Lack of interest extinguishing appeal against refusal to refer constitutional exception against binding supreme court interpretation

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 124 din 2 octombrie 2018, Curtea de Apel Oradea a respins ca inadmisibil recursul declarat de recurentul A. în contradictoriu cu intimata pârâtă S.C. B. S.A. împotriva Deciziei nr. 392/A/LP din 17 aprilie 2018 pronunţată de Tribunalul Bihor, pe care a menţinut-o în totul, fără cheltuieli de judecată în recurs.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare A., solicitând instanţei admiterea contestaţiei, anularea hotărârii atacate, iar în urma rejudecării pe fond admiterea acţiunii astfel cum a fost formulată.

În cursul soluţionării contestaţiei în anulare, contestatorul a depus o cerere prin care a solicitat, în esenţă, sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Deciziei nr. 52/018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Prin Încheierea din 13 decembrie 2018, Curtea de Apel Oradea, printre altele, a respins ca inadmisibilă cererea contestatorului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Deciziei nr. 52/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, raportat la art. 29 alin. (1), având în vedere că prin excepţia de neconstituţionalitate se poate contesta doar constituţionalitatea unor dispoziţii din legi şi ordonanţe de urgenţă.

Împotriva Încheierii din 13 decembrie 2018 a Curţii de Apel Oradea, pronunţată în dosarul nr. x/2018, a formulat recurs contestatorul A., în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, arătând că motivarea recursului se va depune în termenul legal, după comunicarea de către instanţă a încheierii din data de 13 decembrie 2018.

Ulterior, recurentul a depus motivele cererii de recurs, în cuprinsul cărora a arătat că, în conformitate cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 321/2017 (Publicată în M.O nr. 580 din 20 iulie 2017), Curtea a statuat, în clar şi fără echivoc, că recursul, întemeiat pe art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, este o cale de atac specială, a cărui obiect" [...] este acela al verificării aprecierii instanţei ierarhic inferioare cu privire la soluţia pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, motivată de neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1) - (3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii." (&& 22)

Conform art. 521 alin. (3) C. proc. civ., dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru toate instanţele, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, iar, conform disp. art. 126 alin. (3) din Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.

Drept urmare deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru dezlegarea dată problemelor de drept judecate, dat fiind caracterul obligatoriu pentru toate instanţele, reprezintă acte normative de drept, investite cu putere de lege.

Cu alte cuvinte, arată recurentul, în prezenta speţă, prin Decizia nr. 52/2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-CD, instanţa a dispus că: "în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din C. proc. civ.", iar odată cu publicarea în Monitorul Oficial a deciziei, dat fiind caracterul obligatoriu şi executoriu, aceasta are putere de lege.

Având în vedere aceste considerente, recurentul a solicitat să se constate că sesizarea Curţii Constituţionale, astfel cum a fost invocată, raportată la disp. art. 521 alin. (3) C. proc. civ., îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992, pe cale de consecinţă, a solicitat admiterea recursului, respectiv admiterea sesizării Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 521 alin. (3) C. proc. civ. dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 şi Decizia C.C.R. nr. 321/2017.

Intimata S.C. B. S.A. a depus la 16 ianuarie 2018 întâmpinare, prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului ca netemeinic şi nelegal şi menţinerea încheierii din 13 decembrie 2018.

Luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia lipsei de interes a recursului, invocată, din oficiu, de instanţă în şedinţa publică din 4 aprilie 2019, soluţionarea acestui aspect făcând de prisos examinarea altor cereri sau excepţii, Înalta Curte urmează a respinge ca lipsit de interes recursul, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Interesul este o condiţie de fond pentru exercitarea acţiunii în justiţie. Acesta reprezintă folosul practic pe care o parte îl urmăreşte prin punerea în mişcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca el să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual, astfel cum impun dispoziţiile art. 33 teza I din C. proc. civ.

Condiţia interesului trebuie să se verifice nu numai în legătură cu cererea de chemare în judecată, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conţinutul acţiunii civile (cereri, excepţii, exercitarea căilor de atac etc.).

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanţa trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obţine în ipoteza admiterii formei procedurale exercitate.

Cerinţa interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acţiunii, întrucât prin hotărârea sa instanţa de judecată este chemată să se pronunţe în concret cu privire la valorificarea unui drept, iar nu pe aspecte teoretice şi academice.

Cum pe parcursul litigiului cererea de recurs promovată de recurent a rămas fără interes, demersul procesual, iniţial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluţia consacrată de altfel jurisprudenţial în atare situaţii este aceea a respingerii acţiunii ca rămasă fără interes.

Se observă că, în faţa Curţii de Apel Oradea, la termenul din 13 decembrie 2018, interpelat fiind contestatorul, în legătură cu ce articol invocă excepţia de neconstituţionalitate, acesta a arătat că nu invocă neconstituţionalitatea unui articol, ci al Deciziei nr. 52/2018 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, raportat la art. 27 C. proc. civ.

În speţă, prin încheierea atacată, printre altele, s-a respins ca inadmisibilă cererea contestatorului de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Deciziei nr. 52/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, raportat la art. 29 alin. (1).

Înalta Curte reţine că, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial nr. 609 din 17 iulie 2018, s-a statuat că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 C. proc. civ., cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369/30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 RON inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).

Prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 2 din 3 ianuarie 2019, Curtea Constituţională a examinat pe fond excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din C. proc. civ., în interpretarea dată prin decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Prin decizia sus-menţionată Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 27 C. proc. civ., în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale.

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, iar de la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 518 C. proc. civ., "Decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.", iar potrivit art. 521 alin. (4) C. proc. civ., dispoziţiile art. 518 C. proc. civ. se aplică corespunzător.

Aşadar, cum ulterior promovării recursului Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi-a încetat aplicabilitatea, rezultă că cerinţa interesului impusă de art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ. raportat la art. 33 teza I din acelaşi cod nu mai este îndeplinită în cauză.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că în prezent analiza legalităţii motivelor de recurs nu mai aduce niciun folos practic recurentului, motiv pentru care va respinge recursul, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de contestatorul A. împotriva Încheierii din 13 decembrie 2018, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2018.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 aprilie 2019.

Procesat de GGC - MM