Judicial inspection closure resolution: appeal declared inadmissible as final judgment

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 18.08.2015, sub nr. x/2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună desfiinţarea rezoluţiei de clasare a sesizării ce a format obiectul dosarului x/2015 a Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, trimiterea dosarului Inspecţiei Judiciare pentru continuarea procedurii disciplinare şi investigarea reală a abaterilor sesizate şi aplicarea sancţiunilor disciplinare solicitate.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa nr. 3213 din 3 decembrie 2015 Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei menţionate la pct. 1.2 a declarat recurs reclamanta A., criticând sentinţa pentru motive de nelegalitate şi netemeinicie.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 26 martie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

2. Cu privire admisibilitatea recursului

Analizând cu prioritate regularitatea învestirii sale cu recursul de faţă, Completul de filtru constată că recurenta-reclamantă nu are deschisă calea de atac a recursului, întrucât hotărârea instanţei de fond este o hotărâre definitivă.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizând actele şi lucrările cauzei constată că hotărârea pronunţată de instanţa de primă jurisdicţie este definitivă, în sensul art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004.

În conformitate cu dispoziţiile art. 125 alin. (3) şi art. 128 din Constituţie, competenţa şi procedura de judecată sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.

C. proc. civ. reglementează căile de atac ordinare şi extraordinare ce pot fi exercitate împotriva hotărârilor judecătoreşti, prin dispoziţii imperative, de la care nu se poate deroga, în cuprinsul art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. statuându-se că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

Înalta Curte, văzând actele şi lucrările dosarului, constată că hotărârea pronunţată de instanţa de fond nu este o hotărâre ce poate fi atacată cu recurs, întrucât conform dispoziţiilor art. 47 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, hotărârea secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.

Având în vedere dispoziţiile art. 634 C. proc. civ., care definesc noţiunea de hotărâre definitivă, dar şi pe cele ale art. 483 alin. (1) C. proc. civ., care enumeră categoriile de hotărâri împotriva cărora se poate promova calea de atac a recursului, se apreciază că decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, având caracter definitiv.

Înalta Curte reţine că recursul este inadmisibil, întrucât legiuitorul nu a prevăzut o cale de atac împotriva unei hotărâri pronunţate de instanţa de fond într-o cauză ce are ca obiect rezoluţia de clasare, în speţă rezoluţia clasare a sesizării ce a format obiectul dosarului x/2015 întocmită la data de 17.07.2015 şi comunicată părţilor, rezoluţie ce reprezintă în fapt soluţia la sesizarea transmisă pârâtei de reclamantă şi care formează obiectul cauzei deduse judecăţii.

De altfel, Plenul judecătorilor secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a adoptat soluţia de unificare a practicii judiciare, în şedinţa din data de 9 octombrie 2017, în conformitate cu care "în ipoteza în care contestaţia împotriva rezoluţiei de clasare a sesizării pronunţată de CSM-Direcţia de Inspecţie Judiciară în temeiul art. 45 alin. (4) lit. b din Legea nr. 317/2004 a fost soluţionată pe fond de prima instanţă, prin prisma dispoziţiilor de procedură din Legea nr. 317/2004, recursul este inadmisibil".

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei nr. 3213 din 3 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 iunie 2018