Garnishment validation competence: old Code’s execution venue rule prevails over new Code’s debtor domicile for pre-2011 enforcement actions

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Moreni la data de 16 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, creditoarea A. SA [fostă B. SA], în contradictoriu cu debitoarea C. şi cu terţul poprit D. SRL, a solicitat instanţei să pronunţe o hotărâre de validare a popririi, prin care terţul poprit D. SRL să fie obligat să plătească creditoarei, în limita creanţei, suma de 61.314,73 RON, reprezentând debit restant înregistrat în baza titlului executoriu reprezentat de contractele de leasing nr. x din data de 17 aprilie 2008 şi x din data de 17 aprilie 2008 şi cheltuieli de executare silită, suma datorată debitorului, având în vedere raporturile juridice existente între aceştia, de angajator şi angajat.

Prin Sentinţa civilă nr. 364 din data de 23 aprilie 2019 pronunţată în dosarul nr. x/2019, Judecătoria Moreni a admis excepţia necompetenţei teritoriale a acestei instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti.

Pentru a hotărî astfel, în esenţă, Judecătoria Moreni a reţinut că, în conformitate cu prevederile art. 790 alin. (1) din noul C. proc. civ., după republicare:

"(1) Dacă terţul poprit nu îşi îndeplineşte obligaţiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terţul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanţa de executare, în vederea validării popririi."

Raportat la aceste dispoziţii legale a avut în vedere că art. 650 alin. (1) din noul C. proc. civ., în forma în vigoare la data încuviinţării executării silite (10 iunie 2011), defineşte instanţa de executare ca fiind "judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel." şi a constatat că domiciliul debitoarei se află în Bucureşti.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătorie Sectorului 6 Bucureşti la data de 20 mai 2019.

Prin Sentinţa civilă nr. 4752 din data de 26 iunie 2019, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive a acestei instanţe, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

Pentru a pronunţa această soluţie, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a reţinut că, în raport de dispoziţiile art. 25 alin. (1) din noul C. proc. civ. şi de împrejurarea că, în speţă, cererea de executare silită a fost formulată de către creditoare la data de 16 mai 2011, sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865.

Prin urmare, a dat eficienţă, prevederilor art. 460 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865 coroborate cu cele ale art. 373 alin. (2) din acelaşi act normativ şi a constatat că instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Luând în considerare faptul că înfiinţarea popririi a fost efectuată asupra veniturilor obţinute de către debitoare de la terţul poprit D. SRL, cu sediul în Moreni, judeţul Dâmboviţa, a apreciat că instanţa de executare competentă a soluţiona prezenta cauză este Judecătoria Moreni, instanţă pe a cărei rază teritorială se află sediul terţului poprit.

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în baza art. 22 alin. (3) raportat la art. 20 pct. 2 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte reţine următoarele:

În speţă, instanţa de judecată a fost învestită cu soluţionarea unei cereri având ca obiect "validare poprire", prezentul conflict negativ de competenţă fiind generat de reţinerile diferite ale instanţelor de judecată cu privire la dispoziţiile legale care definesc instanţa de executare.

Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., dispoziţiile noului C. proc. civ. se aplică doar executărilor silite începute după intrarea în vigoare a noii reglementări.

În acelaşi sens art. 24 teza ultimă din noul C. proc. civ. prevede că "legea nouă se aplică numai executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare, iar, conform art. 25 alin. (1) din acelaşi cod, executările silite începute sub legea veche rămân supuse acelei legi.

Dosarul execuţional nr. x al BEJ E. s-a format în baza cererii de executare silită formulate, la data de 16 mai 2011, de creditoarea A. SA [fostă B. SA] şi înregistrată la biroul executorului judecătoresc la data de 17 mai 2011 .

Prin urmare, în cauză sunt incidente dispoziţiile C. proc. civ. de la 1865, şi anume dispoziţiile art. 460 din acest act normativ, potrivit cărora validarea popririi este de competenţa instanţei de executare, astfel cum este definită de art. 373 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, respectiv a judecătoriei în circumscripţia căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Cum în speţă se solicită validarea propririi înfiinţate asupra salariului şi a altor venituri periodice realizate din muncă de către debitoarea F. şi datorate acesteia de către terţul poprit D. SRL, în raport de dispoziţiile anterior evocate, instanţa de executare este cea în a cărei circumscripţie se află sediul terţului poprit, angajatorul debitoarei.

Întrucât sediul terţului poprit este în Moreni, judeţul Dâmboviţa, Înalta Curte constată că locul executării, în aplicarea art. 373 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, este situat în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Moreni şi, în temeiul dispoziţiilor art. 22 din acelaşi cod, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea acestei instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Moreni.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 septembrie 2019.

Procesat de GGC - CP