolvenţă desemnat pentru inculpata S.C. F. a precizat că a depus la dosarul cauzei o cerere de înlocuire, susţinând că îşi încheie activitatea, iar în prezent are două numiri, în prezenta cauză şi în alta, ca mandatar, fără a mai avea dosare pe insolvenţă.

A apreciat că cererea de înlocuire a fost formulată în timp util, arătând că urmează să nu mai exercite această profesie şi nu mai are dosar pe insolvenţă în afară de această numire şi alte, într-o altă cauză penală, pe care trebuie să le închidă.

Înalta Curte a acordat cuvântul părţilor asupra cererii formulate de practicianul în insolvenţă FFFFFFFF., fiind consemnate concluziile părţilor.

În continuare, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C. şi D., fiind consemnate concluziile părţilor.

Prin încheierea de la termenul menţionat, Înalta Curte a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., măsură pe care o menţine pe o perioadă de 60 de zile începând cu data de 18 mai 2017.

S-a respins cererea de înlocuire formulată de practicianul în insolvenţă FFFFFFFF.

În considerentele încheierii de la 18 mai 2017, în ceea ce priveşte măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D., Înalta Curte a făcut referiri la art. 362 alin. (2), art. 208 alin. (2), art. 208 alin. (5), art. 207 alin. (3)-(5), art. 207 alin. (4), art. 215 alin. (8) din C. proc. pen.

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin raportare la dispoziţiile procedurale menţionate anterior, Înalta Curte a constatat, pe de-o parte, că, în speţă, nu au apărut împrejurări din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar, iar, pe de altă parte, că temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin şi impun, în continuare, plasarea inculpaţilor sub puterea sa.

Potrivit ultimei dispoziţii de menţinere a măsurii respective, confirmată ca fiind legală şi temeinică la data de 6 aprilie 2017, prin menţinerea măsurii controlului judiciar, nu au intervenit împrejurări care să determine o altă evaluare a acesteia.

De asemenea, a constatat că probatoriul din faza de urmărire penală, precum şi probatoriul pe care instanţa de fond l-a administrat, în mod nemijlocit a fundamentat, în continuare, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată.

Totodată, au fost evidenţiate în succesiunea lor măsurile preventive faţă de inculpaţi.

Raportat la cuantumul mare al pedepselor aplicate inculpaţilor de prima instanţă (inculpatul A. fiind condamnat la pedeapsa de 8 ani şi 8 luni închisoare; iar inculpatele C. şi D. la pedepse de câte 6 ani închisoare), Înalta Curte a apreciat şi sub acest aspect, că, durata cumulată a măsurilor preventive nu a depăşit un termen rezonabil.

În acest sens, reevaluând particularităţile cauzei în raport cu stadiul actual al procedurii, cu precădere natura şi gravitatea faptelor inculpaţilor, împrejurările şi modalitatea în care aceştia au acţionat, complexitatea cauzei, Înalta Curte a apreciat că menţinerea controlului judiciar (cu obligaţiile legale inerente) garantează adecvat derularea, în bune condiţii, a procesului de faţă.

Prin urmare, cum raţiunile ce au condus la dispunerea măsurii controlului judiciar nu au suferit modificări de substanţă, Înalta Curte a făcut aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 208 alin. (5) C. proc. pen. şi a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpaţi.

O atare dispoziţie nu contravine exigenţelor de rezonabilitate a duratei controlului judiciar. Aceasta, deoarece complexitatea cauzei, inexistenţa unor perioade de pasivitate a organelor judiciare şi stadiul actual al procedurii legitimează concluzia menţinerii unui just echilibru între impunerea unei restricţii a libertăţii de circulaţie a inculpaţilor, în scopul satisfacerii interesului general al desfăşurării în bune condiţii a procesului penal, pe de o parte, şi interesul particular al inculpaţilor de a se bucura deplin de libertatea garantată de art. 2 din Protocolul 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pe de altă parte.

Prin urmare, având în vedere că se menţin, în continuare, temeiurile care au justificat luarea faţă de inculpaţi a măsurii preventive a controlului judiciar şi că nu au apărut alte împrejurări noi din care să rezulte nelegalitatea acesteia, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 362 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 208 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. a menţinut măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., C. şi D.

Deliberând asupra cererii de înlocuire formulate de practicianul în insolvenţă FFFFFFFF., Înalta Curte a respins-o, având în vedere că mandatarul a fost desemnat în cauză şi până la momentul la care îşi încetează activitatea, cererile în care a fost desemnat trebuie onorate.

Pe fondul cauzei, pentru imposibilitatea de a mai rămâne în instanţă, invocată de apărătorul ales AAAAAAAA. a încuviinţat cererea de amânare a judecării cauzei şi a acordat un ultim termen la data de 29 iunie 2017, punându-se în vedere apărătorilor aleşi şi desemnaţi din oficiu să pregătească concluziile pe fondul cauzei, aşa cum rezultă din încheierea de la data menţionată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

La termenul de judecată de la 29 iunie 2017, apărătorul ales al apelantei -intimate inculpate D., avocat AAAAAAAA. a depus la dosarul cauzei o scrisoare medicală din care rezultă că inculpata este însărcinată, aflată la dosarul Înaltei Curţi.

De asemenea, a fost depusă o cerere de către apelanta NN. la care a ataşat chitanţele de plată a cheltuielilor judiciare la Trezoreria Sectorului 1 Bucureşti, conform Deciziei penale nr. 1533/21.12.2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, atât pentru ea, cât şi pentru fiicele sale WWWWWWW. şi VVVVVVV., aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Înalta Curte constatând că nu au mai fost formulate alte cereri şi excepţii de invocat, conform art. 420 alin. (6) C. proc. pen. a apreciat cauza în stare de judecată şi a acordat cuvântul în dezbateri, concluzii ample ale apelanţilor şi intimaţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă de la 29 iunie 2017 şi având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitatea părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea la data de 5 iulie 2017.

Totodată, au fost depuse concluzii scrise de intimatul inculpat E. prin apărător, de apelantul intimat inculpat A., prin apărător, de apelanţii II., NN., XXXXXXX., VVVVVVV., YYYYYYY., WWWWWWW. prin apărător, note scrise formulate în cauză de către reprezentantul Ministerului Public, dosarul Înaltei Curţi şi fotocopii ale unor înscrisuri.

Până la pronunţare au fost depuse concluzii scrise de apelanţii LLLLLLL., X., JJJJ., NNNNNNN., MMMMMMM. S.R.L., KKKKKKK. S.R.L. şi KKKKKKK. S.R.L. prin avocat şi concluzii scrise ale apelantelor intimate C. şi D., prin apărător, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

Examinând apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, de inculpaţii S.C. F., B., D., C. şi A., apelanţii Biroul Individual Notarial "AA." prin notar public Z., Z., O., YYYYYYY., XXXXXXX., X., JJJJ., LLLLLLL., NN., MMMMMMM. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., II., WWWWWWW., N., O. şi Asociaţii - Societate profesională notarială, NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. şi VVVVVVV. împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă, în raport cu actele şi lucrările dosarului, motivele de apel invocate, potrivit art. 420 alin. (8) - (10) din C. proc. pen., Înalta Curte constată că apelurile declarate în cauză sunt fondate pentru considerentele ce se vor arăta pentru fiecare.

I. În ceea ce priveşte apelurile declarate de apelanţii intimaţi inculpaţi B., inculpatele D., C., apelantului intimat inculpat A., apelantului O., apelanta N., O. şi Asociaţii - Societate Profesională Notarială:

Din analiza coroborată a actelor şi lucrărilor dosarului, precum şi a probei cu înscrisuri încuviinţată în apel, aşa cum s-a arătat în amănunt în considerentele prezentei decizii, Înalta Curte constată critica principală formulată de apelanţii menţionaţi cu privire la nelegala compunere a completului de judecată, prin încălcarea principiului repartizării aleatorii şi a principiului continuităţii completului de judecată, ca fiind întemeiată.

Astfel, prin rechizitoriul emis la 6 aprilie 2015 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Structura Centrală în Dosarul nr. x/2013 au fost trimişi în judecată:

- inculpatul A., născut la data de 06.08.1967 în Bucureşti, posesor CI seria x nr. x, CNP x, cu domiciliu în Bucureşti, cercetat în stare de arest la domiciliu, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălarea de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul B., fiul lui ZZ. şi GGGGGGGG., născut la data de 22.02.1971 în mun. Cluj-Napoca, jud. Cluj, posesor CI, seria x nr. x, CNP x, cu domiciliu în jud. Ilfov, cercetat în stare de arest la domiciliu, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 rap. la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea ar. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., complicitate la spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpata C., cercetată sub control judiciar, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpata D., născută la data de 13.06.1982 în mun. Bucureşti, sector, domiciliată în mun. Bucureşti, cercetată sub control judiciar, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul E., cercetat sub control judiciar, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpata S.C. F. S.R.L., cu sediul social, Bucureşti, (stabilit în baza Contractului de Comodat din data de 16.10.2008 încheiat între RR. în calitate de proprietar al imobilului situat în Bucureşti, şi S.C. F. SRL), având nr. de ordine în RC: x atribuit în data de 29.10.2008 şi Cod unic de înregistrare: x atribuit în data de 29.10.2008, fără antecedente penal, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. şi toate, cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpata S.C. G. SR.L - CUI x, cu sediul social în Judeţ Cluj, Număr de ordine în Registrul Comerţului: x, fără antecedente penale pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 5 C. pen.

Prin acelaşi rechizitoriu au fost dispuse mai multe soluţii de clasare a acţiunii penale, în condiţiile arătate, în baza art. 330 C. proc. pen. s-a propus menţinerea măsurilor preventive şi asiguratorii faţă de inculpaţii trimişi în judecată.

De asemenea, s-a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator faţă de inculpaţii X. pentru bunurile imobile şi mobile arătate în concret, II. pentru bunurile imobile arătate, în concret.

Totodată, au fost dispuse şi alte măsuri, respectiv de restituire a unei sume de euro ridicată cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate inculpatului II., indicată în concret şi predată către casieria unităţii conform chitanţei menţionate.

De asemenea, urmează a ridica măsura sechestrului asigurator şi după conturile precizate deschise la DDDDD. şi BBBBB., precum şi de la RR. pentru bunurile imobile şi bunurile mobile menţionate, de la JJJJ. pentru bunurile imobile arătate, de la WWWW. pentru bunurile imobile menţionate.

Totodată, urmează a se ridica măsura sechestrului asigurator şi după conturile arătate deschise la HHHHH; după conturile deschise la HHHHHHHH. S.A. de la W. pentru bunurile precizate şi de la NN. pentru conturile acesteia indicate deschise la IIIII.

Situaţia de fapt a fost expusă, în amănunt, în raport, cu contribuţiile fiecărui inculpat, precum şi în esenţă, atunci când s-au stabilit şi încadrările juridice, mijloacele de probă, măsurile procesuale dispuse.

În conformitate cu prevederile art. 328, 329 din C. proc. pen. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 508/2004, parchetul a trimis în vederea efectuării procedurii de cameră preliminară şi a judecării cauzei, Rechizitoriul nr. x/2013 din data de 6 aprilie 2015 privind pe inculpaţi la data de 7 aprilie 2015, cu un număr de 7 copii certificate ale rechizitoriului în limba română pentru a fi comunicate inculpaţilor aflaţi în stare de libertate/arest la domiciliu. S-a menţionat că rechizitoriul a fost verificat pentru legalitate şi temeinicie de către procurorul şef serviciu. Durata arestului la domiciliu pentru inculpaţii A. şi B., expiră la data de 12.04.2015, s-a precizat faptul că potrivit prevederilor art. 33031 C. proc. pen. prin rechizitoriu a fost formulată propunerea menţinerii măsurii preventive şi a măsurilor asiguratorii dispuse faţă de inculpaţi, a fost anexat acestei adrese dosarul de urmărire penală, conţinând 50 volume.

Pe fila x faţă adresei menţionate se află ştampila Curţii de Apel Bucureşti, Registratură nr. 2185/2/2015 din 07.04.2015, Repartizat secţiei 2, iar pe verso a aceleiaşi adrese, se află procesul-verbal privind repartizarea dosarului x/2015, în baza art. 95 alin. (10) din Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti, primit la data de 7.04.2015, stadiul procesual F, numărul completului C7/CP, numele şi prenumele persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie IIIIIIII.

Pe aceeaşi adresă, fila x se află rezoluţia olografă cu măsurile dispuse ale judecătorului de cameră preliminară, termenul de verificare a măsurilor preventive fiind 10 aprilie 2015, semnătura fiind indescifrabilă.

Din încheierea de şedinţă de Cameră de consiliu de la data de 10.04.2015 rezultă din partea introductivă, compunerea completului de cameră preliminară, respectiv judecător de cameră preliminară RRRRRRR., care a dispus asupra măsurilor preventive în cauză faţă de inculpaţii care se aflau sub regimul acestora, dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, din încheierea de şedinţă de Cameră de consiliu de la data de 8 mai 2015 rezultă din partea introductivă, compunerea completului de cameră preliminară, respectiv judecător de cameră preliminară RRRRRRR., care s-a pronunţat asupra măsurilor preventive în cauză faţă de inculpaţii care se aflau sub regimul acestora, dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Prin încheierea dată în şedinţa de Cameră de Consiliu de la data de 25 mai 2015 de judecător de cameră preliminară RRRRRRR. din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus în baza art. 345 alin. (1) C. proc. pen. respingerea, ca nefondate a cererilor şi excepţiilor formulate de inculpaţii C., D., E.

În baza art. 346 C. proc. pen. s-a constatat legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii (cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare).

În baza art. 348 C. proc. pen. s-a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului faţă de inculpaţii C., D., E.

În baza art. 207 alin. (4) şi (7) C. proc. pen. s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpaţii C., D., E.

S-au respins, ca nefondate, cererile inculpatului E., de revocare a măsurii preventive sau modificare a conţinutului acesteia ori de încuviinţare a părăsirii teritoriului României.

În baza art. 348 alin. (1) coroborat cu art. 242 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 202 alin. (4) lit. b) şi art. 215 C. proc. pen. s-a înlocuit măsura preventivă a arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii A. şi B. cu măsura preventivă a controlului judiciar.

În baza art. 215 alin. (1) C. proc. pen., pe timpul cât se află sub control judiciar, fiecare dintre inculpaţi trebuie să respecte următoarele obligaţii:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de drepturi şi libertăţi ori de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei;

c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa (secţia de poliţie în circumscripţia căreia îşi are domiciliul/reşedinţa) conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

În baza art. 215 alin. (2) C. proc. pen., pe timpul controlului judiciar, impune fiecăruia dintre inculpaţi să respecte următoarele obligaţii:

a) să nu părăsească România, decât cu încuviinţarea prealabilă a organului judiciar;

b) să nu se apropie de martorii, suspecţii sau ceilalţi inculpaţi din cauză şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;

c) să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă;

d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poate arme.

În baza art. 215 alin. (3) C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. (cu drept de contestaţie în 48 de ore de la comunicare).

Din încheierea de şedinţă publică din data de 10 iulie 2015 rezultă că dosarul se află pe rolul instanţei de judecată, iar din partea introductivă a încheierii din compunerea completului a făcut parte ca preşedinte RRRRRRR., care în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive luate faţă de inculpaţii A., B., C., D., E.. În baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen. s-a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpaţii A., B., C., D., E.

Din încheierea de şedinţă publică din data de 4 septembrie 2015 rezultă din partea introductivă a încheierii că din compunerea completului de judecată a făcut parte RRRRRRR., care s-a pronunţat cu privire la legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C., D. şi E., iar pe fondul cauzei a dispus mai multe măsuri că având în vedere lipsa inculpatului B., aflat în stare de detenţie şi neadus la judecată, fiind între timp încarcerat ca urmare a rămânerii definitive a Sentinţei penale nr. 1007/16 decembrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală prin Decizia penală nr. 977/A/21 iulie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, a amânat cauza la 2 octombrie 2015, dispunând emiterea unei adrese către IPJ Cluj - Serviciul Cazier Judiciar şi Evidenţa Operativă pentru a comunica fişa de cazier judiciar actualizată a inculpatului B., emiterea unei adrese către Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, pentru a înainta o copie a Sentinţei penale nr. 100/716.12.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, împreună cu un referat întocmit de Biroul executări penale privind data şi modalitatea rămânerii definitive şi stadiul executării, a fixat termen intermediat pentru verificarea măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpatul B. la data de 7.09.2015, potrivit încheierii aflată, dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată intermediar de la 7 septembrie 2015 în aceeaşi compunere a completului format din preşedinte RRRRRRR., potrivit părţii introductive a încheierii, în baza art. 362 alin. (2) raportat la art. 208 alin. (5) şi art. 207 alin. (5) C. proc. pen. a revocat măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpatul B.

La termenul de judecată de la 2 octombrie 2015 din compunerea completului de judecată a făcut parte în calitate de preşedinte RRRRRRR., care a dispus amânarea cauzei, constatând la termen lipsa procurorului de şedinţă, la data de 30 octombrie 2015, potrivit încheierii aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 30 octombrie 2015 din compunerea completului de judecată a făcut parte în calitate de preşedinte RRRRRRR., care a pus în discuţia părţilor şi a deliberat asupra cererii de amânare a cauzei, formulată de apărătorul ales al inculpatului A., pentru imposibilitate de prezentare, în sensul respingerii, având în vedere că, tocmai pentru a preîntâmpina amânarea cauzei în asemenea situaţii au fost desemnaţi avocaţi din oficiu pentru inculpaţi până la soluţionarea cauzei; aceştia cunosc actele şi lucrările dosarului din faza camerei preliminare şi sunt în măsură să asigure o apărare efectivă a inculpaţilor.

La acelaşi termen mai sus menţionat s-a dat citire actului de sesizare a instanţei pe scurt, potrivit art. 374 alin. (1) C. proc. pen., Curtea, potrivit art. 374 alin. (2) din acelaşi cod a înştiinţat inculpaţii cu privire la dreptul de a nu face nicio declaraţie, precum şi dispoziţiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Potrivit art. 375 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a procedat la ascultarea inculpatului A. care şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul că este de acord ca judecata să se desfăşoare potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declaraţie aflată în fila x; potrivit art. 375 alin. (1) C. proc. pen. s-a procedat la ascultarea inculpatului B. care şi-a exprimat poziţia procesuală în sensul că este de acord ca judecata să se desfăşoare potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declaraţie aflată în fila x. De asemenea, inculpatul B. a solicitat judecarea în lipsă. S-a procedat la ascultarea inculpatelor C., D. care şi-au exprimat poziţia procesuală în sensul că sunt de acord ca judecata să se desfăşoare potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, declaraţii aflate, în vol. II, dosarul Curţii de Apel Bucureşti, Inculpatul E. a arătat că doreşte judecarea potrivit procedurii obişnuite, întrucât se consideră nevinovat. Apărătorul din oficiu al S.C. F. a arătat că nu deţine un înscris din care să rezulte poziţia societăţii însă, în urma discuţiilor purtate cu administratorul clădirii care deţine şi o procură din partea acţionarului principal, care este depusă şi la dosarul cauzei acesta ar dori judecarea cauzei potrivit procedurii de recunoaştere a săvârşirii faptei, respectiv de sprijinire a grupului infracţional. Mandatarul S.C. G. S.R.L., practicianul în insolvenţă JJJJJJJJ. a arătat că nu poate prezenta un punct de vedere al societăţii, întrucât nu a fost contactat de reprezentanţii statutari ai societăţii, ca atare nu poate solicita aplicarea procedurii recunoaşterii învinuirii. Apărătorul din oficiu al S.C. G. S.R.L. a considerat că se poate aplica procedurii recunoaşterii învinuirii, având în vedere că inculpatul B. a exprimat aceeaşi poziţie procesuală, acesta având legătură cu societatea.

Curtea a pus în discuţie cererile de judecare a cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii formulate de inculpaţii A., B., C., D., S.C. F., fiind consemnate concluziile acestora în considerentele încheierii.

Curtea, după deliberare, a respins cererile formulate de inculpaţi în sensul judecării cauzei potrivit procedurii recunoaşterii învinuirii formulate de inculpaţii A., B., C., D. şi S.C. F.. În ce priveşte societatea inculpată S.C. F. a considerat că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege în acest sens.

Referitor la inculpaţii A., B., C., D., pentru aflarea adevărului în cauză şi buna administrare a justiţiei, se impune judecarea potrivit procedurii obişnuite; la soluţionarea cauzei, în măsura în care instanţa se va orienta către o soluţie de condamnare, iar inculpaţii îşi vor menţine poziţia procesuală, li se va acorda beneficiul prevăzut de dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.

Curtea, potrivit art. 378 C. proc. pen. a procedat la audierea inculpaţilor.

Inculpatul A. a arătat că menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală şi nu doreşte să dea o declaraţie la acest termen de judecată, respectiv doreşte să-şi consulte apărătorul ales.

Inculpatul B. a arătat că nu doreşte să dea o declaraţie, menţine declaraţiile date până în prezent.

Având în vedere că apărătorul ales al inculpatului E. a dorit să-i adreseze o întrebare, inculpatul B. a arătat că înţelege să se prevaleze de dreptul la tăcere.

Inculpata C. a arătat că nu doreşte să dea altă declaraţie şi şi-a menţinut întru totul declaraţia dată în faza de urmărire penală. De asemenea, a arătat că susţine cererile formulate de apărătorul său în ce priveşte denunţul formulat. Nu a dorit administrarea altor probe, nu a contestat probele administrate în faza de urmărire penală.

Inculpata D. a arătat că nu doreşte să dea o declaraţie suplimentară şi a solicitat menţinerea probelor şi înscrisurilor administrate în faza de urmărire penală.

Apărătorul S.C. G. S.R.L. a arătat că nu are nimic de declarat.

Inculpatul E. a arătat că doreşte să dea declaraţie, astfel că instanţa, potrivit art. 378 C. proc. pen. coroborat cu art. 382 C. proc. pen. a procedat la ascultarea acestuia, declaraţia sa fiind consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.

Curtea a acordat cuvântul părţilor cu privire la probele administrate în faza de urmărire penală şi eventuala solicitare de probe noi, solicitările acestora fiind menţionate în considerentele încheierii. De asemenea, a pus în discuţie emiterea unei adrese la secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti pentru a se ataşa dosarele în care s-au pronunţat încheieri de către Judecătorul de drepturi şi libertăţi la solicitarea parchetului în dosarul de urmărire penală în care s-a emis rechizitoriul din prezenta cauză.

Curtea, după deliberare, a dispus emiterea adresei la secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti pentru a se ataşa la dosarul cauzei, dosarele în care s-au pronunţat încheieri de către Judecătorul de drepturi şi libertăţi la solicitarea parchetului în dosarul de urmărire penală în care s-a emis rechizitoriul din prezenta cauză, ataşarea dosarelor privind măsurile preventive fiind obligatorii de altfel potrivit dispoziţiilor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

A încuviinţat proba cu înscrisuri astfel cum a fost solicitată, punând în vedere părţilor să depună la dosar înscrisurile încuviinţare până la termenul următor, în măsura în care sunt altele decât cele depuse deja.

În ce priveşte audierea inculpatului A., având în vedere dreptul la tăcere al inculpatului, instanţa nu-l poate obliga pe acesta să dea o declaraţie. Inculpatul a precizat, însă, urmează să solicite instanţei, în cursul cercetării judecătoreşti, o declaraţie după ce se va consulta cu avocatul ales.

A încuviinţat cererea de audiere a martorilor II., NN., RR., RR.. Indicaţi şi în rechizitoriu, pentru respectarea principiilor nemijlocirii şi oralităţii.

Cu privire la cererile de emitere a unei adrese la parchet în sensul solicitat de apărătorii inculpaţilor LLLLLLLL. şi MMMMMMMM. şi de audiere a celorlalţi martori din lucrări formulată de apărătorul inculpatului E., instanţa se va pronunţa după audierea martorilor încuviinţaţi şi primirea relaţiilor solicitate de la secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti.

Apărătorul inculpatului B. a solicitat să se ia act că acesta doreşte judecarea în lipsă.

Curtea a luat act de poziţia inculpatului B. în sensul că a solicitat judecarea în lipsă, pe care a consemnat-o şi în declaraţie.

Apărătorul inculpatului A. a solicitat a se lua act că acesta, deşi şi-a rezervat dreptul la tăcere, a menţionat că îşi menţine declaraţiile date în faza de urmărire penală.

Curtea a pus în discuţie legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C., D. şi E., concluziile părţilor fiind consemnate în încheiere, după deliberare constatând legalitatea şi temeinicia lor şi a respins, ca nefondată, cererea inculpatului E., de revocare a măsurii preventive, iar pe fond a acordat termen la 27 noiembrie 2015, aşa cum rezultă din ampla încheiere de la 30 octombrie 2015, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 27 noiembrie 2015, în compunerea completului de judecată, aşa cum rezultă din partea introductivă a încheierii, în calitate de preşedinte RRRRRRR., după punerea în discuţie a cererilor formulate, în ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C., D. şi E., în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive luate faţă de inculpaţii A., C., D., E. şi în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen. a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpaţii A., C., D., E., iar pe fondul cauzei a respins cererea de emitere a unei adrese către DIICOT în sensul solicitat de avocatul inculpatelor C. şi D., având în vedere actele aflate la volumul 42 urmărire penală, precum şi dosarele înainte de secţia I penală a Curţii de Apel Bucureşti.

De asemenea, a încuviinţat audierea martorilor din rechizitoriu BBB., SS., EEE., UU. şi a respins cererea de audiere a celorlalţi martori din rechizitoriu ca neutilă cauzei, faţă de acuzaţiile aduse inculpatului E.

Curtea a încuviinţat cererea de amânare a cauzei şi a acordat termen la 22 ianuarie 2015, aşa cum rezultă din încheierea de şedinţă de la termenul arătat, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 22 ianuarie 2016, din compunerea completului de judecată, în calitate de preşedinte a făcut parte SSSSSSS., care a procedat la audierea sub prestare de jurământ a martorilor SS., EEE., UU., declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la dosar.

Curtea a pus în discuţie necesitatea audierii martorilor care s-au prezentat în instanţă la prima oră şi care nu au mai putut rămâne în sala de judecată, respectiv RR., cât priveşte martorul RR. în situaţia în care are probleme de sănătate ale acestuia, fiind de o gravitate deosebită, îl vor împiedica să ajungă în faţa instanţei acesta va fi audiat la locul unde se află, instanţa urmând a se deplasa la domiciliul acestuia, doar în situaţia în care nu se poate asigura accesul la instanţă. De asemenea martora BBB. urmează a fi citată la Penitenciarul Târgşor, în vederea audierii.

A pus în discuţie necesitatea ca la ultimul termen de judecată, când se vor pune concluzii pe fondul cauzei, să se prezinte şi inculpatul B., prezenţa acestuia fiind necesară, chiar dacă acesta a dat declaraţie că nu doreşte să se prezinte.

În ceea ce priveşte suplimentarea probatoriului a pus în vedere martorului SS., administrator al S.C. F. S.R.L. să depună la dosarul cauzei toate contractele de închiriere şi actele adiţionale, aferente închirierii imobilului din Calea x, încheiate din momentul dobândirii în proprietate de către S.C. F. S.R.L. şi până în prezent, de asemenea a unui document contabil cu privire la situaţia încasării la zi a acestor chirii şi derularea în prezenţă a acestor contracte.

A pus în vedere martorului să depună un extras de cont de la ZZZZ. din momentul dobândirii în proprietate, respectiv de la 12.12.2008 la zi, un istoric al încasărilor urmând a se menţiona ce a provenit din chirii. De asemenea, a se depune precizări cu privire la cuantumul chiriilor percepute de S.C. F. S.R.L. din 12.12.2008 până în prezent.

Martorul SS. personal, a arătat că o parte a acestor documente este posibil să nu se mai găsească însă acestea se vor regăsi în documentele contabile.

Curtea a apreciat ca fiind util a se emite adrese la cabinetele notariale AA., O., N. care au autentificat convenţiile de dare în plată din 07.11.2008, respectiv 12.12.2008 pentru a se depune la dosar contractele de dare în plată autentificate şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării contractelor de dare în plată. Se vor depune precizări dacă s-au făcut raportări cu privire la respectivele tranzacţii la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

S-au emis adrese către Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor pentru a se depune precizări dacă au fost înregistrate suspiciuni cu privire la unele tranzacţii suspecte raportate de către Birourile Notariale AA., O., N.

Inculpatul E. personal, a precizat că este ginerele martorului RR. şi cunoaşte că acesta are o stare de sănătate deosebit de gravă, acesta neputându-se deplasa nici în interiorul locuinţei nesusţinut, având în vedere antecedentele medicale ale socrului său.

Apărătorul inculpatului E. a insistat în audierea martorului RR.

Pe fondul cauzei a amânat cauza şi a acordat termen la 29 ianuarie 2016.

În ceea ce priveşte legalitatea şi temeinicia măsurii controlului judiciar luată faţă de inculpaţii A., C., D. şi E., a pus în discuţia părţilor măsurile, iar după deliberare, în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii preventive luate faţă de inculpaţii A., C., D., E. şi în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2), (3) şi 5 şi art. 207 alin. (4) C. proc. pen. a menţinut măsura preventivă a controlului judiciar faţă de inculpaţii A., C., D., E., potrivit încheierii de la termenul menţionat, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 29 ianuarie 2016, din compunerea completului de judecată a făcut parte în calitate de preşedinte SSSSSSS. care a luat act că inculpatul E., prin apărător ales, a renunţat la audierea martorului RR., a dispus înlăturarea martorilor din sala de judecată şi a procedat la luarea unui supliment de declaraţie,m sub prestare de jurământ, martorului SS., declaraţia acestuia, după citire şi semnare, fiind ataşată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti. De asemenea, Curtea a procedat la audierea, sub prestare de jurământ, a martorilor BBB. şi RR., declaraţiile, după citire şi semnare fiind ataşate la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea a luat act că aceasta nu doreşte să dea declaraţie şi i-a adus în vedere că nu i se va încălca dreptul de a nu contribui la propria incriminare garanţie dreptului la proces echitabil consacrat în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în cauza Serves contra Franţei şi art. 118 C. pen. şi că are dreptul să refuze de a fi audiată ca martoră în ceea ce priveşte faptele soţului conform dispoziţiilor art. 117 alin. (1) lit. a) şi va) permite doamnei avocat a inculpatului E. doar pe aspectul legat de relaţiile între soţi şi domnul E., doar în ceea ce priveşte faptele domnului E. să răspundă la aceste întrebări după care procedează la audiere acesteia în condiţiile anterior menţionate, declaraţia după citire şi semnare fiind ataşată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea a încuviinţat martorului II. doar cu respectarea dreptului de a nu contribui la incriminarea propriului fiu, doar în ceea ce priveşte relaţiile de natură personală între domnul MMMMMMMM. şi domnul E. după care a procedat la audierea acestuia în condiţiile anterior menţionate, declaraţia după citire şi semnare fiind ataşată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea a pus în discuţie necesitatea administrării unor suplimente de declaraţie inculpaţilor având în vedere că domnul E. nu şi-a recunoscut participaţia în prezenta cauză, a apreciat ca fiind utilă audierea domnilor A., B. şi a doamnelor avocat.

Curtea a procedat la luarea unui supliment de declaraţia inculpatului E., declaraţia, după citire şi semnare, fiind ataşată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea după deliberare a considerat că este necesar să revină cu adrese la Cabinetul Notarial O. şi N. şi la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, va pune în vedere inculpatului B. să se prezinte la termenul ce se va acorda, întrucât este necesară audierea sa având în vedere că a preluat, pentru respectarea principiului continuităţii, va pune în vedere reprezentantul Ministerului Public să efectueze diligenţe la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, a amânat cauza la 2 februarie 2016, aşa cum rezultă din încheierea de la termenul menţionat, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 2 februarie 2016, din compunerea completului de judecată a făcut parte în calitate de preşedinte SSSSSSS., care din oficiu, a procedat la luarea unor suplimente de declaraţii inculpaţilor B., C., D. şi A. care după citire şi semnare au fost ataşate la dosarul cauzei, aflate la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Inculpatul A. la interpelarea instanţei a precizat că doreşte să utilizeze procedura recunoaşterii şi că menţine declaraţiile făcute, fiind consemnate aspecte privind procedura simplificată de către apărătorul inculpatului şi reprezentantul Ministerului Public.

Curtea a precizat că va proceda, în continuare la audierea inculpatului B. asupra aspectelor privind componenţa acţionariatelor, traseul banilor, asupra fluxurilor financiare instanţa dorind să mai clarifice anumite aspecte, fiind consemnate aspecte privind dreptul la tăcere, Curtea punându-i în vedere că dreptul la tăcere nu poate fi invocat general ci trebuie ca instanţa să adreseze anumite întrebări şi, în concret, să vadă pe ca anume inculpatul se prevalează de dreptul la tăcere; i-a pus în vedere inculpatului să precizeze ce anume recunoaşte din rechizitoriu pentru a şti dacă face sau nu aplicarea dispoziţiilor art. 396 C. proc. pen.

Inculpatul B. a arătat că recunoaşte tot ce scrie în rechizitoriu.

Curtea i-a pus în vedere inculpatului că doamna judecător care a fost titularul dosarului anterior nu i-a admis cererea de recunoaştere în procedura simplificată, iar în prezentul complet a procedat la administrarea de probe, a început cercetarea judecătorească şi este necesar ca dânsul să cunoască că nu în orice condiţii poate beneficia de reducerea cu 1/3 a pragului de pedeapsă. De asemenea, a învederat că inculpatul trebuie să recunoască în integralitate faptele, iar instanţa să se convingă că ştie de recunoaştere, acesta fiind motivul pentru care a solicitat ca inculpatul să dea citire din rechizitoriu a faptelor reţinute în sarcina sa. Inculpatul B. a solicitat instanţei să ia act de dorinţa sa de a se prevala de dreptul la tăcere după care a a arătat că recunoaşte toate incriminările din rechizitoriu, în condiţiile precizate în încheiere.

Curtea i-a pus în vedere inculpatei C. că este necesară administrarea unui supliment de declaraţie dar cu privire la fluxurile financiare şi destinaţia sumelor de bani. A mai învederat că nici în privinţa sa nu s-a consemnat că s-a admis cererea de judecare în procedură simplificată dar în baza art. 396 C. proc. pen. există posibilitatea ca prin hotărâre să se aplicare pragurile reduse.

Au fost consemnate discuţiile cu privire la audierea inculpatei, ale inculpatului A., au fost purtate discuţii ale părţilor pe probe.

Curtea, la acel moment procesual, în temeiul disp. art. 100 C. proc. pen. a admis ca fiind relevantă proba cu înscrisuri în circumstanţiere şi a încuviinţat-o, având în vedere că relevanţa unor probatorii se poate stabili doar după ce un mijloc de probă, în speţă înscrisuri, este depus în mod fizic pentru ca instanţa să se pronunţe asupra necesităţii administrării acesteia, relevanţa unui mijloc de probă neputând fi analizată în abstract, înscrisurile în circumstanţiere depuse prezentând relevanţă pentru stabilirea profilului şi a situaţiei familiale a inculpatului A.

În ceea ce priveşte proba cu înscrisuri, constând în emiterea unei adrese la Serviciul de Probaţiune arondat Tribunalului Bucureşti pentru efectuarea unui raport de evaluare psiho-socială a inculpatelor LLLLLLLL. şi KKKKKKKK., Curtea, în temeiul art. 100 alin. (4) lit. a) şi b) C. proc. pen., a respins-o, ca nefiind relevantă, în raport cu obiectul probaţiunii în cauză, având în vedere că pentru dovedirea conduitei de regret şi a îndreptării atitudinii faţă de valorile sociale protejate prin legea penală au fost administrate declaraţii, pe larg, inculpatelor la acel termen de judecată la care au recunoscut şi au făcut referire la împrejurarea că faptele pe care le-au recunoscut au fost săvârşite când erau foarte tinere dar că astăzi le regretă şi îşi sumă responsabilitatea săvârşirii acestora.

Având în vedere că din acest referat ar mai rezulta date privind situaţia materială, condiţiile de existenţă, pregătirea profesională, Curtea a luat act că aceste aspecte sunt dovedite cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei din care a rezultat studiile şi poziţia ulterior adoptată în societate.

Curtea a pus în vedere părţilor că asupra schimbărilor de încadrare juridică să formuleze concluzii atunci când le dă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul ales al inculpatelor C. şi D. a apreciat că una dintre cererile de schimbare a încadrării se impune a fi soluţionată anterior dezbaterilor pe fond, deoarece dacă va fi admisă, va exista situaţia reglementată de dispoziţiile art. 386 alin. (2). Fapta pentru care solicită schimbarea de încadrare este una care se urmăreşte la plângerea prealabilă şi ar fi nevoie, în consecinţă, să fie convocate părţile vătămate pentru a se stabili dacă doresc sau nu să formuleze plângerea.

Curtea a învederat că în măsura în care va ajunge la această concluzie va repune cauza pe rol, iar atunci când apărarea va formula concluzii să o facă şi pentru efectele schimbării de încadrare şi pe fapta reţinută în sarcina inculpatei.

Curtea a acordat cuvântul în dezbateri, concluziile părţilor fiind consemnate pe larg în considerentele încheierii, fiind amânată pronunţarea, având nevoie de timp pentru a delibera la 11 februarie 2016, încheiere, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Prin încheierea de la 11 februarie 2016, din compunerea completului, făcând parte în calitate de preşedinte SSSSSSS., în baza art. 395 C. proc. pen. a repus cauza pe rol, a fixat termen în data de 22 februarie 2016, pentru când se vor cita părţile pentru a se pune în discuţia contradictorie a acestora:

- În baza art. 386 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii

1. A., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicare art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen., în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 295 alin. (1) din C. pen., raport la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicare art. 5 C. pen.

2. B., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în infracţiunile constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

3. C., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi complicitate la spălare de bani prevăzută de art. 48 raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

4. D., din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare, cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui rup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

5. E. din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii), complicitate la delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 295 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 308 şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

6. S.C. F. S.R.L. din infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. (în forma sprijinirii) şi spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, în infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. şi spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. fiecare cu aplicarea art. 5 C. pen.

7. S.C. G. S.R.L. din infracţiunea de spălare de bani prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, în infracţiunea de spălare de bani în formă continuată prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen.

- Incidenţa dispoziţiilor 25 alin. (3) C. proc. pen. în ceea ce priveşte înscrisurile utilizate la comiterea faptelor deduse judecăţii.

- Relevanţa înscrisurilor constând în răspunsurile primite de la BNP N. şi O. şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, emiterea adreselor urmând a se dispune prin prezenta, după cum urmează:

Se va emite o adresă la BNP N. şi O. pentru a se depune la dosarul cauzei contractele de dare în plată autentificate şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestor contracte urmare a autentificărilor convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008, respectiv 12.12.2008. De asemenea se vor depune precizări, în sensul, dacă s-au făcut raportări cu privire la respectivele tranzacţii la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combatere Spălării Banilor.

Se va emite o adresă la BNP N. şi O. pentru a se depune la dosarul cauzei convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L. autentificată prin Încheierea de autentificare nr. x/22 mai 2009 de către BNP N. şi O. precum şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestei convenţii.

Se va emite o adresă la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru a se depune la dosarul cauzei istoricul şi situaţia la zi a societăţilor S.C. M. S.R.L., înmatriculată la Registrul Comerţului Bucureşti sub nr. x şi cod de înregistrare fiscală nr. x, a societăţii S.C. XXXXX. S.R.L., CUI x precum şi a societăţilor al căror acţionare/asociat/administrator/beneficiar real a fost sau este inculpatul B., aşa cum rezultă din încheierea de la data menţionată, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Prin încheierea de şedinţă de la 22 februarie 2016, din compunerea completului, făcând parte în calitate de preşedinte SSSSSSS., după discutarea măsurilor, în temeiul disp. art. 171 C. proc. pen. a dispus depunerea de la BNP N. şi O. a următoarelor înscrisuri:

- contractele de dare în plată autentificate şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestora ca urmare a autentificării convenţiilor de dare în plată din 07.11.2008, respectiv 12.12.2008;

- convenţia cu privire la constituirea unui drept de superficie în favoarea S.C. M. S.R.L., autentificate prin Încheierea nr. x/22 mai 2009 de BNP N. şi O., precum şi toate actele şi verificările care au stat la baza autentificării acestei convenţii;

- la dosarul cauzei prin intermediul procedeului probator prevăzut de art. 171 C. proc. pen., respectiv ridicarea silită de obiecte şi înscrisuri, dispoziţia de ridicare silită a înscrisurilor comunicându-se procurorului pentru a lua măsuri de aducere la îndeplinire prin organul de cercetare penală.

S-a aplicat BNP N. o amendă de 5.000 RON pentru săvârşirea abaterii judiciare prevăzute de dispoziţiile art. 283 alin. (4) lit. d) C. proc. pen. cu termen de contestare în 10 zile de la comunicarea încheierii de amendare.

S-a amânat cauza şi s-a acordat termen la 14 martie 2016, aşa cum s-a consemnat în încheierea de la acea dată, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 14 martie 2016, din compunerea completului de judecată, făcând parte în calitate de preşedinte, SSSSSSS., a pus în discuţie măsuri, părţile exprimându-şi opiniile, aşa cum s-a consemnat, pe fondul cauzei, dispunându-se emiterea unei adrese la cabinetul notarial N., O. şi asociaţii în vederea depunerii înscrisurilor, în copie conform cu originalul, iar în măsura în care se consideră necesar, să fie prezent şi notarul O., care a formulat o contestaţie, în data de 21.03.2026, având asupra sa înscrisurile solicitate.

De asemenea, s-a pronunţat asupra legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive a controlului judiciar aplicată inculpaţilor A., C., D. şi E., după ce în prealabil a fost pusă în discuţie şi consemnate concluziile părţilor, în sensul că în baza art. 362 raportat la art. 208 alin. (2) C. proc. pen. a constatat legalitatea şi temeinicia controlului judiciar şi s-a menţinut, în baza art. 208 C. proc. pen. controlul judiciar faţă de inculpaţii A., C., D., E., potrivit încheierii de la termenul menţionat, aflată la dosarul Curţii de Apel.

La termenul de judecată de la 21 martie 2016, din compunerea completului de judecată a făcut parte, în calitate de preşedinte, SSSSSSS., care, după deliberare, având în vedere că nu există dovada comunicării citaţiei, pentru următorul termen de judecată, în vederea depunerii acestor înscrisuri menţionate în încheierea de la termenul anterior, se va comunica şi prin fax şi prin agent procedural obligaţiile ce incumbă cabinetului notarial N. şi O. Totodată, este necesar ca procurorii să aducă la îndeplinire ordinul de ridicare silită a înscrisurilor menţionate în încheierea din 22 februarie 2016. În caz contrar, Curtea a dispus amendarea organelor însărcinate cu aducerea la îndeplinire a ordinului de executare silită. S-a pus în vedere inculpatului B. să se prezinte la următorul termen de judecată, fiind amânată cauza la 19 aprilie 2016, s-a făcut referat că după terminarea şedinţei de judecată a fost depusă la dosar, prin intermediul serviciului Arhivă, dovada de îndeplinire a procedurii de citare cu O., aşa cum rezultă din încheierea de la termenul menţionat, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 19 aprilie 2016, din compunerea completului de judecată a făcut parte în calitate de preşedinte, SSSSSSS., care a procedat la luarea unor suplimente de declaraţie inculpaţilor A. şi E., care după citire şi semnare au fost depuse la dosar, aflate la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

Curtea după deliberare, a dispus citarea numitului RR. în vederea audierii şi depunerii contractelor de închiriere încheiate, având ca obiect punctele de lucru ale S.C. M. S.R.L, precum şi a actului de proprietate. S-a pus în vedere inculpatului A. să depună la dosar, până la termenul ce se va acorda, cele două contracte de închiriere. S-a pus în vedere inculpatului B. că prezenţa sa este necesară la termenul următor, fiind amânată cauza la 25 aprilie 2016 pentru când se citează părţile care nu au termen în cunoştinţă, precum şi martorii SS. şi RR., aşa cum rezultă din încheierea de la termenul menţionat, aflată la dosarul Curţii de Apel Bucureşti.

La termenul de judecată de la 25 aprilie 2016, din compunerea completului de judecată a făcut parte în calitate de preşedinte, SSSSSSS. care a luat un supliment de declaraţie inculpatului A. şi supliment de declaraţie martorului RR., aflate la dosarul Curţii de Apel Bucureşti. Curtea a apreciat că nu se mai impune audierea martorului SS., administratorul S.C. F., luând act că şi avocatul din oficiu al acestuia, la acest termen a precizat că martorul i-a comunicat telefonic că nu cunoaşte situaţia acestei societăţi şi prin contractul de superficie au fost clarificate la acest termen de judecată, aşa încât nu mai este relevantă şi a revenit asupra măsurii dispuse în data de 19 aprilie 2016 şi nemaifiind cereri prealabile de formulat şi excepţii de invocat, a acordat cuvântul în dezbateri, concluziile fiind consemnate amplu şi având nevoie de timp pentru a delibera s-a stabilit termen de pronunţare la 10 mai 2016, dată când în aceeaşi compunere, respectiv în calitate de preşedinte SSSSSSS. a pronunţat Sentinţa nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.

Înalta Curte, în apel, în temeiul art. 100 alin. (2) C. proc. pen. a admis solicitările formulate de reprezentantul Ministerului Public, apelantul O. şi apelanţii intimaţi inculpaţi A., C. şi C. şi D., prin apărători, de efectuare a unei adrese la Curtea de Apel Bucureşti pentru a comunica dacă în afara datei de 22 ianuarie 2016 pentru care doamna judecător SSSSSSS. a fost desemnată să intre ca judecător de permanenţă pe completul C7F, aparţinând doamnei judecător RRRRRRR., potrivit HCC nr. 10 din 14 ianuarie 2016, doamna judecător SSSSSSS. a mai fost desemnată prin hotărâre de colegiu, să preia acelaşi complet C7F şi la alte date ulterioare.

La dosarul cauzei, în apel, ca urmare a încuviinţării probei cu înscrisuri, au fost primite prin Registratura Generală a Înaltei Curţi sub nr. x la 8.02.2017 şi depuse la dosar adresa de la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la care au fost ataşate fotocopii ale Hotărârii nr. 28 din 2 februarie 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti, a Hotărârii nr. 182 din 25 august 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti, planificările şedinţelor de judecată în perioada 1 iulie 2016 - 31 iulie 2016, 1 august 2016-31 august 2016, a Hotărârii nr. 10 din data de 14 ianuarie 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti, aflate la dosarul Înaltei Curţi.

În adresa menţionată se menţionează că prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 10/14.01.2016 s-a aprobat modificarea planificării şedinţelor de judecată aferente lunii ianuarie 2016, în sensul că doamna judecător RRRRRRR. a fost înlocuită de doamna judecător SSSSSSS. în şedinţa de fond/cameră preliminară/contestaţii cameră preliminară din data de 22.01.2016, în compunerea completurilor de judecată C/F, C7CP, C7CO-CP, având în vedere împrejurarea că doamna judecător RRRRRRR. urma să participe la programul profesional International Visitors Leadership Program (IVLP) On Demand, în SUA în perioada 20.01.2016 - 31.01.2016.

Totodată, s-a precizat că în perioada februarie - august 2016, doamna judecător SSSSSSS. nu a mai fost desemnată pentru a face parte din completul de judecată C/F şi C/CP/C7 CO-CP - atribuit doamnei judecător RRRRRRR. - fiindu-i atribuite alte complete de fond/cameră preliminară prin hotărâre a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti (nr. 28/2016).

Prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 182 din 25.08.2016 s-a dispus atribuirea completurilor de judecată C5F, C5CP, C5CO-CP, C3DL, C3CO-DL, C5DL, C5CO-DL, C7DL, C7CO-DL, C17DL, C17CO-DL, pentru luna septembrie 2016 şi C7F, C7CP, C7CO-CP, exclusiv la data de 30 septembrie 2016 doamnei judecător SSSSSSS., faţă de necesitatea menţinerii unui echilibru între judecătorii secţiei sub aspectul participării acestora la şedinţele de judecată, având în vedere că doamna judecător SSSSSSS. nu făcea parte din compunerea completurilor de judecată deja constituite în vederea soluţionării apelurilor.

Din fotocopia Hotărârii nr. 28 din data de 2 februarie 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti la art. 2 rezultă că a fost aprobată în cadrul secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti, atribuirea unor complete de judecată doamnei judecător SSSSSSS., după cum urmează: C5F, C5CP, C5CO-CP - judecător CCCCCCCC. şi C4F, C4CP, C4CO- CP - judecător DDDDDDDD., pentru perioada februarie - iunie 2016; C16DL, C16CO-DL, C17DL, C17CO-DL, C18DL, C18CO-DL, C19DL, C19CO-DL pentru luna februarie; C1DL, C1CO-DL, C2DL, C2CO-DL, C6DL, C6CO-DL pentru luna martie 2016; C3DL, C3CO-DL, C4DL, C4CO-DL, C5DL, C5CO-DL, C7DL, C7CO-DL, pentru luna aprilie 2016;C9DL, C9CO-DL, C10DL, C10CO-DL, C11DL, C11CO-DL, C12DL, C12CO-DL, pentru luna mai 2016; C13DL, C13CO-DL, C14DL, C14CO-DL, C15DL, C15CO-DL, C20DL, C20CO-DL, pentru luna iunie 2016.

Din fotocopia Hotărârii nr. 182 din 25 august 2016 a Colegiului de Conducere a Curţii de Apel Bucureşti la art. 1 rezultă în esenţă:

d) atribuirea completelor de judecată C5F, C5CP, C5CO-CP, C3DL, C3CO-DL, C5DL, C5CO-DL, C7DL, C7CO-DL, C17DL, C17CO-DL, pentru luna septembrie 2016 şi C7F, C7CP, C7CO-CP, exclusiv la data de 30 septembrie 2016, doamnei judecător SSSSSSS;

h) planificarea de permanenţă pentru săptămâna 26.09.2016-30.09.2016 ce trebuie asigurată de C12A (în compunerea EEEEEEEE. - ZZZZZZZ.) va avea compunerea EEEEEEEE. - SSSSSSS.

Aşadar, în raport cu cele mai sus menţionate, Înalta Curte constată că doamna judecător SSSSSSS. la termenul de judecată de la 22 ianuarie 2016 atunci când a fost desemnată prin hotărârea colegiului de conducere al curţii de apel, în condiţiile mai sus arătate, să participe la judecata Dosarului nr. x/2015 în completul C7/F, deşi era începută cercetarea judecătorească în cauză, în condiţiile art. 376 din C. proc. pen. de titulara C7/F doamna judecător RRRRRRR. încă de la termenul de judecată de la 30 octombrie 2015, aşa cum s-a arătat în amănunt, în considerentele prezentei decizii, (fiind audiaţi inculpaţii, fie în procedură obişnuită, fie în procedura simplificată, încuviinţate probe, iar la termenul de judecată de la 27 noiembrie 2015 fiind încuviinţate probe), a trecut la administrarea probei cu martori, acordând termene ulterior în acest complet, dispunând suplimentarea probatoriului, schimbarea încadrării juridice, luarea de suplimente de declaraţii, fie inculpaţilor, fie martorilor, a acordat termen în dezbateri, a repus cauza pe rol, în condiţiile mai sus arătate, până la pronunţarea sentinţei, deşi avea obligaţia să acorde termen în vederea administrării probatoriului, nu şi să administreze mijloace de probă, urmând să aştepte revenirea titularei completului de judecată.

Cu toate acestea doamna judecător SSSSSSS. a continuat să între succesiv până la finalizarea dosarului, deşi titulara completului de judecată a revenit în activitate.

De asemenea, doamna judecător SSSSSSS. a încălcat principiul continuităţii completului de judecată, unul din componentele compunerii acestuia, întrucât aceasta a fost desemnată să participe numai la termenul de judecată din 22 ianuarie 2016, ulterior nu a mai fost desemnată în C7/F, ci în alte completuri evidenţiate expres în Hotărârea nr. 28 din 2 februarie 2016 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti şi în Hotărârea nr. 182 din 25 august 2016 a Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti.

Totodată, doamna judecător SSSSSSS. a încălcat dispoziţiile art. 110 alin. (8) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti "în caz de absenţă, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanenţă, desemnaţi conform alin. (4) şi (6), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal."

Potrivit art. 19 lit. h) din acelaşi regulament, colegiul de conducere "stabileşte, la începutul anului, compunerea completelor de judecată".

Acelaşi regulament stipulează în art. 101 alin. (1), (5), (7) dispoziţii referitoare la repartizarea cauzelor astfel"(1) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS, (5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la începutul fiecărui an şi se numerotează pe instanţă sau, după caz, pe secţii, ţinându-se seama de materiile în care judecă, de specializarea completelor şi de stadiul procesual în care se află cauzele. Modificarea numărului completelor de judecată sau schimbarea judecătorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, în condiţiile legii. "(7) În situaţiile de modificare a compunerii completului de judecată, copiile după încheierile, hotărârile colegiului de conducere şi procesele-verbal se păstrează în mape separate."

Înalta Curte constată că prin modul în care doamna judecător SSSSSSS. a participat la judecarea prezentei cauze, în primă instanţă, începând cu data de 22 ianuarie 2016 şi până la 10 mai 2016 când a avut loc pronunţarea, nu a respectat compunerea completului de judecată, precum şi celelalte dispoziţii legale şi regulamentare menţionate, ceea ce a condus la afectarea gravă a actului de judecată, lipsindu-l de una din garanţiile fundamentale cu privire la asigurarea legalităţii organului judiciar, competent, care să îndeplinească prerogativele conferite pentru judecată.

Totodată, nu s-a asigurat un proces echitabil, fiind încălcate şi dispoziţiile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, referitoare la un tribunal independent, imparţial şi prevăzut de lege.

De asemenea, doamna judecător SSSSSSS., continuând să judece într-un complet în care nu a fost desemnată, prin efectuarea cercetării judecătoreşti, pe care a reluat-o, ca urmare, a repunerii cauzei pe rol, iar în final pronunţând, în primă instanţă, o sentinţă, a încălcat dispoziţiile referitoare la compunerea completului de judecată C7/F, aşa cum era aprobat prin hotărârea de colegiu de a participa numai la un singur termen de judecată, cel de la 22 ianuarie 2016, ceea ce atrage sancţiunea nulităţii absolute, în condiţiile art. 281 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., având drept consecinţă, desfiinţarea hotărârii pronunţate şi rejudecarea cauzei, de către prima instanţă.

Înalta Curte, constatând că acest motiv de încălcare fiind de ordine publică, este preeminent, în raport cu, celelalte motive de apel, care nu se mai vor analiza de către instanţa de control, însă se vor avea în vedere, de către prima instanţă.

Referitor la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală acesta este fondat, însă nu pentru motivele declarate de către procuror, ci în raport, cu motivul de apel de ordine publică din apelurile mai sus analizate, referitor la încălcarea dispoziţiilor privind compunerea completului de judecată.

Înalta Curte nu poate avea în vedere argumentele referitoare la respectarea de către doamna judecător SSSSSSS. a principiului continuităţii, prin acordarea unor termene scurte şi epuizarea probatoriului, întrucât, în raport, cu adresa Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi hotărârile colegiului de conducere anexate, rezultă că doamna judecător a fost desemnată numai pentru termenul de 22 ianuarie 2016, chiar dacă titulara completului doamna judecător RRRRRRR. era în imposibilitate de participare la judecată în perioada 20.01 - 31.01.2016.

Aşadar, modul în care doamna judecător SSSSSSS. a procedat cu acordarea termenelor ulterioare chiar şi după revenirea titularei completului de judecată, reţinând, astfel în mod nelegal cauza spre judecare, care nu îi era repartizată aleatoriu, echivalează cu încălcarea dispoziţiilor referitoare la compunerea completului de judecată.

Faţă de împrejurarea că această critică este prevalentă, în raport, cu celelalte motive de apel, acestea din urmă vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

În ceea ce priveşte apelurile declarate de S.C. F., apelanţii Biroul Individual Notarial "AA." prin notar public Z., Z., YYYYYYY., XXXXXXX., X., JJJJ., LLLLLLL., NN., MMMMMMM. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., II., WWWWWWW., NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. şi VVVVVVV. împotriva aceleiaşi sentinţe sunt fondate nu pentru motivele invocate de aceştia, ci pentru critica referitoare la încălcarea compunerii completului de judecată, în condiţiile mai sus arătate, critică care prevalează, ca urmare a sancţiunii cu nulitatea absolută, urmând ca motivele din apelurile apelanţilor menţionaţi să fie avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, de inculpaţii S.C. F., B., D., C. şi A., apelanţii Biroul Individual Notarial "AA." prin notar public Z., Z., O., YYYYYYY., XXXXXXX., X., JJJJ., LLLLLLL., NN., MMMMMMM. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., II., WWWWWWW., N., O. şi Asociaţii - Societate profesională notarială, NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. şi VVVVVVV. împotriva Sentinţei penale nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală privind şi pe intimaţii inculpaţi S.C: G. S.R.L. şi E.

Se va desfiinţa sentinţa penală atacată.

Se va trimite cauza spre rejudecare primei instanţe, respectiv Curtea de Apel Bucureşti, care, cu ocazia rejudecării va respecta principiile repartizării aleatorii şi ulterior continuitatea completului de judecată, în condiţiile legii şi Regulamentului de ordine interioară al instanţelor, va face aplicarea dispoziţiilor legale privind judecata în primă instanţă, respectiv art. 374 din C. proc. pen., în eventualitatea în care inculpaţii vor uza de procedura simplificată se vor verifica condiţiile legale prevăzute de art. 374 alin. (4), cu referire la art. 375, 377 din acelaşi cod, ordinea cercetării judecătoreşti, prevăzută de art. 376 din C. proc. pen., audierea coinculpaţilor, potrivit art. 379 din acelaşi cod, solicitarea de probe şi tezele probatorii, urmând ca admiterea sau respingerea probelor să fie motivată conform art. 100 din C. proc. pen., iar audierea martorilor, consemnarea declaraţiilor, renunţarea la probe, prezentarea mijloacelor de probă, amânarea pentru probe noi, schimbarea încadrării juridice, terminarea cercetării judecătoreşti, dezbaterile şi ordinea în care se acordă cuvântul, ultimul cuvânt al inculpaţilor, concluzii scrise, vor avea loc potrivit art. 381 - 390 din C. proc. pen. şi vor ţine cont şi de celelalte motive de apel din toate apelurile declarate, în raport, cu situaţia de la momentul rejudecării.

În conformitate cu art. 424 alin. (2) cu referire la art. 399 alin. (10) din C. proc. pen. se va menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., CNP x, domiciliat în Bucureşti, Corp A, C., CNP x, domiciliată în Bucureşti, şi D., CNP x, domiciliată în Bucureşti.

Înalta Curte, analizând actele şi lucrările dosarului, constată, pe de o parte, că, în speţă, nu au apărut împrejurări din care să rezulte nelegalitatea măsurii preventive a controlului judiciar, iar, pe de altă parte, că temeiurile care au determinat luarea acesteia se menţin şi impun, în continuare, plasarea inculpaţilor sub puterea sa.

Din examinarea probatoriului din faza de urmărire penală subzistă, presupunerea rezonabilă că inculpaţii au comis faptele pentru care aceştia au fost trimişi în judecată.

Sub aspectul măsurilor preventive dispuse faţă de inculpaţi până în prezent, este de menţionat că, inculpatul A. a fost reţinut de la data de 17.09.2014 până la 18.09.2014, arestat preventiv de la 18.09.2014 la 13.11.2014, ulterior a fost plasat în arest la domiciliu de la data de 14.11.2014 până la data de 25.05.2015 dată la care această măsură a fost înlocuită cu măsura controlului judiciar (măsură care a fost menţinută până în prezent); inculpata D. a fost reţinută de la data de 17.09.2014 până la 18.09.2014, iar începând cu data de 18.09.2014 a fost luată faţă de aceasta măsura preventivă a controlului judiciar (măsură menţinută până în prezent); iar faţă de inculpata C. a fost luată măsura preventivă a controlului judiciar începând cu data de 18.09.2014, măsură care a fost menţinută până în prezent.

În acest sens, reevaluând particularităţile cauzei, în raport, cu stadiul actual al procedurii, cu precădere natura şi gravitatea faptelor inculpaţilor, împrejurările şi modalitatea în care aceştia au acţionat, complexitatea cauzei, Înalta Curte apreciază că menţinerea controlului judiciar (cu obligaţiile legale inerente) garantează adecvat derularea, în bune condiţii, a procesului de faţă.

O atare dispoziţie nu contravine exigenţelor de rezonabilitate a duratei controlului judiciar. Aceasta, deoarece complexitatea cauzei, inexistenţa unor perioade de pasivitate a organelor judiciare şi stadiul actual al procedurii legitimează concluzia menţinerii unui just echilibru între impunerea unei restricţii a libertăţii de circulaţie a inculpaţilor, în scopul satisfacerii interesului general al desfăşurării în bune condiţii a procesului penal, pe de o parte, şi interesul particular al inculpaţilor de a se bucura deplin de libertatea garantată de art. 2 din Protocolul 4 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, pe de altă parte.

Se va constata că apelantul-intimat inculpat B. este arestat în altă cauză, fiind în executarea pedepsei aplicate prin Sentinţa penală nr. 1007 din 16 decembrie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 977 din 21.07.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, fiind emis MEPI x/21.07.2015.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi-inculpaţi B., D., C. şi A., precum şi pentru intimatul - inculpat E., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 180 RON, rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanta-intimată-inculpată S.C. F., precum şi pentru intimata-inculpată S.C. G. S.R.L., în cuantum de câte 360 RON, rămân în sarcina statului.

Potrivit art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală şi de ceilalţi apelanţi, rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală, de inculpaţii S.C. F., B., D., C. şi A., apelanţii Biroul Individual Notarial "AA." prin notar public Z., Z., O., YYYYYYY., XXXXXXX., X., JJJJ., LLLLLLL., NN., MMMMMMM. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. prin administrator NNNNNNN., II., WWWWWWW., N., O. şi Asociaţii - Societate profesională notarială, NNNNNNN., KKKKKKK. S.R.L. şi VVVVVVV. împotriva Sentinţei penale nr. 90/F din 11 mai 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, privind şi pe intimaţii-inculpaţi S.C. G. S.R.L. şi E.

Desfiinţează sentinţa penală atacată.

Trimite cauza spre rejudecare primei instanţe, respectiv Curtea de Apel Bucureşti.

Menţine măsura preventivă a controlului judiciar dispusă faţă de inculpaţii A., CNP x, domiciliat în Bucureşti, C., CNP x, domiciliată în Bucureşti, şi D., CNP x, domiciliată în Bucureşti.

Constată că apelantul-intimat inculpat B. este arestat în altă cauză.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii intimaţi-inculpaţi B., D., C. şi A., precum şi pentru intimatul-inculpat E., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 180 RON, rămân în sarcina statului.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanta-intimată-inculpată S.C. F., precum şi pentru intimata-inculpată S.C. G. S.R.L., în cuantum de câte 360 RON, rămân în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura centrală şi de ceilalţi apelanţi, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 5 iulie 2017.

Procesat de GGC - NN