Territorial jurisdiction for judicial interdiction: effective residence versus registered domicile under Article 936 of the Code of Civil Procedure
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative competence conflict by ruling that the Pitești Court has territorial jurisdiction to hear the case, overriding the initial decline by the Bucharest Sector 3 Court. The dispute centered on a request to place a 79-year-old individual with Alzheimer's disease under judicial interdiction, where the courts disagreed on whether jurisdiction was determined by the domicile listed in the individual's identification document (Bucharest Sector 3) or their actual place of residence (Ştefăneşti, Argeș County). Interpreting Article 936 of the Code of Civil Procedure, which mandates that judicial interdiction cases be heard by the guardianship court in the circumscription where the person has their domicile, the High Court established that "domicile" for competence purposes refers to the effective, factual location where the person resides, ensuring the right to defense and facilitating evidence administration, thereby rejecting the relevance of the registered address in the identification card. </think> The High Court of Cassation and Justice resolved a negative competence conflict by determining that the Pitești Court holds territorial jurisdiction, overruling the initial declination by the Bucharest Sector 3 Court. The case involved a petition to place an elderly individual diagnosed with Alzheimer's disease under judicial interdiction, where the lower courts disputed whether competence was governed by the registered domicile in the individual's identification document (Bucharest Sector 3) or their effective place of residence (Ştefăneşti, Argeș County). Relying on Article 936 of the Code of Civil Procedure, which requires such matters to be handled by the guardianship court in the circumscription of the subject's domicile, the High Court interpreted "domicile" broadly to mean the factual location where the person actually lives, prioritizing the effective residence over the administrative address to ensure the protection of the individual's right to defense and to facilitate the administration of evidence.
Legislator headnote
AI generatedart. 936 C. proc. civ, art. 87 C. civ; Territorial jurisdiction for judicial interdiction: effective residence versus registered domicile under Article 936 of the Code of Civil Procedure: Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a stabilit că sunt incidente dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. potrivit cărora cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliu, iar în aprecierea noţiunii de "domiciliu", în sens procesual, a avut în vedere locul unde persoana fizică locuieşte efectiv.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând asupra cererii de faţă, are în vedere următoarele:
Prin cererea înregistrată la 19.10.2018 sub nr. x/2018 pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti, reclamantul A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună instituirea curatelei pentru intimata B., pe motiv că aceasta are vârsta de 79 ani şi a fost diagnosticată cu maladia Alzheimer de mai bine de 7 ani.
La primul termen de judecată, reclamantul a formulat o cerere de modificare a acţiunii, în sensul că a solicitat punerea sub interdicţie a pârâtei B. şi numirea sa în calitate de tutore.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 164 şi urm. C. civ.
Prima instanţă învestită, Judecătoria sectorului 3 Bucureşti a invocat, din oficiu, excepţia necompetenţei sale teritoriale şi, prin Sentinţa civilă nr. 1829 din 26 februarie 2019, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a stabilit că sunt incidente dispoziţiile art. 936 C. proc. civ. potrivit cărora cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliu, iar în aprecierea noţiunii de "domiciliu", în sens procesual, a avut în vedere locul unde persoana fizică locuieşte efectiv.
În aceste condiţii, reţinând că persoana a cărei punere sub interdicţie se solicită are locuinţa în Ştefăneşti, jud. Argeş, instanţa a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Învestită prin declinare, Judecătoria Piteşti, la termenul din 26.06.2019, a invocat din oficiu excepţia necompetenţei sale teritoriale, iar prin Sentinţa civilă nr. 4350 din 26 iunie 2019 a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 3 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Judecătoria Piteşti a constatat că sunt incidente dispoziţiile art. 936 C. proc. civ.
În ceea ce priveşte interpretarea noţiunii de "domiciliu" a apreciat că, sub aspectul competenţei teritoriale de soluţionare a cauzei, nu prezintă relevanţă reşedinţa persoanei ce urmează a fi pusă sub interdicţie, care locuieşte temporar în oraşul Ştefăneşti, jud. Argeş, ci domiciliul său stabil, care este în sectorul 3 Bucureşti.
Învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte are în vedere următoarele:
Obiectul judecăţii îl constituie punerea sub interdicţie judecătorească a unei persoane, respectiv a pârâtei B., care locuieşte în prezent, aşa cum rezultă din ancheta socială efectuată de Direcţia Asistenţă Legislativă -Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei sectorului 3 Bucureşti, fără forme legale în oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, într-o locuinţă pe care o are în proprietate.
Conform art. 936 C. proc. civ. "Cererea de punere sub interdicţie judecătorească a unei persoane se soluţionează de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul" .
Pe de altă parte, dispoziţiile art. 114 din acelaşi cod prevăd că, dacă legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. în competenţa instanţei de tutelă şi de familie se soluţionează de instanţa în a cărei circumscripţie teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa persoana ocrotită.
Prevederile art. 936 C. proc. civ. reglementează o normă specială de competenţă teritorială absolută în materia punerii sub interdicţie, mai exact o normă de ordine publică, având în vedere că priveşte capacitatea persoanei fizice. Astfel, competenţa de soluţionare a cererii de punerii sub interdicţie a unei persoane aparţine numai instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie aceasta îşi are domiciliul.
Înalta Curte constată că problema care a generat ivirea prezentului conflict de competenţă priveşte interpretarea diferită pe care cele două instanţe aflate în conflict au dat-o noţiunii de domiciliu.
Domiciliul persoanei fizice, astfel cum este reglementat de art. 87 C. civ., este acolo unde aceasta declară că îşi are locuinţa principală. Dovada domiciliului şi a reşedinţei se face cu menţiunile cuprinse în cartea de identitate, potrivit art. 91 alin. (1) din acelaşi act normativ.
Instanţa reţine că noţiunea de domiciliu la care fac trimitere textele de lege enunţate mai sus vizează, locuinţa unde se găseşte în fapt persoana a cărei ocrotire se solicită, pentru a-i putea fi asigurat şi respectat dreptul la apărare şi pentru a se putea facilita administrarea probatoriului în vederea soluţionării cauzei. Aşadar, această noţiune trebuie interpretată în sens larg, neprezentând relevanţă acea locuinţa a persoanei, care este menţionată în actul de identitate, ci locuinţa ei efectivă.
Aşa cum rezultă din ancheta socială efectuată de Direcţia Asistenţă Legislativă - Serviciul Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei Sectorului 3 Bucureşti, intimata B. locuieşte în oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, într-una din locuinţele pe care le are în proprietate, dându-i acesteia, astfel, valoare juridică de domiciliu.
Faţă de această situaţie de fapt, în scopul determinării competenţei teritoriale, Înalta Curte va ţine seama de locuinţa efectivă a persoanei ocrotite, prin raportare la necesităţile probatorii şi la măsurile de ocrotire ce trebuie dispuse în cauză, circumstanţe în raport de care domiciliul menţionat în cartea de identitate, respectiv Calea x, Bucureşti, apare ca fiind lipsit de relevanţă.
Aşa fiind, cum intimata locuieşte efectiv în oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, care se află în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Piteşti, aceasta este instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de punere sub interdicţie judecătorească ce face obiectul litigiului ce a generat prezentul conflict de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 26 septembrie 2019.
Procesat de GGC - NN