Late filing of appeal in administrative litigation: nullity of appeal for missing 15-day statutory deadline under Law 554/2004

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată la 21.01.2015 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecata pe pârâta ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1.375.886 RON cu titlul de despăgubiri, reprezentând dobânda legală fiscală corespunzătoare sumelor impuse, plătite şi reţinute nelegal de Administraţia Fondului pentru Mediu în perioada 25.01.2008 - 22.08.2014, în baza Deciziei de impunere x/06.02.2008, rezultând în urma anulării în parte a actului administrativ fiscal reprezentat de Decizia de Impunere nr. x/06.02.2008, emisă în baza Raportului de inspecţie fiscala nr. x/06.02.2008.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 3007 din 13.11.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal s-a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.A., în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU, fiind obligată pârâta la plata sumei de 1.375.254,81 RON cu titlu de despăgubiri.

3. Recursul

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond, pârâta ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU a formulat recurs, criticând soluţia instanţei de fond ca nelegală, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate cu consecinţa respingerii acţiunii, ca nefondată.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinarea depusă la data de 18.02.2016, intimata-reclamantă S.C. B. S.R.L. a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca legală şi temeinică.

5. Procedura derulată în recurs

Prin raportul întocmit în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., s-a apreciat, în principal, că este întemeiată excepţia tardivităţii recursului, astfel că recursul declarat de pârâtă este lovit de nulitate, conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, pentru motivele arătate în raport; în subsidiar, s-a apreciat că, în ipoteza în care se va considera că recursul a fost declarat şi motivat cu respectarea dispoziţiilor legale, recursul este admisibil în principiu.

Raportul a fost analizat în completul filtru şi a fost comunicat părţilor potrivit încheierii de şedinţă din data de 8 mai 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., iar intimata-reclamantă a formulat punct de vedere referitor la concluziile acestuia.

II. Considerentele şi soluţia completului de filtru cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, sesizată cu soluţionarea recursului declarat, constată nulitatea recursului, nefiind motivat în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004: "Hotărârea pronunţată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", iar potrivit art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)."

Prin raportul asupra admisibilităţii recursului întocmit în cauză, magistratul raportor a apreciat că recursul a fost tardiv formulat, fiind incidentă sancţiunea nulităţii recursului în condiţiile art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

Ca urmare a comunicării către părţi a raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, conform dovezilor de comunicare din data de 16/17.05.2017, recurenta-pârâtă nu a formulat un punct de vedere prin care să combată concluzia privind tardivitatea formulării recursului şi nu a depus dovezi privitoare la formularea în termen a căii de atac.

Înalta Curte reţine că sentinţa civilă nr. 3007 din 13.11.2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost comunicată recurentei-pârâte la data de 27.11.2015, conform dovezii de comunicare aflată la dosarul instanţei de fond. Termenul de 15 zile, prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înăuntrul căruia trebuia declarată calea de atac a recursului, începea să curgă de la acest moment şi se împlinea la data de 14.12.2015, potrivit dispoziţiilor art. 181 raportat la art. 184 din C. proc. civ.

Recursul a fost înregistrat la instanţa de fond la data de 22.12.2015, fiind trimis prin serviciul poştal potrivit art. 183 C. proc. civ., data depunerii la poştă fiind 17.12.2015, conform plicului aflat la dosarul de recurs.

Înalta Curte constată, faţă de actele dosarului, că recursul a fost depus în afara termenului de 15 zile prevăzut de lege.

De asemenea, se reţine că la dosar nu a fost formulată o cerere de repunere în termen, potrivit dispoziţiilor art. 186 C. proc. civ., iar recurenta-pârâtă nu a contestat şi justificat depunerea tardivă prin punctul de vedere asupra raportului întocmit asupra admisibilităţii recursului.

Prin urmare, pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că recursul este tardiv formulat, urmând a aplica sancţiunea nulităţii prevăzută de art. 489 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de Administraţia Fondului pentru Mediu împotriva sentinţei nr. 3007 din 13.11.2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 20 septembrie 2017.