Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2511/2018 AI generated

Audit challenge to motorway tender: validity of single-stage offer evaluation and unsigned scorecards under Bank lending guidelines

Case Number Decizia nr. 2511/2018
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the Court of Accounts, upholding the lower court’s decision which had partially annulled the audit decision and the associated rejection of an administrative objection, thereby allowing the national road infrastructure company to prevail on three specific issues. The dispute concerned the legality of an audit finding that the company failed to conduct a two-stage tender evaluation for a motorway project as recommended by the European Bank for Investment guidelines, erroneously concluded that a fictitious competitive atmosphere was created, and that unsigned and undated evaluation grids rendered the process null. The High Court ruled that the audit guidelines merely advised a two-stage process without mandating it, such that the single-stage procedure used was legally compliant; the finding of collusion was unsupported by verified evidence or material legal breaches, resting instead on unsubstantiated suspicion; and the unsigned grids did not invalidate the process because the members of the evaluation committee ratified the grids by signing the final evaluation report. The decision relied on the specific provisions of the Law on the Organization and Functioning of the Court of Accounts and the Regulation on the Organization and Performance of Specific Activities, alongside the interpretation of the bank's tender guidelines and civil procedural rules governing appeals.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992, art. 493 C. proc. civ, art. 493 alin. (2) C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 493 alin. (5) C. proc. civ; Audit challenge to motorway tender: validity of single-stage offer evaluation and unsigned scorecards under Bank lending guidelines: The dispute concerned the legality of an audit finding that the company failed to conduct a two-stage tender evaluation for a motorway project as recommended by the European Bank for Investment guidelines, erroneously concluded that a fictitious competitive atmosphere was created, and that unsigned and undated evaluation grids rendered the process null. The High Court ruled that the audit guidelines merely advised a two-stage process without mandating it, such that the single-stage procedure used was legally compliant; the finding of collusion was unsupported by verified evidence or material legal breaches, resting instead on unsubstantiated suspicion; and the unsigned grids did not invalidate the process because the members of the evaluation committee ratified the grids by signing the final evaluation report. The decision relied on the specific provisions of the Law on the Organization and Functioning of the Court of Accounts and the Regulation on the Organization and Performance of Specific Activities, alongside the interpretation of the bank's tender guidelines and civil procedural rules governing appeals.

Keywords

AI generated
public procurement tendering banking audit issuing bank accounting provision interpretation of a judgment procedural objections

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constatând că în cauză nu sunt incidente criticile subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art.
art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992
3/2015 respectiv dispoziţiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, în raport de prevederile pct.
art. 493 C. proc. civ
În procedura de filtru a recursurilor prevăzută de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor d recurs şi a apărărilor formulate, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, conform art.
art. 493 alin. (2) C. proc. civ
civ., pe baza motivelor d recurs şi a apărărilor formulate, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părţilor, conform art.
art. 493 alin. (4) C. proc. civ
civ., raport ce a fost comunicat părţilor, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.
art. 493 alin. (5) C. proc. civ
Recursul promovat de reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A a fost soluţionat în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.
art. 493 alin. (7) C. proc. civ
4001/12.12.2015 iar recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României a fost admis în principiu, fiind dispusă citarea părţilor în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.
art. 33 pct. 3 din Legea nr. 92/1992
Recurenta susţine că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 33 pct. 3 din Legea nr. 92/1992 republicată, raportat la pct.

Cited Case Law

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 C. proc. civ.

Cited in the operative paragraph as the procedural basis for dismissing the appeal as unfounded.

art. 20 din Legea nr. 554/2004

Cited in conjunction with Article 496 of the Civil Procedure Code as the basis for the final ruling on the merits of the administrative dispute.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi declinată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României a solicitat următoarele:

- anularea încheierii nr. 70/18.07.2013, prin care i-a fost respinsă contestaţia administrativă de către Curtea de Conturi a României Departamentul II împotriva Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă în baza Raportului de Control nr. x/02.04.2013 ca netemeinică şi nelegală;

- anularea Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă în baza Raportului de Control nr. x/02.04.2013 ca netemeinică şi nelegală.

Hotărârea instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1965 din 1 iulie 2015, a admis în parte acţiunea promovată de reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României - Departamentul II.

A anulat în parte încheierea nr. 70/18.07.2013 şi Decizia nr. 3/15.05.2013 emise de pârâta Curtea de Conturi, cu privire la următoarele constatări de la punctele 1 şi 2 din decizia contestată, precum şi la soluţia pronunţată prin încheiere cu privire la acestea:

- Neorganizarea de către reclamanta C.N.A.D.N.R. a procedurii de evaluare a ofertelor în două etape, conform recomandărilor din Ghidul de achiziţie BEI;

- Aprecierea potrivit căreia s-a intenţionat crearea impresiei unei competiţii veritabile, cu sprijinul celor două asocieri care au avut un preţ al ofertei mai mic decât cel al ofertei câştigătoare, ţinând cont de faptul că acestea au prezentat oferte care conţin erori şi termeni speciali despre care se ştia că nu vor fi acceptaţi de către beneficiar, de retragerea neaşteptată de la licitaţie a unei companii din asocierea în care a participat la faza de precalificare, de faptul că cele două asocieri care au avut un preţ al ofertei mai mic decât cel al ofertei declarate câştigătoare au experienţă în domeniu şi reputaţie internaţională, au participat la licitaţiile organizate de C.N.A.D.N.R., au avut şi au contracte de valori mari cu C.N.A.D.N.R;

- Grilele de evaluare a ofertelor nu au fost datate şi nici semnate de către membrii comisiei de evaluare, ceea ce atrage nulitatea acestora.

A respins în rest acţiunea ca neîntemeiată, cu consecinţa menţinerii celorlalte constatări de la punctele 1-5 şi menţinerii în integralitate a măsurilor dispuse la punctele 1-5 din Decizia nr. 3/15.05.2013, precum şi a soluţiei date prin încheierea nr. 70/18.07.2013 cu privire la acestea.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1965 din 1 iulie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal au declarat recurs reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A. şi pârâta Curtea de Conturi a României.

Recurenta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., prin recursul declarat a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând, să se admită în tot acţiunea formulată în sensul anulării încheierii nr. 70/18.07.25013 prin care s-a respins contestaţia administrativă de către Curtea de Conturi a României-Departamentul II împotriva Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă în baza Raportului de Control nr. x/2.04.2013.

În dezvoltarea motivelor de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a reluat argumentele expuse prin cererea de chemare în judecată arătând, în esenţă, că instanţa de fond nu a ţinut cont de probatoriul administrat şi argumentele expuse pentru admiterea în tot a acţiunii promovate.

Recursul declarat de recurenta-reclamantă Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A., formulat împotriva sentinţei civile nr. 1965 din 01 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost soluţionat în procedura de filtru a recursului prin decizia civilă nr. 4001/12.12.2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care nu se impune a fi dezvoltate şi analizate motivele de recurs formulate de această recurentă.

Prin recursul formulat de recurenta Curtea de Conturi a României, întemeiat în drept pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., se solicită admiterea recursului, casarea sentinţei şi, rejudecând, să se respingă în tot acţiunea formulată de reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.

În dezvoltarea motivelor de recurs, după prezentarea situaţiei de fapt se arată că instanţa de fond nu a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale incidente în cauză, întrucât nu a ţinut cont de temeiul de drept în baza căruia au fost stabilite măsurile atacate din Decizia nr. 3/2015 respectiv dispoziţiile art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, în raport de prevederile pct. 204, pct. 218 -220 şi pct. 227 din RODAS.

Echipa de audit a constatat faptul că CNADNR nu a aplicat recomandările prevăzute în Ghidul de achiziţii BEI, ceea ce a condus la "evaluări subiective şi favorizarea unor ofertanţi."

De asemenea,se arată că Ghidul de achiziţii BEI, versiunea februarie 2004, recomandă achiziţia contractelor de proiectare şi construcţie să se efectueze utilizând procedura în două etape.

În vederea achiziţiei contractelor de proiectare şi construcţie a autostrăzii Cernavodă - Constanţa, CNADNR nu a aplicat procedura de evaluare în două etape şi deschiderea ofertelor financiare şi tehnice în acelaşi timp, ceea ce a făcut posibilă cunoaşterea preţurilor ofertelor înainte ca acestea să fie evaluate din punct de vedere tehnico - economic, situaţie care a permis evaluarea subiectivă a ofertelor din partea membrilor comisiei de evaluare.

Echipa de control nu a făcut nicio referire cu privire la faptul că nu era permisă deschiderea de oferte într-o singură etapă cu citirea preţurilor tuturor ofertelor, ci la faptul că CNADNR nu a procedat la deschiderea ofertelor în două etape pentru atribuirea contractelor de proiectare şi execuţie, conform politicii descrise de Ghidul de Licitaţii al Băncii, ghid care permitea atât deschiderea de oferte într-o singură etapă, cât şi deschiderea ofertelor în două etape.

În cauză sunt aplicabile prevederile pct. 3.6.11 din Ghidul de achiziţie BEI, prin care era stabilită procedura de deschidere a ofertelor care se utilizează în cazul contractelor mari sau complexe, cu trimitere la contractele de proiectare şi construcţie, respectiv procedura în două etape iar echipa de audit nu a încadrat cele două contracte în categoria contractelor mari şi complexe, ci a avut în vedere doar tipul contractului, respectiv de proiectare şi execuţie.

Prevederile Ghidului de achiziţie BEI invocate de către CNADNR, respectiv cele din Anexa 1, pct. 6 se referă la "Atribuirea contractelor pentru proiectare şi construcţie" prin utilizarea procedurii de deschidere a ofertelor în două etape şi nu prin dialog competitiv.

În considerentele hotărârii recurate se reţine că Ghidul de achiziţii BEI foloseşte exprimarea "it is advisible", atunci când se referă la procedura în două etape, dar ghidul de achiziţii BEI nu impune folosirea procedurii în două etape, nu îndreptăţeşte Autoritatea Contractantă să nu utilizeze această procedură şi să utilizeze procedura de deschidere a ofertelor într-o singură etapă. Mai mult decât atât, CNADNR nu a justificat alegerea procedurii de deschidere a ofertelor.

Prevederile Ghidului de achiziţii BEI erau aplicabile şi obligatorii, conform prevederilor Contractului de finanţare, art. 6.04 Procedura de licitaţie.

Referitor la considerentele care au stat la baza soluţiei de anulare a constatării de la pct. 1 şi 2 cu privire la aprecierea potrivit căreia s-a intenţionat crearea impresiei unei competiţii veritabile, se arată că instanţa de fond în mod eronat a reţinut-o ca fiind o constatare în sine, întrucât în fapt era un argument în susţinerea constatării.

Abaterea constatată viza modul defectuos de derulare a procedurii de atribuire a contractului de proiectare şi construcţie a autostrăzii Cernavodă Constanţa, tronsonul Cernavodă - Medgidia, ceea ce a creat premisele prejudicierii companiei cu suma de 70.007.710,78 RON, reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut.

Rezoluţia directorului general prin care s-a solicitat prezentarea fişelor de evaluare a tuturor ofertanţilor, nu poate reprezenta o dovadă că raportul de evaluare din octombrie 2008 nu era finalizat, ci constituie o solicitare în vederea ataşării documentelor de evaluare la raport.

Contractul nu a fost atribuit ofertei celei mai scăzute urmare a neaprobării raportului de evaluare, nicidecum "datorită neconformităţii şi nevalabilităţii ofertei", aşa cum intimata-reclamantă susţine, la acea data oferta fiind considerată calificată şi capabilă să execute contractul, în concordanţă cu documentele de licitaţie, conform celor consemnate în raportul de evaluare din octombrie 2008.

Directorul general nu a solicitat întocmirea de grile pentru toţi ofertanţii, aşa cum CNADNR a afirmat în acţiune şi în contestaţie, ci a solicitat prezentarea fişelor de evaluare a tuturor ofertanţilor, iar ulterior s-a procedat la reevaluarea tuturor ofertelor.

În consecinţă, CNADNR a cunoscut preţurile ofertate şi a declarat ca fiind neconforme doar ofertele cu preţul mai mic decât cel al ofertei declarată câştigătoare, în timp ce ofertele cu preţul mai mare decât cel al ofertei declarată câştigătoare care prezentau aspecte de neconformitate cu documentaţia de atribuire au fost declarate corespunzătoare.

CNADNR nu a solicitat clarificări ofertantului A. S.A. pentru toate observaţiile şi comentariile consemnate în raportul grupului de lucru şi nu a consemnat în raportul de evaluare din noiembrie 2008 niciun comentariu referitor la oferta prezentată de A. S.A.

Intimata - reclamantă, CNADNR, a încheiat contractul de proiectare şi construcţie cu A. S.A., deşi banca finanţatoare recomandase solicitarea unor clarificări ofertantului care a prezentat oferta cu preţul cel mai scăzut înainte de a se lua o decizie.

Susţinerile CNADNR, potrivit cărora completarea tuturor elementelor din grilele de evaluare era opţională, acestea fiind cu titlu de exemplu, iar comisia de evaluare avea dreptul să o amendeze, se bazează pe argumente de ordin semantic, considerându-se că grila din documentaţia de atribuire este cu titlu de exemplu. Omisiunea acestor elemente nu poate justifica modul de evaluare a conformităţii informaţiilor solicitate prin documentaţia de atribuire.

Nu se poate susţine legal sau procedural faptul că raportului de evaluare din octombrie 2008 a fost considerat drept un draft al raportului de evaluare din noiembrie 2008, aşa cum intimata - reclamantă a afirmat că ar fi procedat comisia de evaluare.

Instanţa de fond în mod eronat a apreciat că reclamanta, CNADNR, a adus critici întemeiate în privinţa actelor administrative contestate referitoare la aprecierea potrivit căreia s-a intenţionat crearea impresiei unei competiţii veritabile şi la nulitatea grilelor de evaluare nesemnate de membrii comisiei, în condiţiile în care apărările formulate de reclamantă practic confirmau aspectele constatate de echipa de control, aducând chiar elemente suplimentare în sensul că circumstanţele acordării contractului au fost pur subiective.

Afirmaţia intimatei - reclamante referitoare la opinia echipei de control "clarificarea acestui aspect nu putea reprezenta o modificare substanţială a ofertei" nu este susţinuta, aceasta fiind confirmată de către banca finanţatoare - BEI, care şi-a exprimat dezacordul faţă de faptul că nu au fost solicitate clarificări.

Faptul că, BEI a transmis CNADNR e-mailul la data de 10 decembrie 2008, ulterior notificării câştigătorului, nu justifică nerespectarea de către CNADNR a prevederilor BEI cu privire la obligativitatea transmiterii, înainte de anunţarea câştigătorului, a raportului de evaluare în vederea obţinerii "no objection" - ului, iar BEI nu a transmis No Objection referitor la atribuirea acestui contract.

Referitor la susţinerile reclamantei, potrivit cărora "raportul de evaluare include observaţiile cu privire la oferta depusă de A.", echipa de control a constatat faptul că în raportul de (re)evaluare din noiembrie 2008 nu au fost consemnate cele 11 neclarităţi ale ofertei A. S.A. identificate în raportul grupului de lucru, cu scopul de a se crea impresia unei oferte corespunzătoare dar, pentru celelalte oferte declarate corespunzătoare de comisia de evaluare, au fost consemnate în raportul de evaluare comentariile identificate de grupul de lucru.

În ceea ce priveşte nedatarea grilelor de evaluare a ofertelor şi nesemnarea lor de către membrii comisiei de evaluare, instanţa de fond a apreciat în mod eronat că "prin semnarea raportului de evaluare membrii comisiei şi-au însuşit, prin semnătură, inclusiv grilele de evaluare finalizată prin întocmirea raportului (...) ceea ce va avea drept consecinţă anularea actelor administrative contestate în prezenta cauză şi în privinţa acestei constatări."

Realitatea celor constatate nu a fost negată de intimata - reclamantă şi nici de către instanţa de fond, aceasta apreciind doar că interpretarea pârâtei, Curtea de Conturi a României, este excesivă şi formală şi fără fundament legal.

Grilele de evaluare fac parte din documentaţia de atribuire, fiind anexe la raportul de evaluare, iar semnarea acestora de către membrii comisiei de evaluare era necesară pentru neschimbare şi certificare.

Apărările formulate în cauză

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A a formulat întâmpinare la recursul declarat de pârâta CCCR prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat apreciind, în esenţă, că sentinţa recurată este legală cu privire la anularea actelor contestate de la punctele 1 şi 2 vizând organizarea procedurii de evaluare a ofertelor în două etape şi faptul că grilele de evaluare a ofertelor nu au fost datate şi semnate de către membrii comisiei de evaluare, considerentele instanţei de fond fiind corecte în raport de dispoziţiile legale incidente.

Procedura de filtru a recursurilor

În procedura de filtru a recursurilor prevăzută de art. 493 C. proc. civ., pe baza motivelor d recurs şi a apărărilor formulate, a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, conform art. 493 alin. (2) C. proc. civ., raport ce a fost comunicat părţilor, conform art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Recursul promovat de reclamanta Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A a fost soluţionat în condiţiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ. prin Decizia nr. 4001/12.12.2015 iar recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României a fost admis în principiu, fiind dispusă citarea părţilor în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată, în limitele criticilor formulate de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României, se constată că recursul este nefondat.

Astfel, în perioada 09.01.2013-02.04.2013 Curtea de Conturi-Departamentul II, Direcţia 2 a efectuat la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A acţiunea de verificare cu tema "Controlul legalităţii utilizării şi rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entităţile beneficiare", fiind emis Raportul de Control nr. x/02.04.2013 .

Ulterior, a fost emisă Decizia nr. 3/15.05.2013 prin care au fost dispuse cinci măsuri în sarcina conducerii CNADNR, stabilindu-se şi termen de executare .

Împotriva Deciziei nr. 3/15.05.2013 emisă de Curtea de Conturi a României a formulat contestaţie CNADNR, contestaţie ce a fost soluţionată prin încheierea nr. 70/18.07.2013 în sensul respingerii contestaţiei şi menţinerii Deciziei nr. 3/2013 pentru toate măsurile dispuse.

Instanţa de contencios administrativ şi fiscal a fost investită să verifice legalitatea celor două acte, respectiv a încheierii nr. 70/2013 şi a Deciziei nr. 3/2013, acţiune ce a fost admisă în parte cu privire la constatările de la punctele 1 şi 2 din decizia contestată vizând neorganizarea de către CNADNR a procedurii de evaluare a ofertelor în două etape; aprecierea potrivit căreia s-a intenţionat crearea impresiei unei competiţii valabile cu sprijinul celor două asocieri care au avut un preţ al ofertei mai mic decât cel al ofertei câştigătoare; grilele de evaluare a ofertelor nu au fost datate şi nici semnate de către membrii comisiei de evaluare, fiind respinsă în rest acţiunea formulată.

Având în vedere că acţiunea a fost admisă în parte, doar cu privire la constatările de la punctele 1 şi 2 din decizia contestată, instanţa de recurs nu va relua situaţia de fapt şi drept expusă pe larg de prima instanţă cu privire la toate măsurile dispuse prin actele contestate urmând să verifice sentinţa recurată în raport de criticile formulate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. doar cu privire la măsurile anulate de instanţă şi prevăzute la pct. 1 şi 2 din decizia şi încheierea contestată.

Recurenta susţine că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 33 pct. 3 din Legea nr. 92/1992 republicată, raportat la pct. 204, pct. 218-220 şi pct. 227 din, în sensul că în mod greşit s-a pronunţat instanţa pe constatările cuprinse în Decizia nr. 3/2013 întrucât măsurile dispuse la pct. 1 şi 2 din dispozitivul deciziei sunt obligatorii, susţinere ce nu poate fi reţinută de instanţa de recurs în raport de dispoziţiile legale incidente.

Astfel, recurenta-pârâtă a întocmit Raportul de control nr. x ca urmare a verificării în perioada 09.01-02.04.2013, cu tema "Controlul legalităţii utilizării şi rambursării sumelor contractate direct, subîmprumutate sau ale creditelor garantate de stat la entităţile beneficiare",.

În conformitate cu dispoziţiile art. 35 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, şi a pct. 122 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi (RODAS) împotriva constatărilor din raportul de control pot fi formulate obiecţiuni în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 94/1992, organizarea şi desfăşurarea activităţii specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din activităţile desfăşurate se efectuează potrivit regulamentului aprobat de plenul Curţii de Conturi.

Potrivit art. 204 din RODAS, împotriva măsurilor dispuse prin Decizie se poate formula contestaţie în termen de 15 zile de la comunicare.

În cauza de faţă a fost emisă Decizia nr. 3/15.05.2013, contestată de CNADNR în raport de dispoziţiile evocate, fiind emisă încheierea nr. 70/2013 de soluţionare a contestaţiei conform art. 225 raportat la art. 220 din RODAS iar potrivit art. 227 din Regulament, împotriva încheierii emise de comisia de soluţionare a contestaţiilor prevăzute de pct. 113, se poate sesiza instanţa de contencios administrativ, competenţa materială de soluţionare a cauzei fiind stabilită la pct. 228.

CNADNR a valorificat dreptul legal de a contesta actele emise, respectiv Decizia nr. 3/2013 şi încheierea nr. 70/2013, instanţa analizând legalitatea actelor în raport de dispoziţiile Legii nr. 554/2004, RODAS pct. 227-228 raportat la Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Referitor la constatările vizând neorganizarea de către CNADNR a procedurii de evaluare a ofertelor pe două etape, se constată că cele două contracte de atribuire vizau "proiectare şi execuţie lucrări" iar în Ghidul BEI cu referire la website-ul Băncii Mondiale se vorbeşte de o singură etapă, considerentele instanţei de fond fiind corecte şi însuşite de instanţa de recurs.

Este evident că recomandările din Ghidul de Licitaţii al Băncii cu privire la deschiderea ofertelor în două etape vizează proiecte de o anumită complexitate, iar cele două contracte în discuţie nu se încadrează în categoria "proiecte mari şi complexe". De altfel, chiar recurenta precizează că Ghidul de Licitaţii al Băncii "priveşte atât deschiderea de oferte într-o singură etapă cât şi deschiderea ofertelor în două etape.

Fiind vorba de o recomandare, procedura de deschidere a ofertelor într-o singură etapă, cu referire la contractele vizând proiectarea şi executarea Autostrăzii Cernavodă-Constanţa, este aplicabilă şi legală în raport de Ghidul BEI, fiind singura opţiune conform documentaţiei standard pentru lucrare.

Ca urmare, CNADNR a respectat Ghidul BEI prin aplicarea procedurii de deschidere a ofertelor într-o singură etapă, considerentele expuse pe larg de prima instanţă fiind corecte.

Referitor la "aprecierea potrivit căreia s-a intenţionat crearea impresiei unei competiţii veritabile cu sprijinul celor două asocieri care au avut un preţ al ofertei mai mic decât al ofertei câştigătoare, ţinând cont de faptul că acestea au prezentat oferte care conţin erori şi termeni speciali despre care se ştia că nu pot fi acceptaţi de către beneficiar, de retragere neaşteptată de la licitaţie a unei companii din asocierea în care a participat la faza de precalificare, de faptul că cele două asocieri care au avut un preţ al ofertei mai mic decât cel al ofertei declarate câştigătoare cu experienţă în domeniu şi rezultate internaţionale, au participat la licitaţiile organizate de CNADNR, au avut şi au contracte de valori mari cu CNADNR" recurenta nu arată care sunt dispoziţiile de drept material încălcate de instanţa de fond conform art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., reiterând argumentele avute în vedere atât prin actele contestate cât şi prin întâmpinarea formulată în dosarul de fond.

Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă conduita nelegală a CNADNR în sensul că nu sunt indicii cu privire la o înţelegere între autoritatea contractantă şi participanţii la procedura de atribuire.

Este evident că recurenta-reclamantă, în calitate de autoritate de control în sensul dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, avea obligaţia să continue verificările, să stabilească elementele, probele în susţinerea raţionamentului, iar în caz de suspiciune rezonabilă vizând conduita nelegală a CNADNR şi a ofertanţilor avea posibilitatea legală de a proceda în raport de dispoziţiile art. 33 alin. (4) şi art. 64 din Legea nr. 94/1992 raportat la pct. 240 şi următoarele din RODAS.

Existenţa unei suspiciuni neurmată de verificări şi administrarea de probe din care să rezulte direct sau indirect o înţelegere între ofertanţi şi CNADNR în calitate de autoritate contractantă, nu justifică constatarea recurentei în sensul că "s-a intenţionat crearea impresiei unei competiţii veritabile", considerentele expuse de prima instanţă fiind corecte .

Cu privire la grilele de evaluare a ofertelor, recurenta nu aduce critici la considerentele expuse de prima instanţă arătând doar că "sunt eronate" fără a arăta dispoziţiile legale încălcate ce atrag nulitatea absolută invocată.

Grilele de evaluare a ofertelor nu au fost semnate şi datate de membrii comisiei de evaluare, dar aşa cum a reţinut şi prima instanţă, membrii comisiei de evaluare şi-au desfăşurat activitatea de evaluare pe baza grilelor de evaluare iar prin semnarea raportului de evaluare, membrii comisiei şi-au însuşit şi grilele de evaluare.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte constatând că în cauză nu sunt incidente criticile subsumate motivelor de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., motiv pentru care în temeiul art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va respinge ca nefondat recursul formulat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 1965 din 1 iulie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 13 iunie 2018.