Territorial jurisdiction for enforcement challenge: debtor's registered office under Art. 651(1) CPC

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploieşti la data de 31 august 2018, A. SA Ploieşti a formulat contestaţie la executare împotriva executării silite pornite în dosarul de executare nr. x/2018 înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc B., respectiv împotriva actului de executare reprezentat de încheierea cheltuieli de executare din 18 octombrie 2018, precum şi a înştiinţării de declanşare a executării silite.

2. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă:

2.1 Prin Sentinţa civilă nr. 1496 din 27 februarie 2019, Judecătoria Ploieşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

A constatat, prin prisma dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., că la data începerii executării silite, sediul contestatorului debitor este în Bucureşti.

Astfel, în raport de prevederile art. 43 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, a reţinut că în dosarul nr. x/2017, în care a fost pronunţată de către Tribunalul Prahova Sentinţa civilă nr. 321/2018, contestatorul a stat în judecată prin A. cu sediul în Ploieşti, potrivit art. 56 alin. (2) C. proc. civ., însă debitor în dosarul de executare este societatea care a creat dezmembrământul şi care are personalitate juridică.

2.2 Prin Sentinţa nr. 2668 din 2 mai 2019, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, a admis excepţia necompetenţei teritoriale. A declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti. A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

S-a reţinut, în esenţă, în raport de dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., că executarea silită este îndreptată împotriva SC A SA, cu sediul în Ploieşti, care are calitatea de pârâtă în hotărârea ce reprezintă titlul executoriu.

Astfel, s-a constatat că prin Sentinţa civilă nr. 321 din 23 ianuarie 2018, pronunţată în dosarul nr. x/2017 al Tribunalului Prahova, a fost admisă contestaţia formulată de C. în contradictoriu cu intimata SC A., s-a dispus anularea Deciziei nr. 765 din 29 septembrie 2011 emisă de intimată şi reintegrarea contestatoarei pe postul şi funcţia avute anterior suspendării CIM. A fost, totodată, obligată intimata la plata către contestatoare a unei despăgubiri egale cu salariul şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat începând cu data emiterii deciziei de suspendare - 29 septembrie 2011 la zi.

S-a mai reţinut că prin încheierea din 28 septembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Judecătoria Ploieşti a încuviinţat executarea silită împotriva debitoarei SC A., cu sediul în Ploieşti.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti, în considerarea argumentelor ce succed:

Acţiunea care a generat declinările reciproce de competenţă este o contestaţie la executare formulată împotriva executării silite pornite într-un dosar de executare.

Se observă că instanţele aflate în conflict au aplicat diferit dispoziţiile art. 651 C. proc. civ., în raport de identificarea debitorului ţinut să aducă la îndeplinire dispoziţiile din titlul executoriu reprezentat de Sentinţa civilă nr. 321 din 23 ianuarie 2018 a Tribunalului Prahova.

Art. 651 alin. (1) C. proc. civ. reglementează instanţa de executare în sensul că aceasta este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Or, în speţă, actele de executare întocmite în dosarul de executare nr. x/2018, înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc B., respectiv încheierea cheltuieli de executare din 18 octombrie 2018 şi înştiinţare declanşare executare, care fac obiectul contestaţiei la executare, sunt formulate împotriva debitoarei A. SA cu sediul în Ploieşti.

Se constată, de asemenea, că respectiva debitoare figurează ca pârâtă în Sentinţa civilă nr. 321 din 23 ianuarie 2018 pronunţată de Tribunalul Prahova în dosarul nr. x/2017, care reprezintă titlul executoriu împotriva căruia s-a formulat prezenta contestaţie la executare.

Se mai reţine că, urmare a cererii formulate la 21 septembrie 2018, înregistrată pe rolul Biroului Executorului Judecătoresc B. sub nr. x, prin care creditoarea C. a solicitat punerea în executare a titlului anterior menţionat împotriva debitorului urmărit SC A. SA, prin încheierea din 28 septembrie 2018 pronunţată în dosarul nr. x, Judecătoria Ploieşti a încuviinţat executarea silită împotriva debitoarei cu sediul în Ploieşti.

Totodată, se observă că această debitoare este cea care a şi emis acte de executare, prin aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor din titlul executoriu, materializate prin Decizia nr. 493 din 25 septembrie 2018 de reintegrare a creditoarei şi prin plata drepturilor salariale acordate (adresa nr. x din 3 octombrie 2018 emisă de A. - dosar Judecătoria Ploieşti).

Pentru toate aceste considerente, cum în cauză, debitoarea are sediul pe raza Judecătoriei Ploieşti, în raport de dispoziţiile art. 651 alin. (1) C. proc. civ., se va stabili competenţa de soluţionare în favoarea acesteia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Ploieşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 septembrie 2019.

Procesat de GGC - CL