Tardive filing of administrative appeal under Law 554/2004: electronic submission after office hours on the final deadline day

Asupra recursurilor de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 22.04.2014, sub nr. x/2014, reclamanta S.C. A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala Dezvoltare Rurala- Autoritatea de Management Pentru Programul National de Dezvoltare Rurală (MADR-AMPOSDRU) şi Agenţia Pentru Finantarea Investiţiilor Rurale, obligarea pârâtelor la plata sumei de 641877,75 RON + TVA reprezentând diferenţă de preţ neachitată aferentă cheltuielilor cu personalul şi a penalităţilor de 0,1% pe zi de întârziere calculate conform art. 13.2 din contract, calculate de la 05.08.2012 până la data plăţii, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 8454 din 18 decembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bucureşti s-a admis excepţia necompetenţei materiale a acestei instanţe şi, în consecinţă, s-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.

După înregistrarea, la data de 14.01.2015, a dosarului nr. x/2014 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la termenul de judecată din data de 17.03.2015, instanţa a invocat din oficiu şi a pus în discuţia părţilor excepţia necompetenţei sale materiale, iar prin sentinţa nr. 800 din 20 martie 2015, Curtea de Apel a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta S.C. A. S.R.L. şi pe pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala Dezvoltare Rurala- Autoritatea de Management pentru Programul National de Dezvoltare Rurala (MADR-AMPOSDRU) şi Agenţia pentru Finantarea Investiţiilor Rurale, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.

În soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2333/4.06.2015 a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal la data de 5.08.2015, ocazie cu care au fost puse în discuţie excepţiile invocate prin întâmpinări, respectiv excepţia inadmisibilităţii acţiunii, a prescrierii dreptului la acţiune, a tardivităţii şi a lipsei calităţii procesual pasive a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale prin Directia Generala Dezvoltare Rurala- Autoritatea de Management.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 268/2016 din 2 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepţia inadmisibilităţii acţiunii. Instanţa a admis excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a respins, ca prescrisă, acţiunea S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală - Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (MADR - AMPOSDRU) şi Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 268/2016 din 2 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, au promovat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L şi pârâta Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, în condiţiile art. 483 din C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L a invocat ca temei legal al căii de atac exercitate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin raportare la încălcarea art. 3 lit. f din O.U.G. nr. 34/2006 şi a principiului neretroactivităţii legii şi la aplicarea greşită a art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Recurenta-pârâtă Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a invocat ca temei legal al căii de atac exercitate prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., precizând că recursul său vizează greşita respingere a excepţiei lipsei plângerii prealabile de către instanţa de fond. A solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei atacate şi, rejudecând în fond cauza, respingerea acţiunii ca inadmisibilă.

II. Procedura de soluţionare a recursurilor

1. Cu privire la examinarea recursurilor în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 15.03.2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin raportul întocmit în cauză, magistratul raportor a reţinut că recursul formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. a fost promovat cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 20 din Legea nr. 554/2004, având în vedere data comunicării sentinţei - 16 februarie 2016 şi data transmiterii cererii de recurs prin e-mail - 3 martie 2016, ora 19:30, în condiţiile în care ultima zi în care cererea de recurs se putea depune în termen era 03 martie 2016, însă cererea a fost depusă în afara programului de activitate al instanţei de judecată.

Cu privire la taxa de timbru stabilită în sarcina reclamantei şi reţinută ca fiind datorată prin raportul întocmit, se constată că prin încheierea de la data de 10 mai 2018 a fost admisă cererea de reexaminare a taxei datorate de S.C. A. S.R.L. şi s-a constatat că recurenta-reclamantă nu datorează taxa judiciară de 50 RON stabilită pentru soluţionarea recursului declarat.

2. Cu privire la excepţia tardivităţii căii de atac formulate de reclamanta S.C. A. SRL

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Completul de filtru constată că recurenta-reclamantă nu a exercitat calea de atac în termenul prevăzut de lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Completul de filtru constată, după cum s-a reţinut şi în Raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, că recursul fost depus cu depăşirea termenului prevăzut de dispoziţiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, respectiv a termenului de 15 zile de la comunicarea hotărârii pronunţată în primă instanţă, întrucât din analiza actelor şi lucrărilor din dosar rezultă că sentinţa instanţei a fost comunicată reclamantei la data de 16.02.2016, iar cererea de recurs a fost depusă la instanţa de fond la data de 03.03.2016, prin e-mail la ora 19:30, după terminarea programului de lucru al instanţei, situaţie în care se apreciază că recursul a fost depus în afara termenului prevăzut de lege.

La pronunţarea acestei hotărâri, Înalta Curte are în vedere dispoziţiile art. 182 alin. (2) din C. proc. civ. în conformitate cu care:

"Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie depus la instanţă sau într-un alt loc, termenul se va împlini la ora la care activitatea încetează în acel loc în mod legal, dispoziţiile art. 183 fiind aplicabile."

Astfel, independent de Decizia nr. 34/2017 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care a statuat faptul că "În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 182 şi art. 183 C. proc. civ., actul de procedură transmis prin fax sau poştă electronică, în ultima zi a termenului care se socoteşte pe zile, după ora la care activitatea încetează la instanţă, nu este socotit a fi depus în termen", Înalta Curte a avut în vedere la pronunţarea deciziei de faţă dispoziţiile din C. proc. civ. mai sus arătate, în vigoare la data promovării recursului.

Înalta Curte reţine că nu pot fi primite apărările formulate de recurentă cu privire la neaplicabilitatea deciziei pronunţate de Completul pentru Dezlegarea unor chestiuni de drept, întrucât această decizie doar a confirmat interpretarea textului de lege în sensul reţinut de instanţă în prezenta hotărâre judecătorească.

Faptul că la data formulării recursului de către reclamantă nu era pronunţată hotărârea prealabilă de către Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu înseamnă că textul de lege sus menţionat avea o altă interpretare, contrară celei care se regăseşte în decizia nr. 34/2017, astfel că argumentul invocat de recurenta-reclamantă în punctul de vedere la raport nu poate fi reţinut.

3. Cu privire la admisibilitatea în principiu a recursului formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale

Prin raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor ce formează obiectul dosarului nr. x/2014 s-a verificat de către magistratul raportor îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate prevăzute de dispoziţiile art. 486 şi ale art. 487 din C. proc. civ., republicat.

Având în vedere faptul că cererea de recurs formulată de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale îndeplineşte condiţiile de admisibilitate, completul de filtru apreciază că, faţă de obiectul pricinii - anulare act administrativ, neexistând o jurisprudenţă constantă la nivelul secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul nu poate fi soluţionat potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) sau (6) din C. proc. civ.

Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., va stabili termenul de judecată pe fond a recursului declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, cu citarea părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 268/2016 din 2 februarie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.

Fără cale de atac.

Admite în principiu recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva aceleiaşi sentinţe.

Stabileşte termen de judecată, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, la data de 28 septembrie 2018.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2018.