Conflict of interest arising from local councilor’s participation in adopting selection procedures for public company board

Asupra recursului de faţă, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I Cererea de chemare în judecată

1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x emis de pârâtă.

II sentinţa pronunţată de instanţa de fond

2. Prin sentinţa nr. 112 din 4 noiembrie 2015, Curtea de Apel Tg. Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis, în parte, contestaţia formulată de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a anulat, în parte, Raportul de evaluare nr. x/29.04.2015 întocmit de pârâtă cu privire la reţinerea stării de conflict de interese rezultând din participarea reclamantului la aprobarea Hotărârii nr. 20/13.02.2012 a Consiliului Judeţean Mureş, a menţinut celelalte dispoziţii cuprinse în Raportul de evaluare contestat, a respins restul pretenţiilor reclamantului.

III Recursul formulat de reclamant

3. Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., cu invocarea motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., a solicitat casarea în parte a sentinţei şi, în rejudecare pe fond, admiterea în totalitate a contestaţiei.

4. În motivarea recursului, recurentul a susţinut că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 70 şi art. 77 din Legea nr. 161/3003, coroborat cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleşilor locali.

5. De esenţa cauzei deduse judecăţii, a arătat recurentul, este împrejurarea potrivit căreia în mod greşit instanţa de fond a reţinut faptul că reclamantul a avut posibilitatea de a anticipa că exprimarea unui vot pozitiv la adoptarea HCJ nr. 25/2012 ar putea reprezenta un beneficiu pentru sine, conduita sa neîntrunind condiţiile prevăzute de art. 75 din Legea nr. 393/2004.

6. În concret, din coroborarea textelor legale care definesc noţiunea de conflict de interese se reţine necesitatea îndeplinirii cumulative a următoarelor condiţii: persoana ce exercită funcţia publică, în speţă reclamantul, să fi avut un interes personal, respectiv să fi anticipat că adoptarea respectivelor hotărâri i-ar putea crea un beneficiu, interes care trebuia să fi existat cu ocazia deliberării şi adoptării hotărârilor; interesul să fie de natură patrimonială; interesul personal de natură patrimonială să fi fost susceptibil a influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi reveneau reclamantului, în calitatea sa de consilier judeţean (a se vedea în acest sens Decizia nr. 7136/2013 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosar nr. x).

7. Instanţa de fond a reţinut în mod greşit faptul că reclamantul avea posibilitatea să anticipeze că prin participarea sa la adoptarea Hotărârii nr. 25/29.12.2012 şi-ar putea crea un beneficiu personal, concluzia primei instanţe derivă din faptul că, potrivit susţinerilor acesteia, prin HCJ nr. 25/29.02.2012 s-ar fi aprobat iniţierea procedurii de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al RA Aeroportul Transilvania, s-ar fi stabilit componenţa comisiei de selecţie prealabilă şi s-ar fi stabilit inclusiv nivelul indemnizaţiilor membrilor consiliului de administraţie. Pornind de la această premisă, se reţine că reclamantul şi-ar fi creat un beneficiu personal întrucât ulterior a şi participat la procedura de selecţie a candidaţilor, în urma procedurii de preselecţie pe care prin votul său a stabilit-o, după evaluarea sa de către comisia pe care personal a votat-o şi ştiind că va beneficia de remuneraţia la a cărei stabilire a participat personal, a ajuns să ocupe funcţia de Preşedinte a Consiliului de Administraţie.

8. Instanţa de fond relatează denaturat starea de fapt. În primul rând, componenţa comisiei de selecţie prealabilă a fost stabilită conform art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 109/2011, fiind formată din doi specialişti în recrutarea resurselor umane şi un reprezentant al Ministerului Finanţelor, reprezentantul Ministerului Finanţelor nu a fost stabilit de membrii Consiliului Judeţean, acesta fiind desemnat ulterior de autoritatea pe oare o reprezenta; pe de altă parte, este tendenţioasă interpretarea conform căreia s-ar fi stabilit inclusiv nivelul indemnizaţiilor membrilor consiliului de administraţie, în condiţiile în care indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie se stabilesc prin contractul de mandat, a votat doar plafonul maximal pe care aceste indemnizaţii nu îl vor putea depăşi.

9. În altă ordine de idei, se impune a fi cenzurată şi susţinerea conform căreia reclamantul a ajuns să ocupe funcţia de Preşedinte al Consiliului de Administraţie în urma procedurii de preselecţie pe care prin votul său ar fi stabilit-o; reclamantul nu a stabilit nicio procedură de preselecţie, ci doar iniţierea acesteia, criteriile care trebuiau să fie îndeplinite pentru a putea candida pentru funcţia de administrator al regiei autonome au fost ulterior stabilite de comisia de specialitate asistată de un expert. Practic, singurul aspect cu privire la care s-a pronunţat autoritatea tutelară a fost acela al obligativităţii desemnării unui expert în acest sens. Or, câtă vreme numirea persoanei specializate în recrutarea resurselor umane s-a realizat prin licitaţie publică, în mod evident reclamantul nu putea anticipa posibilitatea creării unui beneficiu în favoarea sa, fiind absolut de necontestat transparenţa în exercitarea demnităţii publice.

10. De altfel, chiar şi aspectele legate de evaluarea în sine, reţinută de instanţa de fond ca fiind realizată chiar de către comisia pe care reclamantul ar fi votat-o, se impun a fi nuanţate; proba eliminatorie de limba engleză la care au participat doi candidaţi, respectiv reclamantul şi alt candidat, a fost formată din trei subiecte elaborate de un traducător autorizat, însoţite de baremul de corectare şi definirea competenţelor de nivel "avansat", predate comisiei în plic închis, cu oră înainte de ora stabilită pentru proba de limbă engleză; în urma acestei probe, singurul candidat admis a fost reclamantul; ca atare, singura probă eliminatorie în cadrul concursului pentru postul de preşedinte al consiliului de administraţie a fost elaborată (inclusiv baremul) de o terţă persoană autorizată, fără implicare din partea comisiei de selecţie prealabilă; aşadar, şi din această perspectivă, în mod evident este exclusă ipoteza reţinută în sarcina reclamantului, respectiv aceea a anticipării posibilităţii creării unui avantaj ca efect al desemnării parţiale a comisiei. În aceeaşi ordine de idei, menţionează că proba interviului a fost o probă subsecventă celei eliminatorii a cunoştinţelor de limba engleză, la care a participat doar reclamantul, evaluarea abilităţilor manageriale derulându-se pe baza ghidului pentru interviu elaborat de consultant (Procesul-verbal nr. x).

11. Deosebit de aceste argumente, este greşit şi raţionamentul instanţei de fond în sensul că reclamantul recurent ar fi participat la concurs ştiind că va beneficia de remuneraţia la a cărei stabilire a participat personal, în condiţiile în care, astfel cum a expus, HCJ nr. 25/2012 a stabilit doar un plafon maximal pe care indemnizaţiile membrilor consiliului de administraţie nu îl vor putea depăşi.

12. În concluzie, reclamantul a arătat că nu poate fi suspectat că ar fi avut un interes personal în adoptarea hotărârilor la care face trimitere A.N.I., prin raportare la împrejurările potrivit cărora: condiţiile generale şi specifice pe care trebuia să le întrunească un candidat la postul de administrator al regiei autonome şi tematica de concurs au fost stabilite de S.C. B. Râmnicu Vâlcea, astfel cum reiese din Procesul-verbal nr. x; stabilirea condiţiilor şi a tematicii de concurs s-a realizat la un moment ulterior adoptării H.C.J nr. 25/29.02.2012, acestea fiind publicate în două ziare cu largă răspândire şi pe pagina de internet a întreprinderii publice la18.05.2012; concursul s-a organizat- la mai bine de 3 luni de la adoptarea H.C.J. nr. 25/29.02.2012. În nota afirmaţiilor tendenţioase ale primei instanţe se încadrează şi susţinerea conform căreia, în situaţia în care reclamantul nu ar fi avut reprezentarea la momentul adoptării Hotărârii din 29.02.2012 că se va înscrie în procedura de selecţie, remediul pentru inactivarea conflictului de interese era acela de a se abţine de la participarea la procedura de selecţie; în combaterea acestei reţineri, accentuează faptul că posibilitatea anticipării unui beneficiu se impune a fi analizată din perspectiva momentului adoptării hotărârii, or, împrejurarea că reclamantul nu a avut reprezentarea la momentul votării HCJ nr. 25/2012 că va participa la concurs denotă tocmai lipsa interesului care să fi fost de natură a influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi reveneau în calitate de consilier judeţean.

13. Un ultim aspect ce se impune a fi remarcat, derivă din afirmaţia referitoare la expertul independent specializat în recrutarea resurselor umane, conform căreia "situaţia de fapt este diferită de situaţia expusă de reclamant prin cerere" în pofida acestei aserţiuni, accentuează faptul că, uzând de alternativele prevăzute de disp. art. 5 alin. (5) din O.U.G. nr. 109/2011, prin art. 3 alin. (2) din H.C.J. nr. 25/29.02.2012 a optat pentru desemnarea prin licitaţie publică a unui expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, a cărui atribuţii au fost acelea de a asista comisia şi de a stabili criteriile de selecţie a administratorilor regiei autonome. Se observă aşadar faptul că a prezentat o situaţie reală de fapt, concluzia instanţei conform căreia toate actele de selecţie au fost îndeplinite de către comisie nefiind de natură a contura o concluzie contrară.

14. În concluzie, a subliniat faptul că depunerea candidaturii la concursul pentru postul de administrator executiv al regiei autonome Aeroport Transilvania nu reprezintă o inculcare a prevederilor legale, întrucât nu a implicat în niciun fel calitatea de consilier judeţean a reclamantului, deoarece stabilirea condiţiilor de participare la concurs nu s-a realizat printr-o hotărâre a consiliului judeţean. Totodată, referitor la raţionamentul pârâtei privind reţinerea conflictului de interese, reţinut de instanţa de fond, se remarcă faptul că acesta presupune în mod necesar stabilirea împrejurării că încă de la data adoptării H.C.J. din data de 29.02.2012 reclamantul a ştiut ca va participa şi va câştiga un concurs organizat- de regia autonomă, însă o astfel de supoziţie nu poate fi reţinută, pentru argumentele expuse.

IV Apărările formulate de intimata pârâtă

15. Intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Integritate a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

16. A arătat, faţă de dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 161/2003, că legiuitorul nu stabileşte ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcţie sau o demnitate publică să influenţeze efectiv îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în cadrul funcţiei sau demnităţii deţinute, fiind suficient să se constate că acel interes este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivităţii acelei persoane în îndeplinirea atribuţiilor. Art. 77 reglementează conflictele de interese pentru consilierii judeţeni prin trimitere la art. 46 din Legea nr. 215/2001 şi coroborând cu art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 lit. f) şi art. 77 din Legea nr. 393/2004 referitoare la conflictul de interese privind aleşii locali rezultă că pentru existenta conflictului de interese este suficientă existenţa unui interes personal (posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorităţii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru alesul local).

17. Întregul proces concretizat cu luarea unei decizii trebuie privit ca un tot unitar, fiind alcătuit din etape indisolubil legate între ele. Reclamantul A. a participat în mod efectiv la acest proces decizional, acesta fiind elementul definitoriu al existenţei conflictului de interese, avea un interes patrimonial în cauză, scopul urmărit fiind adoptarea Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 25/29.02.2012, ulterior aprobării acestei hotărâri recurentul reclamant şi-a pregătit dosarul de candidat pentru Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, fiind declarat admis.

18. Este absurd să se considere că recurentul-reclamant nu a avut cunoştinţă despre faptul că îşi va depune dosar cu privire participarea la concurs. Astfel, prin participarea la dezbateri şi votarea "pentru" cu privire la adoptarea respectivei hotărâri, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, recurentul avea posibilitatea să anticipeze că prin participarea sa la adoptarea Hotărârii nr. 25/29.02.2012 prin care, între altele, s-a aprobat iniţierea procedurii de selecţie prealabilă a candidaţilor, s-a stabilit componenţa comisiei de selecţie a candidaţilor şi s-a stabilit inclusiv nivelul indemnizaţiilor, şi-ar putea crea un beneficiu personal. În concluzie, în calitatea sa de consilier judeţean, recurentul avea obligaţia de a se supune obligaţiilor stabilite prin actele normative care reglementează această calitate, astfel încât acţiunile şi faptele sale să nu genereze un eventual conflict de interese.

V Procedura de filtrare a recursurilor

19. Potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2)-(3) C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii recursului, prin care s-a constatat că cererea de recurs întruneşte cerinţele de admisibilitate. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 22 ianuarie 2018, completul de filtru a analizat raportul, a constatat că acesta este întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. şi a dispus comunicarea actului către părţi, conform alin. (4) al aceluiaşi articol.

20. Prin încheierea din camera de consiliu de la data de 16 aprilie 2018, completul de filtru a admis recursul în principiu şi a fixat termen pentru judecarea în şedinţă publică, conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

VI Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

21. Examinând sentinţa recurată prin prisma motivului de casare invocat, prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8) C. proc. civ., încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

22. Prin Raportul de evaluare nr. x, Agenţia Naţională de Integritate a constatat că reclamantul A. nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese, prin încălcarea dispoziţiilor art. 70 şi 77 din Legea nr. 161/2003, coroborate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi prevederile art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004, întrucât, în calitate de consilier judeţean, a participat la deliberarea şi adoptarea proiectului de Hotărâre a Consiliului Judeţean nr. 20/13.02.2012 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu-Mureş pe anul 2012, a participat, în calitate de consilier judeţean, la deliberarea şi adoptarea proiectului de Hotărâre a Consiliului Judeţean nr. 25/29.02.2012 privind implementarea guvernanţei corporative la R.A. Aeroportul Transilvania Târgu-Mureş, în vederea aprobării regulamentului de organizare şi funcţionare al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş valabil la data numirii noilor administratori, iniţierii procedurii de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, comisiei de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, indemnizaţiilor şi contractului de mandat al membrilor Consiliului de administraţie. Astfel, deşi avea un interes personal, ocupând ulterior funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, reprezentant al autorităţii publice tutelare, nu a anunţat la începutul dezbaterilor interesul personal pe care îl avea în adoptarea proiectelor de hotărâre şi nu s-a abţinut de la vot.

23. În legătură cu prima dintre cele două hotărâri, Hotărârea nr. 20/13.02.2012, curtea de apel a reţinut prin sentinţa recurată că la acel moment, nefiind adoptată implementarea guvernanţei corporative în cadrul Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, nu se poate reţine existenţa unui interes personal al reclamantului care să-l oprească să participe la adoptarea hotărârii. Abia din momentul în care s-a pus în discuţie problema implementării O.U.G. nr. 109/2011 în cadrul Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, cu toate consecinţele legate de modificarea structurii de conducere a acestei regii, s-a născut interesul personal al reclamantului de a ocupa un loc în Consiliul de administraţie al acestei regii, astfel că instanţa de fond a reţinut încălcarea de către reclamant a prevederilor art. 70 şi 77 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi prevederile art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004 doar în ceea ce priveşte participarea reclamantului la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 25/29.02.2012.

24. Raportat la situaţia de fapt şi dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a constatat în mod corect că sunt întrunite elementele conflictului de interese în ceea ce priveşte participarea reclamantului la deliberarea şi adoptarea Hotărârii Consiliului Judeţean nr. 25/29.02.2012.

25. Potrivit dispoziţiilor art. 70 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, "Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.", iar conform dispoziţiilor art. 77 din Legea nr. 161/2003, "Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 47 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.".

26. Art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, care se aplică în mod corespunzător şi consilierilor judeţeni, conform art. 98, prevede că "Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.".

27. Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali prevede, la art. 75, că "Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau (...).", iar potrivit art. 77, "(1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă. (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.".

28. Din dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 şi art. 75 din Legea nr. 393/2004 rezultă că, pentru a se constata existenţa conflictului de interese, este necesar să existe un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce revin persoanei care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică, interesul personal să constea în posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorităţii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine (în cauza de faţă). Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţiilor publice sunt, potrivit art. 71 din Legea nr. 161/2003, imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.

29. Conform art. 46 alin. (1), raportat la art. 98 din Legea nr. 215/2001 şi art. 77 din Legea nr. 393/2004, consilierul judeţean care personal are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului judeţean nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor, situaţie în care este obligat să anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl are în problema respectivă, anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot fiind consemnate în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei.

30. Se reţine că prin H.C.J. nr. 25/29.02.2012 privind implementarea guvernanţei corporative la Regia Autonomă Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, la deliberarea şi adoptarea căreia reclamantul a participat, art. 2 - 4, s-a iniţiat procedura de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania, conform art. 5 din O.U.G. nr. 109/2011, s-a organizat- comisia de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie în componenţa prevăzută în anexa nr. 2 la hotărâre, comisie care urma să fie asistată de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, desemnat în condiţiile legii, s-a hotărât că indemnizaţiilor membrilor consiliului de administraţie se stabilesc prin contract de mandat şi nu pot depăşi sumele prevăzute în anexa la hotărâre.

31. Având în vedere cele adoptate prin H.C.J. nr. 25/29.02.2012, este îndeplinită condiţia interesului personal, care constă în posibilitatea de a anticipa că decizia autorităţii publice ar putea prezenta un beneficiu pentru sine. Reclamantul avea posibilitatea să anticipeze că participarea sa la deliberarea şi adoptarea H.C.J. nr. 25/29.02.2012 ar putea prezenta un beneficiu personal, acest fapt rezultând din împrejurarea că ulterior reclamantul s-a înscris şi a participat la procedura de selecţie pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome Aeroportul Transilvania Târgu Mureş, iniţiată prin hotărârea consiliului judeţean la a cărei adoptare a participat.

32. Referitor la susţinerile recurentului privind componenţa comisiei şi desfăşurarea procedurii de selecţie, din probele administrate a rezultat că prin Hotărârea nr. 25/29.02.2012 s-a organizat- comisia de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie, componenţa acestei comisii fiind prevăzută în anexa nr. 2 la hotărâre, comisie care urma să fie asistată de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane, desemnat în condiţiile legii.

33. Dispoziţiile art. 5 alin. (4) din O.U.G. nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice au prevăzut ca evaluările/selecţiile prealabile să fie efectuate de o comisie organizată la nivelul autorităţii publice tutelare şi al Ministerului Finanţelor Publice, formată din specialişti în recrutarea resurselor umane, iar autoritatea publică tutelară putea decide ca această comisie de selecţie să fie asistată sau ca selecţia să fie efectuată de un expert independent. Varianta adoptată prin HCJ nr. 25/29.02.2012 a fost aceea a comisiei, a cărei componenţă a fost stabilită, potrivit anexei nr. 2 la hotărâre, asistată de expert; conform procesului-verbal încheiat la 29.05.2012 de comisia de selecţie, înregistrat la nr. x/30.05.2012, acest expert independent, desemnat în baza dispoziţiilor legale cu privire la achiziţiile de servicii, a asistat comisia de selecţie pe parcursul procedurii.

34. La data de 18.05.2012, comisia de selecţie, a cărei componenţă a fost hotărâtă prin HCJ nr. 25/29.02.2012, a publicat procedura de organizare a selecţiei prealabile a candidaţilor, procedură înregistrată la nr. 7769/26.04.2012, prin care s-au stabilit condiţiile generale şi specifice de participare, etapele de desfăşurare a selecţiei, cu menţionarea criteriilor de evaluare, documentelor necesare pentru depunerea candidaturii, bibliografiei recomandate; potrivit procesului-verbal înregistrat la nr. x/30.05.2012, încheiat de comisia de selecţie, comisia a procedat la evaluarea dosarelor depuse, conform anexei 2 a procesului-verbal; proba eliminatorie de limba engleză a constat din subiecte elaborate de un traducător autorizat însoţite de baremul de corectare; subiectele teoretice au fost elaborate de membrii comisiei; evaluarea abilităţilor manageriale s-a derulat pe baza ghidului pentru interviu elaborat de consultantul independent, notarea realizându-se de către membrii comisiei, conform anexei 2 a procesului-verbal. Desemnarea membrilor consiliului de administraţie a fost efectuată în baza evaluării/selecţiei prealabile efectuată de comisia organizată conform HCJ nr. 25/29.02.2012.

35. Referitor la susţinerea recurentului că posibilitatea anticipării unui beneficiu trebuie analizată din perspectiva momentului adoptării hotărârii, este de subliniat ceea ce instanţa de fond a reţinut în mod corect şi argumentat, că este necesar a fi analizată situaţia de fapt în ansamblul său şi a se ţine seama de faptul că cele două manifestări de voinţă care aparţin aceleiaşi persoane, în două momente diferite, al adoptării HCJ nr. 25/29.02.2012 şi al participării la procedura de selecţie pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie, formează un tot unitar, neputând fi disociate, această conduită a reclamantului configurând îndeplinirea condiţiei interesului personal la momentul deliberării şi adoptării H.C.J. nr. 25/29.02.2012. Această concluzie se impune, având în vedere că interesul personal constă tocmai în posibilitatea de a anticipa că o decizie a autorităţii publice din care face parte ar putea prezenta un beneficiu pentru sine.

36. Faptul reţinut de instanţă în sensul că, în situaţia în care nu ar fi avut reprezentarea la momentul adoptării Hotărârii din 29.02.2012 că se va înscrie în procedura de selecţie, remediul pentru inactivarea conflictului de interese era acela de a se abţine de la participarea la procedura de selecţie, constituie în mod cert o împrejurare care ar fi permis reclamantului respectarea principiilor imparţialităţii şi integrităţii care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice.

37. Interesul personal este de natură patrimonială, întrucât funcţiile vizând Consiliul de Administraţie, pentru care s-a iniţiat procedura de selecţie prealabilă a candidaţilor, s-a organizat- comisia de selecţie şi s-a hotărât că indemnizaţiile vor fi stabilite prin contract de mandat, fără a depăşi limitele prevăzute prin hotărâre, sunt funcţii remunerate. În ceea ce priveşte susţinerea recurentului privind faptul că nu s-a stabilit concret nivelul remuneraţiei, este corectă, însă instanţa a reţinut în mod corect natura patrimonială a interesului reclamantului.

38. Condiţia existenţei interesului personal care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce revin persoanei care exercită demnitatea publică este, de asemenea, îndeplinită. Nu este necesar ca persoana care exercită demnitatea publică să nu îşi fi îndeplinit în mod efectiv cu obiectivitate atribuţiile care îi revin, fiind suficient ca interesul personal să fie de natură a influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a acestor atribuţii. Dispoziţiile legale privind conflictul de interese urmăresc să asigurare îndeplinirea cu neutralitate a demnităţii publice şi să asigure imparţialitatea celor ce deţin funcţii de demnitate publică.

39. Interesul personal al reclamantului, prefigurarea beneficiului pentru sine de participare la procedura de selecţie iniţiată prin H.C.J. nr. 25/29.02.2012, prin care s-a iniţiat procedura de selecţie prealabilă a candidaţilor pentru Consiliul de Administraţie, s-a aprobat componenţa comisiei care a efectuat procedura de selecţie, s-a hotărât cuantumul maxim al indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie, este de natură să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi reveneau în calitate de consilier judeţean la deliberarea şi adoptarea acestei hotărâri.

40. În ceea ce priveşte jurisprudenţa invocată de recurent, decizia nr. 7136/7.11.2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, aceasta nu este de natură să conducă la o altă concluzie; astfel cum s-a reţinut şi în prezenta cauză, prin respectiva decizie s-a reţinut că este necesar ca interesul personal de natură patrimonială să fie de natură să influenţeze îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care reveneau persoanei cu privire care s-a reţinut conflictul de interese; în ceea ce priveşte soluţia din decizia nr. 7136/2013, aceasta a fost pronunţată ca urmare a aplicării normelor de drept material situaţiei de fapt din cauza respectivă, diferită de cea din prezenta cauză.

41. Pentru aceste motive, raportat la situaţia de fapt şi dispoziţiile legale incidente, recursul este nefondat, instanţa de fond a constatat în mod corect că situaţia reţinută în raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, în ceea ce priveşte participarea reclamantului la adoptarea Hotărârii Consiliului Judeţean Mureş nr. 25/29.02.2012 întruneşte elementele conflictului de interese, cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 70 şi 77 din Legea nr. 161/2003, art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004,

VII Soluţia instanţei de recurs

42. Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că sentinţa recurată, prin care a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamant pentru anularea Raportului de evaluare nr. x/29.04.2015 întocmit de pârâtă, în ceea ce priveşte reţinerea stării de conflict de interese rezultând din participarea reclamantului la adoptarea Hotărârii nr. 25/29.02.2012 a Consiliului Judeţean Mureş, a fost pronunţată cu aplicarea corectă a dispoziţiilor legale, nu este incident motivul de casare invocat prevăzut de dispoziţiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ., considerente pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ şi art. 496 C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 112 din 4 noiembrie 2015 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 iunie 2018.