Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1351/2019 AI generated

Territorial competence for challenging toll-road contraventions: application of specific domicile rule in O.G. 15/2002 vs. general place-of-offense rule

Case Number Decizia nr. 1351/2019
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice resolved a negative competence conflict by ordering the case be transferred to the Harsova Court of Sector 1, finding it territorially competent to hear the underlying dispute. The plaintiff, a driver, challenged a traffic contravention fine for failure to hold a valid viage sticker or toll on a national road, triggering a jurisdictional deadlock where the initial court declined competence based on the general contraventions regulation (location of the offense in Ialomița County), and the receiving court reciprocally declined competence based on a specific toll-road regulation (location of the plaintiff's domicile in Constanța County). The Supreme Court determined that Article 101 of Government Ordinance No. 15/2002, which contains a specific derogation from the general rules, governs the procedure for this specific type of infractions, thereby establishing that the court with jurisdiction is the one where the contraventer domiciles, rather than where the infraction occurred.

Legislator headnote

AI generated

art. 135 alin. (1) C. proc. civ, art. 133 pct. 2 C. proc. civ; Territorial competence for challenging toll-road contraventions: application of specific domicile rule in O.G. 15/2002 vs. general place-of-offense rule: Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

Keywords

AI generated
traffic contravention territorial jurisdiction negative conflict of jurisdiction conflict rule domicile transfer of competence

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Hârşova la data de 20 martie 2019, sub nr. x/2019, petenta A. a solicitat în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. - Centru de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică - CESTRIN, anularea procesului-verbal de contravenţie nr. x din data de 19 februarie 2019.

În motivare, petenta a arătat că a fost sancţionată contravenţional pentru faptul că a circulat fără a deţine rovinietă valabilă sau peaj valabil pentru vehiculul cu număr de înmatriculare x.

Judecătoria Hârşova, prin Sentinţa civilă nr. 239 din data de 29 mai 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, a admis excepţia necompetenţei sale teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Feteşti.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Hârşova a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, potrivit cărora, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, şi a reţinut că, în cauză, competenţa teritorială este exclusivă, iar fapta contravenţională reţinută în procesul-verbal de contravenţie contestat a fost săvârşită în judeţul Ialomiţa, localitate aflată în circumscripţia Judecătoriei Feteşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Feteşti la data de 25 iunie 2019, sub acelaşi număr de dosar.

Prin Sentinţa civilă nr. 925 din data de 23 iulie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Feteşti a admis excepţia necompetentei teritoriale a acestei instanţe, invocată din oficiu, a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hârşova, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei până la soluţionarea conflictului de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa soluţia de declinare, Judecătoria Feteşti a dat eficienţă dispoziţiilor art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, potrivit cărora plângerea se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul şi a reţinut că petenta domiciliază în judeţul Constanţa, localitate aflată în raza de competenţă a Judecătoriei Hârşova.

Asupra prezentului conflict negativ de competenţă, cu a cărui soluţionare este legal învestită conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Dispoziţiile art. 133 pct. 2 C. proc. civ. prevăd că există conflict negativ de competenţă atunci când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au declarat necompetente.

În speţă, Judecătoria Hârşova şi Judecătoria Feteşti şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de constatările diferite ale celor două instanţe cu privire la normele de procedură în temeiul cărora de stabileşte competenţa de soluţionare a litigiului.

Astfel, Judecătoria Hârşova a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, în timp ce Judecătoria Feteşti a reţinut că sunt incidente prevederile art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

Potrivit dispoziţiilor art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, competenţa de soluţionare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Totodată, art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în vigoare la data emiterii procesului-verbal de contravenţie (19 februarie 2019), prevede că "Prin derogare de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul contravenienţilor cu domiciliul sau sediul în România, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se introduce la judecătoria pe raza teritorială a căreia contravenientul domiciliază sau îşi are sediul".

În speţă, prin procesul-verbal de contravenţie nr. x din data de 19 februarie 2019, a cărui anulare se solicită, s-a reţinut că "Fapta săvârşită constituie contravenţie conform art. 8 alin. (11) din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, cu modificările şi completările ulterioare, şi se sancţionează cu amendă contravenţională potrivit art. 8 alin. (32) din O.G. nr. 15/2002".

Aşa fiind, cum prin procesul-verbal în discuţie a fost reţinută o contravenţie prevăzută şi sancţionată conform O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, pentru stabilirea instanţei competente să soluţioneze prezenta plângere contravenţională se aplică norma de competenţă prevăzută de acest act normativ, derogatorie de la legea generală în materie de contravenţii.

Din conţinutul procesului-verbal de contravenţie rezultă că domiciliul contravenientei A. este în judeţul Constanţa.

Prin urmare, în raport de cele de mai sus arătate, în temeiul art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a pricinii în favoarea Judecătoriei Hârşova, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază petenta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Hârşova.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2019.

Procesat de GGC - CP