Clawback contribution calculation: illegal inclusion of VAT and validity of commercial margins in the tax base

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 11.12.2014, reclamanta A.. a chemat în judecată pe pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Administraţia Finanţelor Publice Sector 1, solicitând anularea următoarelor acte administrative:

- Adresa nr. x, comunicată electronic de CNAS la data de 29.04.2014 - aferentă trimestrului I/2014;

- Adresa nr. x, comunicată electronic de CNAS la data de 31.07.2014 - aferentă trimestrului II/2014;

- Adresa nr. x, comunicată electronic de CNAS la data de 31.10.2014 - aferentă trimestrului III/2014.

- obligarea pârâtelor Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Administraţia Finanţelor Publice Sector 1 la repararea pagubei produse prin emiterea nelegală a actelor administrative atacate (plata unei contribuţii într-un cuantum mai mare decât cel legal datorat) în modalitatea restituirii următoarelor sume achitate în plus:

a) 152.383 RON, reprezentând echivalentul contribuţiei achitate de către A.. în trimestrul I/2014 în contul marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) incluse în mod nelegal în consumul de medicamente comunicat;

b) 166.229 RON, reprezentând echivalentul contribuţiei achitate de către A.. în trimestrul II/2014 în contul marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) incluse în mod nelegal în consumul de medicamente comunicat;

c) 178.935 RON, reprezentând echivalentul contribuţiei achitate de către A.. în trimestrul III/2014 în contul marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) incluse în mod nelegal în consumul de medicamente comunicat.

- obligarea pârâtelor Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Administraţia Finanţelor Publice Sector 1 la plata cheltuielilor de judecată.

1.2. Prin cererea adiţională formulată la data de 17.02.2015, reclamanta a înţeles să cheme în judecată, în calitate de pârâtă, pe Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii Bucureşti, solicitând obligarea acestei pârâte, în calitate de administrator al contribuţiei clawback conform O.U.G. nr. 77/2011, la repararea pagubei produse prin emiterea nelegală a actelor administrative atacate (plata unei contribuţii într-un cuantum mai mare decât cel legal datorat) în modalitatea restituirii sumelor achitate în plus, detaliate în cererea introductivă şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, în baza dovezilor care vor fi depuse la dosarul cauzei.

1.3. Prin cererea adiţională formulată la data de 07.04.2015, reclamanta a completat obiectul judecăţii cu un nou capăt de cerere, prin care a solicitat anularea parţială a Notificării nr. x, prin care au fost comunicate datele necesare stabilirii contribuţiei clawback, pentru trimestrul IV 2014, repararea pagubei produse prin emiterea nelegală a actelor administrative atacate (plata unei contribuţii într-un cuantum mai mare decât cel legal datorat) în modalitatea restituirii sumelor achitate in plus, în cuantum de 210.303,58 RON, şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu, în baza dovezilor care vor fi depuse la dosarul cauzei.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2219 din 15 septembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a dispus următoarele:

- a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Sectorului 1 a Finanţelor Publice şi, în consecinţă, a respins cererea în contradictoriu cu această pârâtă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă;

- a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi A.N.A.F. - D.G.R.F.P.B. - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii Bucureşti;

- a respins cererea de chemare în judecată formulată şi completată de reclamanta A.., în contradictoriu cu aceste pârâte, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta A.., care a solicitat:

- casarea acesteia în ceea ce priveşte dispoziţia de respingere ca neîntemeiate a cererilor de anulare a actelor administrative emise de CNAS şi de obligare a intimatelor-pârâte la repararea pagubei produsă prin emiterea actelor administrative atacate (în forma plăţii de despăgubiri) şi menţinerea dispoziţiilor instanţei de fond în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor ANAF şi CNAS;

- admiterea acţiunii în totalitate, astfel cum a fost modificată şi completată, în sensul:

1) anulării parţiale a actelor administrative emise de CNAS, în temeiul O.U.G. nr. 77/2011, pentru includerea nelegală a TVA (pentru trimestrele I-III/2014), precum şi a marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) în consumul de medicamente comunicat DAPP (pentru trimestrele I-IV), respectiv,

2) obligarea pârâtelor CNAS şi ANAF - Contribuabilii Mijlocii la repararea pagubei produse prin emiterea nelegală a actelor administrative atacate (plata unei contribuţii într-un cuantum mai mare decât cel legal datorat), prin plata de despăgubiri în cuantumul indicat prin capătul doi al cererii de chemare judecată, astfel cum a fost modificată şi completată.

În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

În dezvoltarea acestui motiv de recurs au fost formulate de către recurentă critici de nelegalitate cu privire la hotărârea judecătorească atacată ce vor fi prezentate în continuare.

* Hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor O.U.G. nr. 77/2011 care privesc comunicarea datelor de consum de medicamente de către CNAS, prevederi care impun în sarcina CNAS obligaţia de a comunica datele de consum fără includerea valorii TVA în baza de calcul a contribuţiei pentru trimestrele I-III/2014.

Deşi Curtea de apel a reţinut în decizia supusă recursului faptul că CNAS nu a scăzut valoarea TVA-ului din valorile compensate aferente fiecărui contribuabil, în mod eronat nu constată împrejurarea că includerea TVA în valoarea consumului din cadrul trimestrelor I-III/2014 atribuite DAPP determină plata de către DAPP a unei contribuţii mai mari, contribuţia fiind aplicată în mod direct la o valoare care include TVA, şi, prin urmare, calculată prin raportarea la veniturile unor alte entităţi (statul, în cazul TVA). O asemenea modalitate de aplicare a legii este eronată, reprezentând încălcarea evidentă a principiului aşezării juste a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 din Constituţia României.

* Hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii speciale în ceea ce priveşte includerea nelegală a adaosurilor comerciale în lanţul de distribuţie, în baza de calcul a contribuţiei pentru trimestrele I-IV.

În cauza dedusă judecăţii, societatea nu a invocat neconstituţionalitatea dispoziţiilor O.U.G. nr. 77/2011, ci greşita lor aplicare de către CNAS, respectiv modalitatea eronată de stabilire a consumului individual de medicamente, care este obţinut printr-o măsură nelegitimă a autorităţii; prin acţiune nu s-a contestat oportunitatea măsurilor reglementate de O.U.G. nr. 77/2011, ci greşita interpretare şi aplicare a acestora, iniţial de către CNAS şi, ulterior de către instanţa de fond.

Deciziile Curţii Constituţionale prin care a fost respinsă o excepţie de neconstituţionalitate invocată nu reprezintă izvor de drept şi nici într-un caz nu au forţa juridică a unui recurs în interesul legii, cu scopul de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legilor substanţiale şi de procedură.

Prin Deciziile nr. 268/2014 şi nr. 484/2014, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la alte aspecte intrinseci/extrinseci (respectiv discriminarea, oportunitatea taxei clawback, includerea TVA, justificarea impunerii acestei taxe în sarcina DAPP), iar nu cu privire la neconstituţionalitatea unei anume prevederi care să reglementeze includerea adaosurilor comerciale.

În raport de dispoziţiile art. 1 şi art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011, aplicarea procentului "p" la valoarea adaosurilor comerciale (venituri care aparţin altor entităţi decât DAPP - respectiv distribuitorilor angro şi farmaciilor) şi taxarea DAPP cu privire la aceste venituri reprezintă o măsură nelegitimă de impunere, care încalcă dispoziţiile legale anterior enunţate precum şi principiile fundamentale ale justei aşezări a sarcinilor fiscale şi ale neutralităţii fiscale, prevăzute de art. 3 din Codul fiscal, respectiv de art. 56 din Constituţia României.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, în reprezentarea Administraţiei sector 1 a Finanţelor Publice şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate au formulat întâmpinări în cauză în care au solicitat respingerea recursului, ca fiind formulat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă şi, respectiv, ca nefondat, pentru argumentele prezentate la dosar.

Recurenta a formulat răspuns la cele două întâmpinări depuse în cauză .

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi a fost comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 26.10.2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din acelaşi act normativ.

Părţile nu au formulat puncte de vedere la raport.

Prin încheierea de şedinţă din data de 22.02.2018, completul de filtru a constatat, analizând conţinutul raportului întocmit, că memoriul de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a admis în principiu recursul, în temeiul prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată a fondului recursului, în condiţii de contradictorialitate, în şedinţă publică, pentru data de 15.06.2018.

6. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatelor, a răspunsurilor la întâmpinare, a cadrului normativ aplicabil şi a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin cererea dedusă judecăţii, ulterior completată, în temeiul dispoziţiilor art. 6 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, art. 8 alin. (1) şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. x, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, recurenta-reclamantă A.. a solicitat instanţei specializate anularea:

- Adresei nr. x - aferentă trimestrului I/2014;

- Adresei nr. x - aferentă trimestrului II/2014;

- Adresei nr. x - aferentă trimestrului III/2014;

- Notificării nr. x - aferentă trimestrului IV/2014.

De asemenea, recurenta-reclamantă a solicitat să se dispună obligarea intimatelor-pârâte CNAS şi AFP Sector 1 la repararea pagubei produse prin emiterea nelegală a actelor administrative atacate (plata unei contribuţii într-un cuantum mai mare decât cel legal datorat) în modalitatea restituirii următoarelor sume achitate în plus:

- 152.383 RON, reprezentând echivalentul contribuţiei achitate de către A.. în trimestrul I/2014 în contul marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) incluse în mod nelegal în consumul de medicamente comunicat;

- 166.229 RON, reprezentând echivalentul contribuţiei achitate de către A.. în trimestrul II/2014 în contul marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) incluse în mod nelegal în consumul de medicamente comunicat;

- 178.935 RON, reprezentând echivalentul contribuţiei achitate de către A.. în trimestrul III/2014 în contul marjelor de distribuţie şi de retail (adaosuri comerciale) incluse în mod nelegal în consumul de medicamente comunicat.

Prima instanţă a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia sector 1 a Finanţelor Publice, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi ANAF - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii şi a respins acţiunea reclamantei, astfel cum a fost completată, în contradictoriu cu ultimele două pârâte, ca neîntemeiată.

Reevaluând materialul probator depus la dosar, pentru a răspunde la criticile de nelegalitate subsumate motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte reţine:

6.1. Este fondată critica recurentei referitoare la includerea nelegală a TVA în baza de calcul a contribuţiei clawback pentru trimestrele I-III/2014.

Pe această chestiune prezintă relevanţă Decizia Curţii Constituţionale nr. 39/2013 prin care s-a stabilit neconstituţionalitatea sintagmei "care include şi TVA" din cuprinsul art. 31 alin. (5) din O.U.G. nr. 77/2011, astfel cum a fost completată prin O.U.G. nr. 110/2011, întrucât această contribuţie trimestrială reprezintă un procent aplicat nu numai asupra preţului în sine al medicamentelor, ci şi asupra TVA aplicată preţului medicamentelor, ceea ce echivalează cu un impozit la impozit.

Pentru clarificarea acestei chestiuni, se impune prezentarea evoluţiei legislaţiei în acest domeniu.

În baza art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii (forma de la momentul intrării în vigoare):

"Contribuţia trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuţie".

Conform alin. (2) al aceluiaşi articol:

"Procentul «p» se calculează astfel: p=(CTt-Bat)/CTtx100, unde CTt = consumul total trimestrial de medicamente suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, Bat = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii, calculat prin împărţire la 4 a bugetului anual aprobat iniţial prin legea bugetului de stat".

Prin art. 7 din O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri financiar fiscale, s-a prevăzut că:

"Începând cu trimestrul IV 2012 calculul contribuţiei trimestriale se realizează potrivit formulei prevăzute la art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, unde CTt şi Bat nu includ TVA, iar Bat este de 1.515 milioane RON."

Din lecturarea textelor normative anterior citate se poate observa faptul că, deşi iniţial nu se prevedea că procentul "p", calculat potrivit art. 3 alin. (2) din O.U.G. nr. 77/2011, se stabileşte şi în raport de TVA, prin art. 7 din O.G. nr. 17/2012 s-a menţionat expres că CTt şi Bat nu includ TVA.

Aşadar, contrar celor reţinute de judecătorul fondului, argumentaţia realizată de intimata CNAS în cuprinsul notificărilor, conform căreia consumul de medicamente "conţine TVA, urmând ca acesta să fie dedus de fiecare DAPP" nu este legală. De altfel, după cum s-a relatat mai sus, în cuprinsul art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011, nu este prevăzută obligaţia în sarcina DAPP de a calcula, pe baza valorilor comunicate de CNAS şi cu excluderea valorii TVA, contribuţia clawback.

O astfel de prevedere expresă va fi introdusă o dată cu modificarea art. 5 alin. (7) din O.U.G. nr. 77/2011, prin O.U.G. nr. 69/2014, iar aceasta a intrat în vigoare începând cu data de 4 noiembrie 2014, după emiterea de către intimata CNAS a notificărilor aferente trimestrelor I-III 2014.

Prin urmare, instanţa de control judiciar apreciază că nu este legală solicitarea intimatei CNAS ca DAPP "să deducă TVA" din consumul individual comunicat DAPP.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte reţine că sunt nelegale notificările referitoare la trimestrele analizate, motiv pentru care va proceda la anularea acestora. În raport de această situaţie, intimata-pârâtă CNAS are obligaţia de a proceda la rectificarea şi recomunicarea datelor referitoare la consumul centralizat de medicamente pentru trimestrele I/2014 - III/2014 către recurenta-reclamantă.

6.2. Este nefondată critica recurentei referitoare la includerea adaosurilor comerciale în valoarea consumului individual de medicamente.

Instanţa constituţională a analizat în jurisprudenţa sa excepţiile de neconstituţionalitate vizând dispoziţiile O.U.G. nr. 77/2001 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii şi, în special, art. 1, art. 3, art. 5 şi art. 6 din acest act normativ, astfel cum a fost modificată şi completată de O.G. nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, prin raportare la art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Legea fundamentală.

În concret, în legătură cu prevederile art. 16 alin. (1), Curtea Constituţională a arătat că: "nu există discriminare în ceea ce priveşte plata contribuţiei trimestriale între deţinătorii autorizaţiei de punere pe piaţă, obligaţi la plata acesteia, şi ceilalţi operatori implicaţi pe lanţul de distribuţie, respectiv distribuitorii (angrosişti) şi furnizorii (farmaciile), întrucât, pe de o parte, distribuitorii şi farmaciile nu sunt beneficiari ai autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor, ci simpli prestatori de servicii pentru care sunt îndreptăţiţi la încasarea unui tarif, aceştia nefiind parte în convenţia încheiată cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, iar, pe de altă parte, aceştia sunt supuşi sistemului fiscal general, fiind ţinuţi de impozitele şi taxele care se percep asupra rezultatelor activităţilor pe care le prestează" (a se vedea pct. 34 din Decizia Curţii Constituţionale nr. 789/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17.02.2016).

Curtea a reiterat faptul că această contribuţie trimestrială a fost instituită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestor deţinători li se decontează din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii contravaloarea medicamentelor vândute (deci, în considerarea acestei facilităţi), ceea ce nu este cazul celorlalţi subiecţi care desfăşoară o activitate comercială, fără a beneficia de alte avantaje. Aceştia vând atât medicamente compensate, cât şi medicamente cumpărate liber de populaţie, neavând un avantaj efectiv din vânzarea medicamentelor compensate. Pentru activitatea respectivă aceşti subiecţi practică un adaos comercial negociat cu deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă a medicamentelor, fiind, prin urmare, firesc ca acest adaos să fie plătit de către deţinătorii de APP (a se vedea pct. 35 din Decizia anterior nominalizată).

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor art. 56 alin. (2) din Constituţie, care reglementează principiul justei aşezări a sarcinilor fiscale, instanţa specializată a reţinut că: "spre deosebire de distribuitorii şi farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, deţinătorii de APP au exclusivitatea punerii pe piaţă a medicamentelor, au certitudinea vânzării şi încasării contravalorilor lor, motiv pentru care legiuitorul a stabilit doar în sarcina acestora suportarea contribuţiei în discuţie, cu excluderea celorlalte categorii de operatori economici menţionate, care nu beneficiază de aceste avantaje. Formula identificată de legiuitor pentru calculul contribuţiei dă expresie, aşadar, acestui just echilibru între interesul general care a determinat stabilirea acesteia şi avantajele conferite unei categorii de operatori economici, respectiv deţinătorilor de APP." (a se vedea pct. 39 din Decizia mai sus arătată).

În plus, instanţa constituţională a precizat că: "Ministerul Sănătăţii stabileşte, avizează şi aprobă, prin ordin al ministrului sănătăţii, preţurile maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC). În aplicarea prevederilor legale de referinţă este stabilit, aşadar, modul de calcul al preţurilor la medicamente, inclusiv modul de calcul al preţului cu amănuntul maximal, respectiv cota maximă a adaosului de distribuţie şi cota maximă a adaosului de farmacie. Câtă vreme deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor solicită includerea medicamentelor pe care le vând în lista medicamentelor pentru care plătesc contribuţia, cunoscând preţurile maximale ale medicamentelor, precum şi influenţa maximă a adaosurilor ce pot fi practicate de subiecţii care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, rezultă că şi-au asumat că vor plăti o contribuţie raportată nu doar la preţul de producător. În acest cadru legal, este la aprecierea deţinătorilor de APP negocierea de adaosuri cât mai mici cu intermediarii, în consecinţa plăţii unei contribuţii într-un cuantum cât mai redus." (a se vedea pct. 40 din Decizia anterior nominalizată).

Ca atare, în raport de aceste considerente obligatorii ale Deciziei Curţii Constituţionale nr. 789/2015, instanţa de control judiciar reţine că preţul de vânzare cu amănuntul trebuie luat în calcul la stabilirea consumului de medicamente, având în vedere şi împrejurarea că, tot raportat la acest preţ, se şi decontează consumul de medicamente din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Prin urmare, sentinţa atacată a fost dată cu aplicarea corectă a legii speciale în ceea ce priveşte includerea adaosurilor comerciale percepute în lanţul de distribuţie în baza de calcul a contribuţiei pentru trimestrele I/2014 - IV 2014.

6.3. Este nefondată critica recurentei referitoare la soluţionarea greşită de către prima instanţă a capătului de cerere având ca obiect obligarea intimatelor-pârâte CNAS şi AFP Sector 1 la repararea pagubei produse prin emiterea nelegală a actelor administrative atacate (plata unei contribuţii într-un cuantum mai mare decât cel legal datorat).

Pe acest aspect, instanţa are în vedere argumentele prezentate la pct. 6.2 din decizia de faţă în care s-a explicitat necesitatea includerii adaosurilor comerciale în baza de calcul a contribuţiei pentru trimestrele I/2014 - IV 2014.

În consecinţă, Înalta Curte reţine că este fondat motivul de casare, reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

7. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. x, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa, în parte, sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, va admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată şi completată de reclamantă şi va dispune anularea următoarelor acte administrative emise de pârâta CNAS: adresa nr. x - aferentă trimestrului I/2014; adresa nr. x - aferentă trimestrului II/2014 şi adresa nr. x - aferentă trimestrului III/2014. Instanţa de control judiciar va respinge, în rest, acţiunea completată şi va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta A.. împotriva sentinţei civile nr. 2219 din 15 septembrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează, în parte, sentinţa recurată şi, rejudecând cauza, admite, în parte, cererea de chemare în judecată formulată şi completată de reclamantă şi dispune anularea următoarelor acte administrative emise de pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate: adresa nr. x aferentă trimestrului I/2014, adresa nr. x aferentă trimestrului II/2014 şi adresa nr. x aferentă trimestrului III/2014.

Respinge în rest acţiunea completată.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, în şedinţă publică, 15 iunie 2014.