Discretionary exclusion of vacant posts from judicial promotion competition based on low institutional activity volume
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeals filed by two prosecutor candidates, upholding the challenged decisions of the High Council of Magistracy (HCJ). The dispute concerned the HCJ’s decision to exclude all vacant positions at the Military Prosecutor’s Office attached to the Court of Military Appeal from the 2017 national promotion competition for judges and prosecutors, as well as the subsequent invalidation of one candidate’s exam results. The Court held that the HCJ did not act in excess of power or unlawfully, rejecting the argument that the council was legally obligated to list every vacant post. The decisive legal basis involved the interpretation of Article 43 of Law No. 303/2004 and the relevant HCJ regulations, which grant the Council discretionary authority to determine the number of positions put to contest based on actual human resource needs and the low volume of activity at military institutions, rather than a strict obligation to open all vacancies. Additionally, the Court admitted the exception of lack of interest for a secondary, connected appeal regarding the rejection of a candidate’s initial registration, finding it moot because the candidate had subsequently been permitted to participate in the competition.
Legislator headnote
AI generatedart. 29 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013, art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, art. 43 din Legea nr. 303/2004, art. 30 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, art. 18 din Legea nr. 554/2004; Discretionary exclusion of vacant posts from judicial promotion competition based on low institutional activity volume: The dispute concerned the HCJ’s decision to exclude all vacant positions at the Military Prosecutor’s Office attached to the Court of Military Appeal from the 2017 national promotion competition for judges and prosecutors, as well as the subsequent invalidation of one candidate’s exam results. The Court held that the HCJ did not act in excess of power or unlawfully, rejecting the argument that the council was legally obligated to list every vacant post. The decisive legal basis involved the interpretation of Article 43 of Law No. 303/2004 and the relevant HCJ regulations, which grant the Council discretionary authority to determine the number of positions put to contest based on actual human resource needs and the low volume of activity at military institutions, rather than a strict obligation to open all vacancies. Additionally, the Court admitted the exception of lack of interest for a secondary, connected appeal regarding the rejection of a candidate’s initial registration, finding it moot because the candidate had subsequently been permitted to participate in the competition.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis for dismissing the appeal as unfounded in the main case.
Procedural basis for admitting the exception of lack of interest and dismissing the connected appeal.
Full text
Asupra contestaţiilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
I. Cadrul procesual.
1. Dosarul nr. x.
1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 22 septembrie 2017, sub nr. dosar x/2017, contestatorii A. şi B. au formulat contestaţie împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 941 din 21 septembrie 2017 referitoare la organizarea concursului de promovare în funcţii de execuţie, a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc, prin care au fost excluse de la promovare locurile vacante la parchetele militare, solicitând anularea acesteia exclusiv sub aspectul excluderii posturilor vacante de la parchetele militare, pct. I.A.2.
Totodată, contestatorii au solicitat obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii la modificarea listei posturilor vacante pentru promovare în funcţii de execuţie (anexa 4), în sensul includerii posturilor vacante existente, în prezent, sau care urmează a se vacanta la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
În motivare, contestatorii au susţinut că Plenul C.S.M. a stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcţii de execuţie la parchetele militare de pe lângă tribunale şi curţi de apel, fără a include şi posturile vacante la parchetele militare având ca singur fundament propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunere ce nu a fost publicată şi nu este cunoscut motivul invocat.
Arată că Plenul C.S.M., în momentul în care stabileşte lista posturilor pentru promovare în funcţii de execuţie, are ca şi unic criteriu legal de analiză, posturile vacante existente sau care urmează a se vacanta, potrivit prevederilor art. 43 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004.
Apreciază că excluderea anumitor posturi de la examenul de promovare, în condiţiile în care posturile respective sunt vacante, nu are temei legal şi nici justificare obiectivă.
Potrivit listei situaţiei posturilor ocupate/vacante publicate de C.S.M. la data de 04 septembrie 2017, la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel exista un post vacant la care se adaugă un post care a fost vacant prin numirea procurorului militar C. într-o funcţie de conducere, plus un post care urmează a se vacanta odată cu publicare în Monitorul Oficial al decretului de pensionare a procurorului militare D.
Consideră că nu poate fi nici un motiv obiectiv şi nici un temei legal pentru care posturile vacante de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel să nu fie scoase la concursul de promovare din data de 26 noiembrie 2017.
În opinia contestatorilor, hotărârea contestată le restrânge dreptul legitim de a putea candida la examenul de promovare şi de a decide evoluţia şi cariera profesională, cu atât mai mult cu cât la toate celelalte parchete au fost scoase la concursul de promovare toate posturile vacante inclusiv cele care urmau a se vacanta la momentul publicării decretelor de pensionare a mai multor procurori.
În drept, au întemeiat contestaţia pe prevederile Legii nr. 303/2004, ale Legii nr. 304/2004, Legii nr. 317/2004, Legii nr. 554/2004, C. proc. civ.
Au anexat înscrisuri la contestaţia formulată şi dovada înregistrării plângerii prealabile.
1.2. Intimatul Consiliul Superior al Magistraturii a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia netimbrării contestaţiei şi excepţia inadmisibilităţii.
În subsidiar, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii, a susţinut că Hotârârea Plenului C.S.M. nu reprezintă un act administrativ în înţelesul dat acestei noţiuni de Legea nr. 554/2004.
Referitor la fondul cauzei, a arătat că, potrivit prevederilor art. 4 alin. (21) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 621/2006, la promovarea efectivă, posturile se stabilesc de către C.S.M. pentru fiecare instanţă şi fiecare parchet, iar pentru tribunale şi curţi de apel, pe secţii şi specializări, în funcţie de necesarul de resurse umane, Consiliul având atributul exclusiv în stabilirea numărului de locuri scoase la concurs.
Cu referire la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, precizează că la această unitate exista un singur post vacant susceptibil de ocupare prin promovare şi nu 3 posturi.
Postul ocupat de doamna procuror D. nu era vacant la data de 21.09.2017 întrucât nu fusese emis decretul Preşedintelui României. Postul vacant la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel afişat pe pagina de internet a C.S.M. la data de 04.09.2017 a fost ocupat din data de 27.08.2017 ca urmare a expirării mandatului de procuror militar-şef secţie judiciar al domnului procuror militar E. şi revenirii sale într-o funcţie de execuţie la acelaşi parchet astfel că includerea acestui post la data de 04.09.2017 în lista celor vacante a fost eronată.
Subliniază că în lista finală a posturilor scoase la concursul de promovare nu a fost inclus nici un post pentru promovarea efectivă a judecătorilor şi procurorilor la instanţele sau parchetele militare, nefiind incluse locuri nici pentru promovarea pe loc, existând şi alte parchete sau instanţe cu privire la care nu au fost scoase la concurs toate posturile vacante, nu doar la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
Consideră că în mod judiciar Plenul C.S.M. a procedat la neincluderea postului vacant existent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în cadrul celor scoase la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc.
Intimatul a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii Hotărârii Plenului nr. 941/21.09.2017.
1.3. Contestatorii au formulat o cerere de completare la contestaţia iniţială, cererea înregistrată la data de 21 octombrie 2017.
În opinia lor, Plenul C.S.M., în contradicţie cu precizările din adresa nr. x emisă de Procurorul general al P.ÎCCJ şi cu minuta Comisiei nr. 2 - Resurse umane şi organizare din data de 18.09.2017, a hotărât neincluderea în lista posturilor vacanta scoase la concurs a postului vacant sau care urmează a se vacanta prin publicarea decretului de pensionare, existente la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
Consideră că simpla trimitere la volumul de activitate al parchetelor civile la nivel naţional, fără o analiză concretă a volumului de activitate, pe fiecare unitate de parchet în parte şi fără consultarea procurorului general al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel nu poate justifica neincluderea în lista posturilor vacante scoase la concurs a funcţiilor de execuţie vacante existente la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
Apreciază că o trimitere sumară la volumul de activitate echivalează cu o lipsă de motivare a actului administrativ contestat.
La cererea completatoare au anexat înscrisuri.
1.4. Contestatorul A. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei netimbrării ca rămasă fără obiect întrucât a achitat taxa de timbru, a solicitat respingerea excepţiei inadmisibilităţii ca neîntemeiată şi sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea unor chestiuni de drept.
Cu privire la apărările formulate de intimat prin întâmpinare, contestatorul şi-a menţinut argumentele învederate prin contestaţie şi cererea de completare a contestaţiei, depunând la dosar tabelul privind candidaţii procurori participanţi la concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017.
1.5. Intimatul a formulat întâmpinare la cererea completatoare prin care a invocat excepţia nulităţii contestaţiei completatoare ca fiind nesemnată, excepţia inadmisibilităţii contestaţiei completatoare iar în subsidiar, respingerea acesteia ca fiind neîntemeiată, reiterând apărările formulat prin întâmpinarea iniţială.
În plus, a evidenţiat faptul că adresa nr. x a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la care contestatorii au făcut trimitere nu vizează şi postul existent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
Organul de atribuţii exclusive în stabilirea posturilor pentru concursul de promovare în realizarea politicii de resurse umane la nivelul instanţelor şi parchetelor este Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, arată că în considerentele hotărârii contestate sunt prezentate argumentele avute în vedere de Plen în adoptarea soluţiei.
1.6. Contestatorul A. a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei nulităţii contestaţiei completatoare, urmând a semna cererea de completare, respingerea excepţiei inadmisibilităţii iar pe fondul cauzei, admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată.
1.7. Prin contestaţia completatoare înregistrată la data de 3 ianuarie 2018, contestatorul A. a solicitat anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1318 din data de 19 decembrie 2017, pct. 7, prin care a fost invalidat rezultatul contestatorului, candidat având codul de concurs x, la concursul pentru promovarea în funcţii de execuţie, efectivă şi pe loc, a judecătorilor şi procurorilor, din data de 26 noiembrie 2017.
De asemenea, a solicitat obligarea intimatului să valideze rezultatele obţinute de contestator, la concursul pentru promovarea în funcţii de execuţie, efectivă şi pe loc a judecătorilor şi procurorilor, din data de 26 noiembrie 2017 şi, pe cale de consecinţă, să dispună promovarea efectivă a contestatorului de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, începând cu data de 01 ianuarie 2018.
În motivare, contestatorul a susţinut că motivele de nelegalitate a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1318 din data de 19 decembrie 2017 sunt o consecinţă a nelegalităţii Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 sub aspectul exceptării locurilor vacante existente la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
1.8. Intimatul a formulat întâmpinare la contestaţia completatoare prin care a solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, arătând că neincluderea postului vacant existent la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în cadrul celor scoase la concursul de promovare nu conduce la încălcarea dreptului contestatorului de a promova în grad profesional, deoarece acest drept nu este absolut, fiind supus unor condiţionări.
Contestatorul a formulat răspuns la întâmpinare, răspunzând punctual apărărilor învederate de intimat.
2. Dosarul nr. x.
2.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 17 noiembrie 2017, sub nr. dosar x/2017, contestatorul A. a formulat contestaţie solicitând următoarele:
- Anularea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1189 din 16 noiembrie 2017 prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 960 din 7 noiembrie 2017 a secţiei pentru Procurori;
- Anularea Hotărârii nr. 690 din 7 noiembrie 2017 a secţiei pentru Procurori prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 22 din 30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcţii de execuţie, a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc;
- Anularea Hotărârii nr. 22 din 30.10 2017 a Comisiei de organizare a concursului de promovare în funcţii de execuţie, a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc, la Bucureşti, la data de 26 noiembrie 2017 prin care s-a respins candidatura contestatorului cu motivarea că nu au fost scoase locuri de promovare efectivă la parchetele militare;
- Constatarea îndeplinirii condiţiilor de participare la concurs şi obligarea Consiliului Superior al Magistraturii, secţiei pentru Procurori şi a Comisiei de Organizare a Concursului să aprobe participarea contestatorului la concursul de promovare în funcţii de execuţie, a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc, la Bucureşti, la data de 26 noiembrie 2017, astfel cum a fost formulată cererea de înscriere la concurs.
2.2. Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei de interes întrucât contestatorul a participat la concursul de promovare organizat- în data de 26.11.2017 iar în subsidiar, a solicitat respingerea contestaţiei ca neîntemeiată.
2.3. Prin încheierea din data de 27 martie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x s-a dispus conexarea dosarului nr. x la dosarul nr. x, înregistrat iniţial.
II. Aspecte procesuale.
La termenul de judecată din data de 29 mai 2018, Înalta Curte a luat act de precizarea contestatorului prezent A. în sensul renunţării la susţinerea cererii privind sesizarea Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu pronunţarea unei hotărâri preliminare întrucât a rămas fără obiect, apreciind că se impune respingerea excepţiei inadmisibilităţii contestaţiei după ce a formulat precizările în sensul că a înţeles să conteste şi hotărârea de invalidare a rezultatelor.
De asemenea, în ceea ce priveşte excepţia netimbrării contestaţiei, s-a constatat că litigiile referitoare la drepturile şi cariera magistraţilor sunt scutite de plata taxei de timbru, prin raportare la prevederile art. 29 alin. (4) din O.U.G. nr. 80/2013.
III. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
1. Asupra excepţiei inadmisibilităţii invocată de intimat:
Intimatul a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei prin perspectiva faptului că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 nu reprezintă un act administrativ în înţelesul dat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte reţine că prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 s-a stabilit organizarea unui concurs pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc, fiind adoptată în baza prevederilor art. 43 din Legea nr. 303/2004 potrivit căruia:
"(1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat- la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete".
Potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, actul administrativ este definit ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice".
Din perspectiva definiţiei legale, se constată că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 întruneşte condiţiile pentru a putea fi calificată ca şi act administrativ şi astfel cum a precizat chiar intimatul, poate fi contestată odată cu hotărârea de validare a rezultatelor concursului.
Or, în cauză s-a formulat contestaţie şi împotriva Hotărârii Plenului nr. 1318/19.12.2017 prin care a fost invalidat rezultatul obţinut la concursul pentru promovare în funcţii de execuţie organizat- la data de 26.11.2017 astfel că nu se vor reţine susţinerile intimatului, urmând a fi respinsă excepţia inadmisibilităţii contestaţiei formulate în cadrul dosarului nr. x, ca neîntemeiată.
2. Analizând contestaţia formulată în cadrul dosarului nr. x, astfel cum a fost completată, având ca obiect Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 şi punctul 7 din Hotărârea Plenului nr. 1318/19.12.2017, Înalta Curte constată că este neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 s-a stabilit organizarea unui concurs pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, efectivă şi pe loc, la data de 26 noiembrie 2017.
La art. 3 din Hotărâre s-au stabilit posturile vacante pentru promovarea efectivă în funcţii de execuţie la parchetele de pe lângă tribunale şi curţi de apel, nefiind incluse posturile de la parchetele militare.
În motivarea Hotărârii contestate, s-a reţinut că, la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, la data de 07 septembrie 2017, s-a vacantat un post de execuţie prin numirea unui procuror militar într-o funcţie de conducere.
A fost avută în vedere adresa nr. x emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a apreciat că se impune scoaterea la concursul de promovare a tuturor posturilor vacante de execuţie din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, având în vedere dinamica volumului de activitate de la aceste parchete, precum şi faptul că promovarea este principala modalitate de ocupare a posturilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel şi de pe lângă tribunale.
Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a apreciat că la acest moment nu se impune organizarea concursului de promovare la secţia Parchetelor Militare, întrucât au fost dispuse măsuri de soluţionare cu celeritate a unor cauze complexe înregistrate la această secţie, inclusiv prin delegarea unor procurori pe posturile vacante existente.
Faţă de înscrisurile prezentate şi listei posturilor de procuror de execuţie vacante ce au fost propuse pentru concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie aferent anului 2017, se reţine că în cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel a fost un singur post vacant şi nu trei posturi, aşa cum susţin contestatorii.
Cu privire la postul vacant afişat pe pagina de internet a C.S.M. la data de 04.09.2017, Direcţia Resurse Umane şi Organizare- Serviciul Resurse Umane pentru Parchete a precizat, prin adresa nr. x/2017, că toate posturile de execuţie erau ocupate, ultimul fiind ocupat la data de 27.08.2017 ca urmare a expirării mandatului de procuror militar şef secţie judiciară a domnului procuror militar E. şi revenirii sale într-o funcţie de execuţie la acelaşi parchet astfel că menţiunea în sensul existenţei unui post de execuţie vacant la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel la data de 04.09.2017 este eronată.
De asemenea, nu a fost avut în vedere postul ce urma a se vacanta ca urmare a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 814/14.09.2017 prin care s-a propus eliberarea din funcţie prin pensionare a doamnei Procuror D. întrucât nu se publicase decretul Preşedintelui României la data când s-a emis Hotărârea Plenului C.SM. din data de 21.09.2017.
Plecând de la adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la dezbaterile din Comisia nr. 2 - Resurse umane şi organizare din data de 18.09.2017, Plenul a apreciat că la acest concurs nu se impune scoaterea posturilor vacante de execuţie de la nivelul parchetelor militare, având în vedere volumul redus de activitate al acestor parchete, comparativ cu media înregistrată la nivel naţional.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (4) din Legea nr. 317/2004:
"Atribuţiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii şi ale secţiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor, se exercită cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".
Conform dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004:
"(1) Promovarea judecătorilor şi procurorilor se face numai prin concurs organizat- la nivel naţional, în limita posturilor vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete.
(2) Concursul pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii".
Dispoziţiile art. 106 lit. f) din acelaşi act normativ prevăd: "Consiliul Superior al Magistraturii aprobă, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: (f) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor".
Prin Hotărârea nr. 621 din 21 septembrie 2006 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii s-a aprobat Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.
Potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Regulament: "(1) Data şi locul organizării concursului, posturile, respectiv locurile scoase la concurs, stabilite conform art. 4 alin. (21) şi (22), modul de desfăşurare a concursului, calendarul de desfăşurare, precum şi tematica şi bibliografia de concurs se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, şi se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii şi Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs".
Art. 4 din Regulament prevede că:
"(2) Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc de către Consiliul Superior al Magistraturii, în mod distinct.
(21) La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanţă şi fiecare parchet, inclusiv pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar pentru tribunale şi curţi de apel, pe secţii şi specializări, în urma consultării instanţelor şi parchetelor, în funcţie de necesarul de resurse umane".
Din analiza sistematică a textelor legale redate anterior, rezultă că posturile se stabilesc pentru fiecare instanţă şi parchet nu doar pe baza numărului de posturi vacante existente, aşa cum interpretează contestatorii ci inclusiv pe baza necesarului de resurse umane astfel că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 a fose emisă cu respectarea atât a prevederilor Legii nr. 303/2004 cât şi a dispoziţiilor legislaţiei secundare, reprezentată de Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor.
În consecinţă, intimatul nu are obligaţia legală de a include la concursul pentru promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor toate posturile existente, doar în baza criteriului posturilor vacante ci are posibilitatea legală de apreciere şi asupra oportunităţii ocupării acestor posturi, astfel că este irelevant, din această perspectivă, numărul de posturi vacante la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel.
Sintagma "în limita posturilor vacante existente" prevăzută la art. 43 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 303/2004 are semnificaţia că nu pot fi scoase la concursul de promovare efectivă mai multe posturi decât cele vacante însă nu există nici un impediment legal pentru intimat în a hotărî cu privire la numărul de posturi vacante scoase la concurs, în funcţie de raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar.
Din perspectiva analizării respectării limitelor excesului de putere astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, se reţine atributul Consiliului Superior al Magistraturii în a aprecia şi implicit, a stabili numărul de posturi scoase la concursul de promovare.
Oportunitatea actului administrativ este consecinţa dreptului de apreciere al instituţiei publice, libertatea de apreciere nefiind contrară principiului legalităţii iar în cazul de faţă, reglementările legale conferă Consiliului Superior al Magistraturii putere discreţionară, materializată prin posibilitatea de apreciere asupra oportunităţii unei atitudini sau acţiuni concretizată în emiterea hotărârilor cu caracter de act administrativ, în limitele legale.
Tocmai în virtutea dreptului de apreciere, intimatul a considerat că nu se impune includerea la concurs a posturilor vacante pentru promovarea în funcţii de execuţie nici din cadrul parchetelor militare dar nici din cadrul Secţiilor Parchetelor Militare, în condiţiile în care la Secţiile respective existau patru posturi vacante.
În exercitarea controlului judecătoresc asupra legalităţii şi oportunităţii actului contestat, Înalta Curte constată că intimatul nu a manifestat un exces de putere care, în înţelesul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004, reperezintă "exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice prin încălcarea limitelor competenţei prevăzute de lege sau prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor".
Înalta Curte nu va reţine producerea unei vătămări contestatorilor prin faptul că nu au fost scoase la concurs posturile pentru promovare în funcţii de execuţie din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel întrucât dreptul acestora de a candida la examenul de promovare reprezintă o vocaţie şi nu un drept absolut care să nu poată fi supus analizei din perspectiva respectării criteriilor prevăzute de Regulament.
Cu privire la critica contestatorilor referitoare la faptul că nu a fost consultat Parchetul de pe lângă Curtea Militară de Apel, se reţine că intimatul, potrivit prevederilor art. 4 alin. (21) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, are atribuţii exclusive în stabilirea numărului de posturi scoase la concurs, având la bază ca şi criteriu de apreciere, necesarul de resurse umane ale instanţelor sau parchetelor. Tocmai în vederea stabilirii necesarului de resurse umane există posibilitatea consultării instanţelor sau parchetelor, această operaţiune intrând tot în marja de apreciere a intimatului, fără a fi transpusă într-o obligaţie legală, textul nefăcând referire la obligaţia de a fi solicitat un aviz consultativ.
În cazul de faţă, intimatul a apreciat că nu se impune consultarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel, în vederea stabilirii necesarului de resurse umane, întrucât se stabilise anterior faptul că instanţele militare au un volum redus de activitate comparativ cu media la nivel naţional.
Astfel, prin nota nr. x/2016 a Direcţiei resurse umane şi organizare - Serviciul resurse umane a fost supusă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii o analiză a eficienţei economice a activităţii desfăşurate la nivelul instanţelor militare, pentru a se aprecia asupra oprtunităţii menţinerii sau desfiinţării acestor instanţe.
Prin Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 693/07.06.2016 s-a apreciat că este oportună desfiinţarea instanţelor militare pentru argumentul că volumul de activitate înregistrat la nivelul instanţelor militare nu justifică menţinerea acestora, fiind mult mai util ca resursele umane existente la nivelul acestor instanţe să fie distribuite către instanţele civile cu o încărcătură mai mare de dosare.
A constatat Plenul că există în mod evident o distonanţă între instanţele militare şi cele civile întrucât dinamica şi volumul de activitate înregistrat la nivelul instanţelor militare sunt foarte scăzute în raport cu celelalte instanţe. Raţionalizarea instanţelor şi parchetelor presupune redesenarea hărţii administrative judiciare în vederea eficientizării şi creşterii calităţii actului de justiţie fie prin rearondare administrativ judiciară, fie prin desfiinţarea de instanţe şi parchete, avându-se în vedere şi ultimul raport al Comisiei Europene din luna ianuarie 2015.
Dat fiind opinia exprimată anterior de către Consiliul Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte oportunitatea desfiinţării instanţelor militare ca urmare a unui volum de activate scăzut, chiar dacă nu a fost în mod efectiv materializată prin desfiinţarea instanţelor şi parchetelor militare, are drept consecinţă faptul că nu se impunea consultarea instituţiei implicate cu scopul de a se stabili necesarul de resurse umane astfel că nu se identifică încălcarea prevederilor regulamentare.
Faţă de punctul de vedere al intimatului ce a manifestat o poziţie consecventă, nu prezintă relevanţă faptul că în minuta Comisiei nr. 2 nu s-a prevăzut în mod expres menţiunea exceptării posturilor vacante de la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel de la concursul de promovare efectivă.
În ceea ce priveşte adresa nr. x emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se observă că s-a apreciat oportună scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante de procuror cu funcţie de execuţie din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi de pe lângă tribunale însă nu s-a făcut o referire expresă cu privire la postul vacant din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea de Apel astfel că nu se va reţine argumentul contestatorilor.
Astfel cum s-a subliniat anterior, chiar şi în lipsa consultării instituţiei implicate, nu se constată încălcarea prevederilor legale şi nici manifestarea unui exces de putere de către intimat, atât timp cât s-a avut în vedere volumul redus de activitate al parchetelor militare, astfel că Hotărârea Plenului C.S.M. contestată nu cuprinde contradicţii, adresa menţionată anterior fiind avută în vedere în sensul stabilirii scoaterii la concursul de promovare a posturilor la instanţe şi parchete, consultarea fiind facultativă.
De asemenea, Înalta Curte reţine că Hotărârea atacată este motivată corespunzător astfel încât se permite realizarea controlului judecătoresc, nefiind necesară o motivare amplă sau detaliată, cu atât mai mult cu cât volumul de activitate al parchetelor se regăseşte pe site-ul Ministerului Public la rubrica "Rapoarte de activitate".
Intimatul a învederat argumentul avut în vedere care a determinat neincluderea posturilor vacante la parchetele militare la concursul de promovare în funcţii de execuţie şi anume volumul redus de activitate al acestora astfel că motivarea actului contestat întruneşte condiţiile de a fi efectivă, respectiv completă, precisă şi circumstanţială, ceea ce îi conferă transparenţă decizională şi nu îngrădeşte dreptul la apărare.
Practic, contestatorii critică însuşi criteriul avut în vedere de către intimat, considerând că nu ar fi elocvent volumul de activitate.
Înalta Curtea nu va reţine ca fiind întemeiată o astfel de critică care nu are acoperire în plan legal, instanţa de judecată neputând interfera în atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii manifestate prin realizarea direcţiei de acţiune privind eficientizarea activităţii şi performanţei judiciare a instanţelor şi parchetelor, asigurarea resurselor umane necesare şi echilibrarea încărcăturii/post în raport cu volumul de activitate.
Faptul că intimatul a apreciat că nu se impune scoaterea la concursul de promovare în funcţii de execuţie a posturilor de la parchetele militare nu conduce la discriminarea contestatorilor, întrucât nu a fost depăşită puterea de apreciere pe care i-o conferă prevederile legale sus-menţionate, oportunitatea fiind însăşi o măsură a legalităţii care presupune alegerea între mai multe variante posibile, pe aceea care corepunde interesului public protejat, în speţă, fiind vorba despre buna funcţionare a instanţelor şi parchetelor şi exercitarea competenţelor legale în materia politicii de resurse umane din sistemul judiciar.
Rezultă că intimatul beneficiază de puterea conferită de lege pentru a stabili posturile scoase la concurs, indiferent de opinia exprimată de ordonatorii de credite.
În consecinţă, având în vedere că au fost respectate prevederile legale şi nu s-a identificat depăşirea limitelor excesului de putere, Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 nu este lovită de nulitate parţială în ceea ce priveşte neincluderea posturilor de la parchetele militare la concursul de promovare a judecătorilor şi procurorilor ca a avut loc la data de 26 noiembrie 2017.
Contestatorul A. a solicitat şi anularea parţială a Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 1318/19.12.2017, punctul 7, prin care a fost invalidat rezultatul obţinut la concursul pentru promovarea în funcţii de execuţie din data de 26.11.2017, întrucât s-a solicitat promovarea efectivă pe un post la parchetele militare unde nu s-au scos posturi la concurs.
Motivele de nelegalitate a Hotărârii Plenului nr. 1318/19.12.2017 sunt consecinţa susţinerii criticilor de nelegalitate ale Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017.
Atât timp cât s-a constatat că Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 este legală, aceleaşi considerente vor fi avute în vedere inclusiv în ceea ce priveşte Hotărârea de invalidare a rezultatelor obţinute de contestator, dat fiind caracterul subsecvent al Hotărârii din 19.12.2017.
Faţă de toate considerentele expuse anterior, în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004, se va respinge contestaţia formulată de contestatorii B. şi A. în cadrul dosarului nr. x, astfel cum a fost completată, având ca obiect Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 şi punctul 7 din Hotărârea Plenului nr. 1318/19.12.2017, ca neîntemeiată.
3. În cadrul dosarului conex nr. x/2017, având ca obiect Hotărârea nr. 22/30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului, Hotărârea nr. 690/07.11.2017 a secţiei pentru procurori din cadrul C.S.M. şi Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M., intimatul a invocat excepţia lipsei de interes a contestaţiei, excepţie ce este apreciată ca fiind întemeiată.
Prin Hotărârea nr. 22/30.10.2017 Comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017 a respins cererea formulată de contestatorul A., de înscriere la concursul de promovare, avându-se în vedere lipsa posturilor scoase la concurs.
Prin Hotărârea nr. 690/07.11.2017 secţia pentru procurori din cadrul C.SM. a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 22/30.10.2017 emisă de Comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie din data de 26 noiembrie 2017.
Prin Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M s-a respins contestaţia formulată împotriva Hotărârii nr. 690/07.11.2017 secţia pentru procurori din cadrul C.SM.
Înalta Curte reţine că, prin Hotărârea nr. 42/20.11.2017, Comisia de organizare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie a apreciat că poate participa la concurs contestatorul întrucât contestase hotărârile prin care i s-a respins cererea de înscriere şi ca urmare, acesta a participat efectiv la concursul de promovare organizat- la data de 26 noiembrie 2017 şi a optat pentru promovarea efectivă la Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel.
Potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, aceasta fiind una din condiţiile de exercitare a acţiunii civile.
Interesul de a acţiona este reglementat în cadrul art. 33 C. proc. civ., ca fiind determinat, legitim, personal, născut şi actual.
Or, dat fiind participarea la concurs de către contestator, este evident că acesta nu mai justifică un interes născut şi actual în a contesta actele administrative ce au avea ca efect neparticiparea la concurs, efectul negativ al acestora fiind înlăturat prin Hotărârea nr. 42/20.11.2017 a Comisiei de organizare a concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor în funcţii de execuţie şi participarea în mod efectiv la concurs a contestatorului.
În consecinţă, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, întrucât o prezumtivă anulare a actelor contestate ar avea ca finalitate chiar participarea la concurs iar contestatorul nu mai justifică un astfel de interes în prezent.
Faţă de considerentele expuse, în baza prevederilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., se va admite excepţia lipsei interesului contestaţiei conexe formulată de contestatorul A. în cadrul dosarului nr. x şi, pe cale de consecinţă, se va respinge contestaţia conexă formulată de contestatorul A., în cadrul dosarului nr. x, având ca obiect Hotărârea nr. 22/30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului, Hotărârea nr. 690/07.11.2017 a secţiei pentru procurori din cadrul C.S.M. şi Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M., ca lipsită de interes.
Întrucât excepţia lipsei interesului are caracter peremptoriu, şi văzând dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. pen.r civilă, devine inutilă analizarea pe fond a criticilor de nelegalitate învederate în cadrul dosarului conex.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia inadmisibilităţii contestaţiei formulate de contestatorii B. şi A., în cadrul Dosarului nr. x, ca neîntemeiată.
Respinge contestaţia formulată de contestatorii B. şi A. în cadrul dosarului nr. x, astfel cum a fost completată, având ca obiect Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 941/21.09.2017 şi punctul 7 din Hotărârea Plenului nr. 1318/19.12.2017, ca neîntemeiată.
Admite excepţia lipsei interesului contestaţiei conexe, formulate de contestatorul A. în cadrul dosarului nr. x.
Respinge contestaţia conexă formulată de contestatorul A., în cadrul dosarului nr. x, având ca obiect Hotărârea nr. 22/30.10.2017 a Comisiei de organizare a concursului, Hotărârea nr. 690/07.11.2017 a secţiei pentru procurori din cadrul C.S.M. şi Hotărârea nr. 1189/16.11.2017 a Plenului C.S.M., ca lipsită de interes.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 12 iunie 2018.