Retrocession of religious real property precluded by prior reconstitution of ownership rights under separate reparative legislation
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, leaving the lower court's judgment in force, which had rejected the plaintiff parish's claim against the Special Committee for the Retrocession of Real Property formerly belonging to Religious Cults. The dispute centered on the validity of the Committee's decision to reject a request for the in-kind retrocession of a 5,824 square meter agricultural plot, based on the ground that the request had lost its object. The court determined that the lower court correctly applied Article 1 of Emergency Ordinance No. 94/2000 and its Methodological Norms (specifically point 3), which exclude from the scope of that ordinance properties that have been or are subject to restitution under other reparation laws. Since the land in question had already been validated for the reconstitution of private property rights under Law No. 247/2005 by the County Commission, the specific retrocession claim under the 2005 law was legally precluded, rendering the Committee's rejection lawful and the appeal unfounded.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ, art. 493 alin. (4) din C. proc. civ, art. 493 alin. (7) din C. proc. civ, art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, art. 460 alin. (1) din C. proc. civ; Retrocession of religious real property precluded by prior reconstitution of ownership rights under separate reparative legislation: Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 1 martie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Parohia Mâneciu Pământeni a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Imobile care au aparţinut Cultelor Religioase din România, anularea Deciziei nr. 3384/27.05.2015 emise de pârâtă şi emiterea unei noi decizii prin care să se admită cererea de retrocedare nr. x formulată cu privire la retrocedarea imobilului teren în suprafaţă de 5.824 mp situat în satul Mâneciu Pământeni, comuna Mâneciu, judeţul Prahova.
2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond
Prin sentinţa civilă nr. 270 din 8 decembrie 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea reclamantei Parohia Mâneciu Pământeni, ca neîntemeiată.
3. Cererea de recurs
Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs reclamanta, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Recurenta a criticat hotărârea instanţei de fond, arătând că Hotărârea nr. 8850/2012 a Comisiei Judeţene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere nu constituie titlu de proprietate, astfel cum ar constitui o decizie emisă de Comisia Specială de Retrocedare. A arătat recurenta că în realitate nu există un titlu de proprietate şi, ca atare, nu se poate aprecia că cererea de retrocedare a parohiei a rămas fără obiect, aşa cum s-a reţinut prin decizia ce face obiectul controlului judiciar. Recurenta a precizat că pârâta nu contestă existenţa dreptului de retrocedare, ci apreciază că imobilul a fost retrocedat printr-o altă prevedere legală, ceea ce nu este adevărat.
4. Apărările intimatei
Prin întâmpinarea depusă la motivele de recurs, intimata Comisia Specială de Retrocedare a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului formulat, având în vedere faptul că recurenta nu a dezvoltat motivul de recurs invocat, aşa cum prevăd dispoziţiile legale.
În subsidiar, intimata a solicitat respingerea recursului şi menţinerea ca legală a hotărârii pronunţate de instanţa de fond.
II. Procedura de soluţionare a recursului
1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 1 martie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.
Prin încheierea din 8 mai 2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.
2. Cu privire la recursul formulat
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte nu poate primi criticile formulate de recurentă şi, constatând că instanţa de primă jurisdicţie a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, va menţine sentinţa atacată ca fiind legală.
Astfel, recurenta-reclamantă a supus controlului judecătoresc decizia emisă de pârâtă prin care a fost soluţionată cererea de retrocedare a imobilului teren în suprafaţă de 5.824 mp situat în satul Mâneciu Pământeni, la magazinul universal, comuna Mâneciu, judeţul Prahova, cerere respinsă ca rămasă fără obiect.
Instanţa de primă jurisdicţie a administrat probatoriul necesar soluţionării cauzei şi a constatat, din analiza înscrisurilor depuse la dosar, faptul că prin cererea de retrocedare nr. x, reclamanta a solicitat retrocedarea în natură a terenului identificat în cauză, în temeiul Legii nr. 247/2005, iar, prin Hotărârea nr. 8850/2012, Comisia Judeţeană Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere a validat reconstituirea dreptului de proprietate Parohiei Adormirea Maicii Domnului Măneciu Pământeni, pentru suprafaţa de 2,87 ha teren agricol. Pentru imobilul teren în suprafaţă de 5824 mp situat în satul Mâneciu Pământeni, la magazinul universal, comuna Mâneciu, judeţul Prahova, a propus reconstituirea dreptului de proprietate pe alt amplasament, respectiv în punctul Valea Mare, sat Mâneciu, comuna Mâneciu, judeţul Prahova, propunere ce a fost acceptată de Parohia Adormirea Maicii Domnului Mâneciu Pământeni.
Este necontestat în cauză faptul că terenul în cauză a format obiectul reconstituirii dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 247/2005.
În conformitate cu dispoziţiile pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000 nu intră sub incidenţa O.U.G. nr. 94/2000 imobilele care fac sau au făcut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator.
Văzând prevederea cu caracter special aplicabilă cauzei, instanţa de control judiciar reţine ca fiind corectă interpretarea şi aplicarea dispoziţiei legale făcută de instanţa de primă jurisdicţie. Acesta este motivul pentru care intimata-pârâtă a respins cererea ca rămasă fără obiect, întrucât cererea recurentei-reclamante cu privire la terenul în litigiu, formulată în temeiul Legii nr. 247/2005 a primit o soluţie pozitivă, fiind validată reconstituirea dreptului de proprietate.
Astfel, Înalta Curte reţine că, în fapt, nemulţumirea principală a recurentei-reclamante vizează aspectul neemiterii titlului de proprietate, nefiind identificate elemente de nelegalitate a deciziei atacate, întreaga apărare fiind construită în jurul acestei nemulţumiri.
Constatând aplicarea corectă a dispoziţiilor pct. 3 din Normele metodologice de aplicare a art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, Înalta Curte va menţine soluţia dată de instanţa de fond, şi pe cale de consecinţă, va respinge recursul formulat ca nefondat.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 460 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Parohia Mâneciu Pământeni împotriva sentinţei nr. 270 din 8 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 iunie 2018.