EU co-financing irregularity: exclusion of budgetary prejudice where beneficiary retroactively cured salary contribution arrears

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Agentia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administratiei Publice, anularea Procesului-verbal nr. x şi Deciziei nr. 320/12.12.2014.

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 1496 din 26 mai 2015, a admis acţiunea formulată de reclamantă, a anulat Decizia nr. 320/12.12.2014 şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.08.2014, emise de pârât.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivrea căii de atac, recurentul a susţinut, în esenţă, că prima instanţă face confuzie între plata datoriei existente la bugetul de stat şi prejudiciul creat instituţiei pârâte.

Astfel, chiar dacă contribuţiile aferente salariilor angajaţilor către bugetul de stat şi către bugetul asigurărilor au fost achitate retroactiv de intimata-reclamantă, până la sfârşitul lunii octombrie 2012 şi plata lor este conformă din perspectiva prevederilor legale, acestea nu pot fi considerate eligibile atâta timp cât au fost raportate iniţial în baza unor documente contabile ce nu au corespuns realităţii, iar instituţia recurentă a rambursat aceste cheltuieli.

Prin urmare, în cauză s-a săvârşit o neregulă, în sensul legii, care constă în acţiunea beneficiarului de a se abate de la prevederile contractului de finanţare şi ale Ordinului nr. 298/2009, prin nerespectarea criteriilor de eligibilitate efectuate cu plata la bugetul de stat. Prin neregula săvârşită s-au adus prejudicii atât bugetului Uniunii Europene, cât şi bugetului de stat, prin încasarea de către beneficiar a unor sume plătite necuvenit.

Totodată, a arătat, cum se observă şi din acţiune, că sumele restituite de intimată au reprezentat contribuţiile salariale către bugetul de stat şi nu sumele pe care instituţia recurentă le-a decontat în cadrul proiectului şi, întrucât aceste sume au fost achitate din fonduri europene, rezultă că acest buget a fost prejudiciat pentru că sumele plătite nu au fost folosite pentru proiect.

În concluzie, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, pe fond, respingeriea acţiunii.

4. Apărările intimatei-reclamante

Prin întâmpinare, intimata-reclamantă Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, şi menţinerea hotărârii atacate, fiind temeinică şi legală.

În esenţă, a susţinut că sumele decontate au fost efectiv plătite de către Agenţie, aceasta îndeplinindu-şi integral obligaţiile legale şi contractuale.

Totodată, a arătat că nu s-a avut în vedere faptul că solicitarea autorităţii recurente privind plata sumei în litigiu este o măsură aplicată Agenţiei fără să aibă vreo culpă în frauda comisă de contabilul instituţiei, cu toate acestea a procedat la plata contribuţiilor aferente salariilor către bugetul de stat, iar prejudiciul invocat nu poate fi justificat, chiar recurenta are convingerea inexistenţei acestuia.

5. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 25 ianuarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 8 martie 2018.

II.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Intimata-reclamantă a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune vizând anularea Procesului-verbal nr. x şi Deciziei nr. 320/12.12.2014 de soluţionare a contestaţiei administrative, emise de recurentul-pârât.

Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea formulată de reclamantă, dispunând anulare actelor administrative atacate.

Soluţia Curţii de apel este corectă, fiind adoptată şi de instanţa de control judiciar, în urma propriului demers de aplicare a dispoziţiilor legale la situaţia de fapt.

Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/28.08.2014, contestat în cauză, s-a stabilit că reclamanta datorează în total suma de 3.661,03 euro.

Astfel, autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene Conseil Regional Nord-Pas de Calais în calitate de AM program, în temeiul art. 4 din Subsidy Contract (Agreement), datorează un debit în valoare de

3.479,36 euro, iar autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene naţionale (AN) potrivit arte 12 alin. (5) din Contractul de finanţare, datorează un debit în valoare de 181,67 euro.

Împotriva acestui proces-verbal de constatare reclamanta a formulat contestaţie administrativă, care a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 320/12.12.2014.

Astfel, s-a reţinut săvârşirea unei nereguli în sensul 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, constând în nesocotirea prevederilor art. 5 alin. (1) din Contractul de cofinanţare nr. x şi a prevederilor art. 2 alin. (1) din Subsidy Contract, în privinţa responsabilităţilor decurgând din calitatea sa, potrivit Partnership Agreement acronim NEEBOR, semnat la data de 07.01.2009.

De asemenea, s-a reţinut că beneficiarul nu a respectat prevederile art. 4 alin. (1), art. 5 art. 9 alin. (1) şi alin. (5) din Ordinul M.D.R.L. nr. 298/2009 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile în cadrul Programului de Cooperare Interregională INTERREG IV C.

Contrar susţinerilor recurentei, Înalta Curte reţine că prima instanţă a interpretat corect noţiunea de "neregulă" apărută în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, care potrivit art. 2 lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 66/2011, constă în "orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

În sensul art. 1 alin. (2) din Regulamentul nr. 2988/1995, "abatere" reprezintă "orice încălcare a unei dispoziţii de drept comunitar, ca urmare a unei acţiuni sau omisiuni a unui agent economic, care poate sau ar putea prejudicia bugetul general al Comunităţilor sau bugetele gestionate de acestea, fie prin diminuarea sau pierderea veniturilor acumulate din resurse proprii, colectate direct în numele Comunităţilor, fie prin cheltuieli nejustificate".

În mod similar, în sensul art. 2 pct. 7 din Regulamentul CE nr. 1083/2006, de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de

Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999 "neregularitate" înseamnă "orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general".

Se observă că aceste definiţii au în comun existenţa prejudiciului - produs sau doar potenţial - asupra bugetului Uniunii Europene şi/sau asupra fondurilor publice naţionale aferente.

În speţă, efectuarea plăţii sumelor în litigiu, chiar ulterior încheierii programului derulat, exclude de plano existenţa producerii unui prejudiciu, ca urmare a încălcarii clauzelor contractuale evocate de emitentul actelor atacate.

De altfel, beneficiarul rambursarii este cel care a semnalat autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene identificarea unei fraude comise de unul dintre angajaţii săi, activitate infracţională constatată de organele de cercetare penală, astfel cum rezultă din actele depuse la dosar, procedând ulterior, pentru remedierea situaţiei, la plata contribuţiilor aferente salariilor către bugetul de stat, acoperind efectiv prejudiciul încă din luna octombrie 2012 .

Potivit autorităţii pârâte, eligibilitatea cheltuielilor supuse decontării se analizează în raport cu situaţia din momentul formulării cererilor de rambursare, conform condiţiilor stipulate în art. 2 alin. (1) lit. d) din O. U. G. nr. 66/2011 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 759/2007, astfel că plata ulterioară, până la sfârşitul lunii octombrie 2012, a contribuţiilor aferente salariilor, nu acoperă neregularitatea iniţială.

Instanţa de control judiciar, fără a nega marja de apreciere a autorităţii competente în activitatea de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare, constată că judecătorul fondului a reţinut corect că situaţia de fapt stabilită pe baza probelor administrate în cauză nu se încadrează în definiţia neregulii.

Conduita Agenţiei de Dezvoltare Nord - Est, ca entitate beneficiară a finanţării şi titulară a obligaţiilor, care decurge din clauzele contractului de finanţare şi din normele juridice menţionate, fiind de natură să excludă un rezultat de prejudiciere efectivă sau potenţială a bugetului public, ca element definitoriu al neregulii.

Prin urmare, toate criticile formulate sunt nefondate, soluţia pronunţată de prima instanţă reflectă, aşadar, interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei în limitele art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene împotriva sentinţei nr. 1496 din 26 mai 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 14 iunie 2018.