Appeal nullified for violating statutory five-day deadline despite erroneous 15-day notice in judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appeal filed by the claimant, thereby leaving the lower court's dismissal of the initial action in force. The dispute concerned a challenge to an assessment decision and an tax inspection report issued by the tax authorities, which the company sought to suspend via an administrative litigation action; the appellate court had previously dismissed the claim as unfounded, and the company subsequently appealed arguing nullity due to lack of motivation and incorrect application of law. The decisive legal basis was the failure to comply with the mandatory five-day appeal deadline established by Article 14(4) of Law No. 554/2004, resulting in the nullity of the appeal under Article 489 of the Code of Civil Procedure, as the incorrect 15-day deadline mentioned in the judgment's operative part could not override statutory time limits or the principle that no one can plead ignorance of the law.
Legislator headnote
AI generatedart. 14 alin. (4) Legea nr. 554/2004, art. 489 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 489 din C. proc. civ, art. 185 alin. (1) din C. proc. civ; Appeal nullified for violating statutory five-day deadline despite erroneous 15-day notice in judgment: Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului întocmit la data de 18 aprilie 2018, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că recursul a fost tardiv declarat, respectiv cu depăşirea termenului prevăzut de art. 14 alin. (4) Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, împrejurare sancţionată cu nulitatea, conform dispoziţiilor art. 489 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş -, secţia civilă, complet specializat contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/16.08.2016, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâtele A.N.A.F.-D.G.R.F.P Ploieşti, A.J.F.P. Argeş şi A.J.F.P. Giurgiu, solicitând suspendarea deciziei de impunere nr. x/30.06.2016 şi a raportului de inspecţie fiscală nr. x/30.06.2016.
Prin sentinţa civilă nr. 764 din 12 septembrie 2015 pronunţată de Tribunalul Argeş -, secţia civilă, complet specializat contencios administrativ şi fiscal s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei din urmă instanţe la data de 19 septembrie 2016.
Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 205/F-CONT din 25 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti -, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal s-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtele A.N.A.F. - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Ploiesti, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Giurgiu.
Recursul
Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond, reclamanta S.C. A. S.R.L. a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, în rejudecare, admiterea acţiunii şi suspendarea executării actelor până la soluţionarea acţiunii în anularea aceloraşi acte; cu cheltuieli de judecată.
S-a apreciat de către recurentă că sentinţa atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii, precum şi că aceasta a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1), pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.
Procedura în faţa instanţei de recurs
Prin Raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului întocmit la data de 18 aprilie 2018, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., s-a apreciat că recursul a fost tardiv declarat, respectiv cu depăşirea termenului prevăzut de art. 14 alin. (4) Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, împrejurare sancţionată cu nulitatea, conform dispoziţiilor art. 489 C. proc. civ.
Raportul a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 aprilie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.
Prin punctul de vedere asupra raportului, recurenta a apreciat că recursul a fost declarat în termenul de 15 zile menţionat în sentinţa atacată.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a cererii de recurs
Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Înalta Curte constată că recurenta - reclamantă nu a exercitat în termen calea de atac, pentru considerentele în continuare arătate.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 hotărârea prin care se pronunţă suspendarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Totodată, conform prevederilor art. 489 din C. proc. civ. recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) din C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.
Înalta Curte constată că recursul a fost declarat şi motivat cu depăşirea termenului de 5 zile prevăzut de art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, sentinţa fiind comunicată la data de 7 noiembrie 2016, conform dovezii înmânare aflată la dosarul Curţii de Apel Piteşti, motivele de recurs fiind depuse la data de 21 noiembrie 2016, prin e-mail.
Completul de filtru reţine că nu sunt incidente dispoziţiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ., în sensul că nu există motive de casare de ordine publică care să fie invocate din oficiu de către instanţă.
De asemenea, în cauză nu s-a făcut nici dovada existenţei vreuneia dintre situaţiile prevăzute de art. 186 din C. proc. civ., în sensul că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, pentru a opera instituţia repunerii în termen, întrucât chiar dacă în dispozitivul sentinţei recurate a fost menţionată calea de atac a recursului şi termenul de 15 zile de la comunicare pentru declararea acestuia, recurenta nu se poate prevala de această împrejurare, deoarece, pe de o parte, condiţiile, limitele şi termenele în care pot fi exercitate căile de atac sunt prevăzute de lege, astfel încât o hotărâre judecătorească nici nu le poate acorda ea însăşi, nici nu le poate suprima, iar, pe de altă parte, recurenta nu poate invoca necunoaşterea legii, potrivit adagiului "nemo censetur ignorare legem".
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va anula recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva 205/F-CONT din 25 octombrie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti -, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 iunie 2018.