Recovery of FEADR measure 312 aid for artificial conditions: correlation of financial, legal, and physical indicators proving lack of functional autonomy under Regulation 65/2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A.- Întreprindere individuală a solicitat, în contradictoriu cu Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.11.2014 şi a Deciziei nr. 11313/30.03.2015 de soluţionare a contestaţiei, emise de pârâtă, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 172 din 18 noiembrie 2015, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a hotărât:

- a admis acţiunea formulată de reclamanta A. Întreprindere Individuală în contradictoriu cu pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale;

- a anulat Decizia nr. 11313/30.03.2015 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.11.2014 emise de pârâtă.

- a obligat pârâta la plata sumei de 2000 RON cheltuieli de judecată către reclamantă.

1.3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţate a formulat recurs Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, solicitând casarea ei şi, în rejudecare pe fond, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 pct. 8 C. proc. civ.

În dezvoltatea motivului de recurs invocat arată că instanţa de fond, în mod nelegal a admis acţiunea, motivând că în speţă nu sunt întrunite condiţiile pentru a constata existenţa condiţiilor artificiale.

I. Într-o primă critică, subscrisă motivului de recurs invocat, invocă greşita aplicare a art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, sens în care reaminteşte următoarele:

1. Pentru a se dispune recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil acordat, conform interpretării date prin Hotărârea din 12 septembrie 2013, pronunţata in cauza nr. x - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na B. fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să fie îndeplinite cumulativ două condiţii:

- existenta unui element obiectiv, constând in crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea sprijinului nerambursabil, cu consecinţa ca finalitatea urmărită de schema de ajutor sa nu poată fi atinsă şi,

- existenta unui element subiectiv, care constă in intenţia de a obţine un avantaj care contravine schemei de ajutor.

Raportat la cele două elemente, reaminteşte de asemenea că COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a emis Nota directoare pentru Auditori nr. 22, având ca subiect Crearea de condiţii artificiale în vederea obţinerii repetate de fonduri FEADR/SAPARD/IPARD pentru proiectele de investiţii, cuprinsul căreia se statuează:

"În ceea ce priveşte elementele obiective, faptele din acest caz trebuie analizate pentru a se putea evalua dacă obiectivele finanţării FEADR nu pot fi îndeplinite.

În cazul măsurii 312 aceste obiective sunt acelea de a sprijini crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor în vederea promovării spiritului întreprinzător şi consolidării structurii economice (Art. 52 (a)(ii) R1698/2005).

Aceste obiective ar putea fi puse sub semul întrebării dacă o companie nou creată contribuie exclusiv la operaţiunile economice ale altei companii fără a căuta să obţină profit propriu. În acest caz compania nouă este mai degrabă o firmă fantomă decât o entitate de sine stătătoare".

În concret, arată că, în condiţiile în care s-a demonstrat crearea unui cadru de interdependenţă financiară între A. I.I., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L., este evident că obiectivul Măsurii 312 nu a fost atins, în senul că nu s-au finanţat trei proiecte independente, care ar fi condus la dezvoltarea zonei în care care acestea funcţionează, ci s-a finanţat practic o singură entitate (o familie), iar din analiza contractelor de prestări servicii ale celor doi beneficiari rezultă că aceştia îşi prestează servicii reciproc sau către societăţi comerciale în care au calitatea de asociat.

2. Pentru elementele subiective, trebuie stabilit mai întâi scopul principal şi real al cererii de finanţare. Elementele reale care pot fi luate în considerare pentru a se stabili natura artificială a condiţiilor create în vederea obţinerii de finanţare FEADR, sunt legăturile juridice, economice şi/sau personale între persoanele implicate în investiţia respectivă. Elementul subiectiv al legăturilor poate însemna şi situaţia în care mai mulţi investitori solicită sprijin prin FEADR, dar proiectele sunt identice şi prezintă legături geografice, economice, funcţionale, legale sau legături de ordin personal.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a subliniat faptul că evaluarea per ansamblu trebuie făcută ţinându-se cont de toate realităţile cazului respectiv. "În principal trebuie stabilit, pe baza tuturor elementelor obiective, că principalul scop al proiectului de investiţie este obţinerea finanţării FEADR, până la excluderea celorlalte justificări legate de obiectivele schemei. Aşadar, Articolul 4(8) din Regulamentul Comisiei (UE) nr. 65/2011 nu se poate aplica luându-se în calcul ca motiv unic faptul că un proiect de investiţii nu este independent din punct de vedere funcţional sau faptul că există o legătură de ordin juridic între solicitanţii acestui tip de sprijin, fără să se ia în considerare şi celelalte elemente reale existente în cazul respectiv.

Urmând acest raţionament, elementele de fapt, legale, economice, funcţionale şi personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul şi analizate înainte de a concluziona că există condiţii artificiale".

3. Prin procesul-verbal de constatare a cărui suspendare se solicită, se indică o serie de legături existente între beneficiarul finanţării şi o serie de entităţi juridice, legături care relevă faptul că aceştia au acţionat concertat spre realizarea obiectivelor şi scopului unei entităţi juridice unice. Conduita beneficiarilor constituie o încălcare a dispoziţiilor legale şi comunitare prin crearea unei situaţii artificiale care să eludeze prevederile legale.

În acest context, arată că procedura uzuală practicată de proprietarii/managerii entităţilor, care se regăseşte şi în speţa dedusă judecăţii, este aceea de a crea/a folosi o companie nouă, legal independentă de prima, însă direct sau indirect controlată de către proprietarii/managerii beneficiarului iniţial, care solicită sprijin pentru investiţii, iar echipamentele achiziţionate astfel vor servi, printr-un flux tehnologic, exclusiv intereselor financiare ale beneficiarului iniţial.

La verificarea prezentei finanţări, s-a avut în vedere depistarea de indicatori, ca şi elemente subiective, care să aducă dovezi cu privire la crearea de condiţii artificiale, fiind identificate elemente comune între cele trei entităţi juridice, elemente care analizate individual par a fi simple coincidente ce nu atrag atenţia asupra existenţei vreunei nereguli în implementarea proiectelor, însă coroborate şi analizate simultan şi comparativ pentru cele trei proiecte, conduc la suspiciunea de creare de condiţii artificiale, astfel:

- Indicatori externi fizici: - A. I.I.- loc. Tarcaita nr. x, adresa sediului social al firmei este aceeaşi cu domiciliul dl. A. - loc. Tarcaita, nr. 105: proprietar: E. (sora dlui A.), conform contractului de comodat depus la cererea de finanţare; A. a prezentat printre documentele solicitate de echipa anterioara şi un contract de inchiriere încheiat intre A. I.I. şi S.C. C. S.R.L. pentru punctul de lucru. Deşi in contract apare plata unei chirii de 6.000 RON/an, nu s-au regăsit in registrul de încasări şi plaţi nici o plata efectuata aferenta acestui contract; In cererea de finanţare, la date de contact, atât la S.C. D. S.R.L. cât şi la A. întreprindere Individuală este trecut acelaşi număr de telefon, la care răspunde dl. A. Verificând certificatele constatatoare de la Registrul Comerţului s-a constatat acelaşi lucru: S.C. D. S.R.L., A. întreprindere Individuala şi S.C. C. S.R.L. au acelaşi număr de telefon trecut la datele de identificare ale firmei.

- Indicatori funcţionali - legali: Există grade de rudenie între persoanele din conducerea A. I.I., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. prin persoana dlui. A., reprezentantul legal al proiectului, care la data depunerii cererii de finanţare de către A. I.I. deţinea şi calitatea de asociat asociat unic şi administrator al S.C. C. S.R.L.

- Indicatori de afacere/contabili/financiari: Pe parcursul derulării proiectelor, in anumite perioade de timp, A. I.I. a avut angajaţi comuni cu S.C. D. S.R.L. începând cu luna septembrie 2012, unii angajaţi cu norma intreaga ai S.C. D. S.R.L. au devenit angajaţi cu norma intreaga la A. I.I., rămânând la S.C. D. cu jumătate de norma . Dl A. este angajat al firmei S.C. D. S.R.L. Exista legaturi de natura financiara intre S.C. D. S.R.L. şi C. S.R.L. unde asociat unic este dl. A. Pana la data controlului anterior, respectiv pana in 31.08.2014 din totalul de 37.296,76 RON care apar in registrul de incasari şi plaţi la incasari de la client, aproape 50% provin de la societatea C. S.R.L., mai exact: 18.024,18 RON; Comisiile de evaluare a achiziţiilor au avut aceeaşi componenţă: dna F. şi dl. G. au făcut parte din ambele comisii de evaluare a achiziţiilor, iar firma câştigătoare a licitaţiei a fost aceeaşi pentru A. I.I. şi S.C. D. S.R.L.

Aspectele prezentate mai sus indică faptul că există atât elemente obiective cât şi subiective care indică premisele creării de condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin Măsura 312, şi anume faptul că dl. A. a creat Întreprinderea Individuală A. pentru a se asigura că obţine punctajul .specific criteriului de selecţie S5, în sesiunea de depunere a proiectelor 1/2010, obţinând 'un punctaj total de 70 puncte.

Aşa fiind, se impune concluzia că, exista o singura persoană sau un grup de persoane beneficiare care coordonează activitatea desfăşurata de cele trei societăţi, poziţie prin care şi-a propus să realizeze investiţii similare prin fracţionarea investiţiei totale şi depăşirea intensităţii sprijinului financiar, astfel încât la finalizarea investiţiilor acestea pot funcţiona eficient numai ca o singura entitate. fapt ce demonstrează că aceasta a acţionat în vederea creării de condiţii pentru depăşirea plafonului maxim al ajutorului financiar ne rambursabil, respectiv maximum 200.000 euro. acordat în cadrul schemei de ajutor de minimis aprobată prin O.M.A.D.R. nr. 567 din 02.09.2008 din care face parte şi Măsura 312 "Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi".

4. Conform Fişei Tehnice a Măsurii 312 din PNDR, obiectivul general al măsurii "vizează dezvoltarea durabilă a economiei rurale, fiind necesară promovarea diversificării activităţilor prin asimilarea de noi competenţe antreprenoriale, dobândirea de noi abilităţi şi furnizarea de noi servicii pentru populaţia rurală" iar Motivaţia sprijinului:

"Sprijinul vizat prin această măsură se adresează microîntreprinderilor, precum şi locuitorilor din spaţiul rural care doresc să desfăşoare o activitate economică devenind antreprenori", care are ca obiectiv încurajarea spiritului antreprenorial în mediul rural, precum şi crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural.

Totodată, prin mişcarea salariaţilor de la diferite societăţi-clienţi deţinute de acelaşi grup de persoane, la societăţile beneficiare de finanţare FEADR, şi astfel îndeplinirea aparentă a unor condiţii de eligibilitate, nu a fost atins obiectivul specific al măsurii 312, "crearea şi menţinerea locurilor de munca în spaţiul rural". Astfel că, suspiciunea de creare a unor condiţii artificiale de eligibilitate în vederea obţinerii finanţării nerambursabile, a devenit certitudine odată cu existenta pe ansamblu a unor circumstanţe obiective din care rezultă că, în pofida respectării formale a condiţiilor de implementare prevăzute în cererea de finanţare, obiectivul urmărit în cadrul măsurii 312-FEADR nu a fost atins.

În consecinţă, apreciază că situaţia de fapt reţinută în cele menţionate mai sus, reprezintă o dovadă clară a unei nereguli comise in mod intenţionat care a afectat întregul contract de finanţare.

Trebuie avut în vedere faptul că în baza memoriului justificativ şi a planului de afaceri pe care beneficiarul A. l.l. l-a depus la dosarul Cererii de Finanţare, acestuia i s-a acordat un punctaj prin care a fost declarat eligibil şi selectat în detrimentul altor solicitanţi.

Astfel, neîndeplinirea unuia dintre criterile de eligibilitate şi selecţie pe toată durata de valabilitate a contractului de finanţare, respectiv nefolosirea obiectivelor finanţate conform scopului destinat reprezintă nereguli - încălcări ale clauzelor contractului de finanţare şi ale legii speciale în domeniu, pentru acestea fiind stipulată sancţiunea de declarare ca neeligibilă a cheltuielilor aferente şi declanşarea procedurii de constituire şi recuperare de debit potrivit legislaţiei aplicabile creanţelor bugetare.

Această practică, de a diviza un proiect complex atât ca valoare cât şi ca întindere, în mai multe proiecte, mai mici, permite unui solicitant sa realizeze mai multe proiecte pe aceeaşi măsură -situaţie interzisă prin prevederile legale în vigoare, respectiv conform prevederilor art. 3, alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 224/2008 care precede că "un beneficiar poate depune un al doilea proiect în cadrul aceleiaşi măsuri cofinanţate din FEADR, cu condiţia ca primul proiect să fie finalizat".

Prin urmare, în cadrul ajutoarelor de stat "de minimis", sprijinul pentru o investiţie în cadrul FEADR este limitată la un maximum de 200.000 euro pe o durată de trei ani. în cazul în care un beneficiar, împotriva acestor reguli, doreşte să primească finanţare mai mare decât limita acceptată într-o perioadă de 3 ani, va trebui ca în mod fraudulos să creeze o situaţie artificială pentru a obţine finanţare în cadrul programului pentru a doua sau a treia oară.

Aşadar, în speţă sunt aplicabile prevederile Regulamentului (CE) NR. 1998/2006 din 15 decembrie 2006 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din tratat ajutoarelor de minimis, care la art. 2 alin. (2) cu privire la Ajutoarele de minimis dispune:

"Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate unei aceeaşi întreprinderi nu depăşeşte 200 000 EUR pe durata a trei exerciţii fiscale. (...) Aceste plafoane se aplică indiferent de forma ajutorului de minimis sau de obiectivul urmărit şi indiferent dacă ajutorul acordat de statul membru este finanţat în totalitate sau parţial din resurse de origine comunitară. Perioada se determină prin raportare la exerciţiile fiscale folosite de către întreprinderea din statul membru în cauză."

Aceste aspecte au fost evidenţiate şi în Ghidul solicitantului aferent Mădurii 312.

Aşadar, particularităţile identificate de autoritate nu pot conduce decât la o singură concluzie, şi anume că, s-a urmărit încă de la bun început depăşirea plafonului "de minimis" (achiţionarea tuturor utilajelor necesare care într-un final să deservească un singur grup) prin fracţionarea artificială a investiţiei.

II Prin cea de-a doua critică adusă sentinţei atacate afirmă faptul că instanţa de fond în mod incorect a apreciat că "nu poate fi reţinută concluzia pârâtei în sensul că reclamanta nu ar avea o existenţă autonomă".

Astfel, în Ghidul solicitantului pentru Măsura 312 este specificat că, "Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Măsura 312 sunt "Micro-întreprinderile aşa cum sunt definite în Recomandarea Comisiei (CE) nr. 361/2003 şi în legislaţia naţională în vigoare1 (având mai puţin de 10 angajaţi şi care realizează o cifră de afaceri anuală netă sau deţin active totale în valoare de până la 2,0 milioane Euro echivalent în RON) - a se vedea categoriile de beneficiari din Anexa 10".

Încadrarea în categoria micro-întreprinderi se face în baza Anexei 4. 1. în cazul întreprinderilor nou înfiinţate, ale cărei situaţii financiare nu au fost aprobate, în condiţiile legii, datele cu privire la numărul mediu anual de salariaţi, cifra de afaceri anuală netă şi activele totale se determină în cursul exerciţiului financiar şi se declară pe propria răspundere de către reprezentantul întreprinderii art. 6 alin. (3) al Legii nr. 346/2004, conform modelului prevăzut în anexele 1 şi 2."

În concret în cadrul cererii de finanţare, pentru a se putea evalua proiectul şi eligibiltatea acestuia, solicitantul completează, îşi însuşeşte şi semnează Declaraţia din cadrul Anexei 4.1., în care trebuie să completeze corect şi conform realităţii următoarele informaţii privind tipul întreprinderii (autonomă, parteneră sau legată).

În situaţia în care întreprinderea nu este autonomă şi se regăseşte în situaţia de a fi legată sau parteneră calculul este evident diferit, astfel cum reiese din anexa 4.1. - anexată în cadrul probei cu înscrisuri.

În aceste condiţii, este evident că solicitantul, prin completarea Anexei 4.1., a furnizat informaţii incorecte dat fiind faptul că societăţile în cauză sunt întreprinderi legate acestea acţionând pe aceeaşi piaţă sau pieţe adiacente, astfel cum acestea sunt definite prin prevederile Legii nr. 346/2004.

În acest context, mai precizează că pentru ca un proiect să fie declarat eligibil trebuie să îndeplinească întocmai toate criteriile enunţate în Ghidul Solicitantului şi în Fişa Măsurii, ulterior declarării ca eligibil a unui proiect intervine etapa de selecţie în care proiectul depus şi propus spre finanţare primeşte un punctaj, iar după parcurgerea acestei etape urmează cea în care intervine încheierea contractului de finanţare.

De asemenea, precizează că una din clauzele care se regăsesc în fiecare contract de finanţare este aceea care impune în mod strict fiecărui beneficiar ca pe toată perioada de derulare şi de monitorizare a contractului de finanţare acesta să menţină toate criteriile de eligibilitate.

În raport de premisele indicate, arată că, la data depunerii cererii de finanţare de către S. I.I., întreprinderea solicitantă era legată în înţelesul Legii nr. 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare, cu societăţile S.C. D. S.R.L. şi SC C. S.R.L. prin persoana domnului A., care la momentul depunerii cererii de finanţare era asociat unic şi administrator al firmei SC C. S.R.L. şi, de asemenea, era angajat ca şi director în cadrul firmei S.C. D. S.R.L.

Tot in dosarul Cererii de Finanţare se regăsesc şi declaraţiile completate de beneficiar prin care acesta declară pe de o parte că este o întreprindere autonomă iar pe de altă parte că îşi asumă respectarea regulii de minimis, condiţii asumate a fi respectate pe întreaga perjoada de valabilitate a contractului de finanţare.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 346/2004 cu modificările şi completările ulterioare, art. 44 alin. (4) "întreprinderile între care există oricare dintre raporturile descrise mai sus, prin intermediul unei persoane fizice sau a unui grup de persoane fizice ce acţionează de comun acord, sunt, de asemenea, considerate întreprinderi legate, dacă îşi desfăşoară activitatea sau o parte din activitate pe aceeaşi piaţă relevantă ori pe pieţe adiacente". Alin. 5 menţionează "O piaţă adiacentă, în sensul prezentei legi, este acea piaţă a unui produs sau a unui serviciu situată direct în amonte sau în aval pe piaţa în cauză".Prin urmare, atât legal cât şi prin intermediul legăturilor subiective (sedii aflate la aceeaşi adresă, proiecte complementare, administratori comuni, asociaţi/titulari comuni, grade de rudenie etc.) legăturile dintre cele trei entităţi sunt de natură a încadra entităţile la categoria întreprinderilor legate.

În cadrul Declaraţiei privind încadrarea întreprinderii în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, solicitantul S. I.I. a declarat că aceasta ar fi o întreprindere autonomă, această declaraţie stând la baza evaluării criteriilor de eligibilitate a solicitantului.

Constatând lipsa de corespondenţă a declaraţiei date de solicitant, la data depunerii cererii de finanţare, cu starea de fapt de la data respectivă, AFIR aplică prevederile Contractului de finanţare, prevederi asumate de beneficiar la data semnării contractului.

De asemenea, în această ordine de idei, subliniază că există legături de natură financiară între S.C. D. S.R.L. şi C. S.R.L. unde asociat unic este dl. A. Astfel, până la data controlului anterior, respectiv până în 31.08.2014 din totalul de 37.296,76 RON care apar în registrul de încasări şi plăţi la încasări de la client, aproape 50% provin de la C. S.R.L., mai exact: 18.024,18 RON. După data controlului efectuat nu mai apar înregistrări în registrul de încasări şi plăţi cu firma S.C. C. S.R.L. ca şi client pentru A. l.l.

III. Cea de-a treia critică adusă sentinţei recurate are în vedere faptul că instanţa de fond, nu a ţinut cont de neregula constând în obţinerea de către reclamant, în mod necuvenit, a punctajului suplimentar în cadrul procesului de selecţie.

Aşa cum s-a arătat, analizând concomitent cele două documentaţii s-a constatat existenţa unei coordonări între cele două entităţi juridice, coordonare ce rezidă din corelarea unor indicatori fizici, funcţional-legali şi de afacere identificaţi pe parcursul verificărilor, care se confirmă ulterior finalizării proiectului prin faptul că între cele două societăţi şi A. 1.1. există legături de ordin economic.

Acest fapt este întărit şi de achiziţiile solicitate de S.C. C. S.R.L. în cererea de finanţare x/28.09.2012, declarată neeligibilă.

Conform fisei de verificare a criteriilor de selecţie E 3.2 - M 312 - versiunea 03, aplicabilă în cadrul sesiunii de depunere 1/2009 S.C. C. S.R.L. a obţinut un punctaj de selecţie de 55 puncte, nefiind punctate criteriile S3 "Proiecte care promovează activităţi meşteşugăreşti, de artizanat (20 puncte)" şi S5 "Microîntreprindei nou înfiinţate (25 puncte)", fapt ce a determinat incadrarea proiectului in categoria proiectelor eligibile neselectate.

În cazul în care S.C. C. S.R.L. ar fi depus cerere de finanţare în cadrul sesiunii de depunere 1/2010 aferentă Măsurii 312, punctajul obţinut ar fi fost de 45 puncte, neputând obţine punctaj pentru criteriile de selecţie S3 (10 puncte), S5 (25 puncte), respectiv S6 şi S7 (criterii de selecţie neaplicabile tipului de investiţie promovat de S.C. C. S.R.L - 20 puncte).

Astfel, prin cele doua proiecte depuse prin A. I.I. şi S.C. D. S.R.L., dl. A. a reuşit să obţină o finanţare de aproape 400.000 de Euro,creând aparenţa unor microîntreprinderi nou înfiinţate şi prin declaraţia nereală a domnului S. conform căreia A. I.I. este o întreprindere autonomă s-a obţinut de către acesta un punctai necuvenit în cadrul procesului de selecţie care a stat la baza acordării ajutorului financiar nerambursabil în cadrul Măsurii 312 pentru proiectul "Achiziţia de utilaje de în comuna Târcaia, judeţul Bihor".

Aşadar, prin crearea A. I.I., dl. A. şi-a creat un avantaj nejustificat obţinând în mod necuvenit punctaj suplimentar în cadrul procesului de selecţie, eludând criteriul de selecţie S5 "microîntreprinderi nou create" (25 puncte), punctaj pe care nu l-ar fi putut obţine dacă ar fi aplicat în numele SC C. S.R.L. şi/sau ar fi declarat legăturile existente între cele două societăţi. Astfel, ţinând cont că dl. A. deţinea o societate care acţionează tot pe aceeaşi piaţă comercială, nu ar fi putut beneficia de finanţare nerambursabilă.

Din această perspectivă, tocmai pentru a combate în mediul rural concentrarea în jurul unei singure persoane a tuturor opţiunilor de angajare ori de acţionare în mediul de afaceri, a fost creat programul FEADR, dorindu-se descentralizarea monopolului în mediul agricol.

Prin semnarea Contractului de Finanţare, beneficiarul şi-a asumat în totalitate prevederile contractuale, printre care Art. 11 alin. (3) din Anexa I la Contract, care stipulează că în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului. Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti. în aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă. Arătăm astfel că A.P.D.R.P. are obligaţia luării tuturor măsurilor corective necesare, pe toată perioada de valabilitate a Contractului de Finanţare şi indiferent de momentul constatării neregulilor.

- art. 17 alin. (4) din Anexa I a contractului: "In cazul înregistrării unei nereguli definite la art. 1, beneficiarul va restitui (...) integral valoarea finanţării necuvenite primite din partea Autorităţii Contractante (...)".

De asemenea, în temeiul art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, "orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, prin obligaţia de a vărsa sumele datorate sau de a rambursa sumele primite nejustificat sau prin pierderea totală sau parţială a garanţiei constituite in sprijinul cererii de a beneficia de un avantaj acordat sau in momentul primirii unui avans".

În consecinţă, solicită admiterea recursului formulat.

4. Apărările intimatei

La recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a formulat întâmpinare intimata reclamantă A. I.I., solicitând respingerea recursului şi menţinerea sentinţei atacate, pentru motivele arătate în continuare:

Astfel cum rezultă recursul declarat, recurenta nu aduce, practic, critici sentinţei atacate, limitându-sc la a-şi reitera poziţia exprimată prin întâmpinarea depusă în primă instanţă, şi arătând, cu titlu general, că sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea reglementărilor legale care guvernează acordarea fondurilor europene, fără a indica, în mod concret, care din multitudinea dispoziţiilor legale enumerate în cererea de recurs ar fi fost încălcate de prima instanţă.

Or, este evident faptul că prevederile legale enunţate de către recurentă prevăd procedura de urmat în cazul în care autoritatea contractantă stabileşte că actele/faptele beneficiarului au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin aplicabile, însă simpla evocare a acestei proceduri în motivarea recursului nu poate suplini obligaţia recurentei, trasată chiar de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de a dovedi, dincolo de orice dubiu, crearea de către societatea verificată a unor condiţii artificiale în vederea obţinerii unei finanţări cu încălcarea regulii de minimis, aspect pe care nu doar că aceasta nu l-a dovedit, dar chiar a recunoscut, prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, că cele constatate prin actul administrativ atacat reprezintă doar suspiciuni în acest sens.

Astfel, analizând fiecare dintre aspectele identificate drept "steguleţe roşii" de către recurentă, instanţa de fond a reţinut, în mod corect, că nu există în prezenta cauză nici un fel de elemente obiective sau subiective care să justifice susţinerile recurentei potrivit cărora intimata reclamantă ar fi creat condiţii artificiale în sensul prevedrilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, motiv pentru care a procedat la anularea procesului-verbal întocmit de către aceasta.

Este just, prin urmare, aspectul reţinut de instanţa de fond, potrivit căruia starea de fapt reţinută prin actul administrativ contestat, stare de fapt care nu a fost contestată de către recurentă, nu poate reprezenta un temei suficient pentru concluzia reţinută de aceasta în sensul creării de condiţii artificiale în vederea obţinerii finanţării prin înfiinţarea formală a Întreprinderii Individuale pentru ca cererea de finanţare depusă de acesta să beneficieze de un punctaj superior.

Aşa cum s-a arătat pe larg în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi cum judicios a reţinut instanţa de fond, nici unul dintre indicatorii fizici, legali şi de afacere indicaţi de către recurentă ca fiind presupuse steguleţe roşii, respectiv faptul că atât intimata reclamantă, cât şi S.C. D. S.R.L., aveau sediul în aceeaşi localitate, faptul că la datele de contact se regăsea acelaşi număr de telefon, unele legături de rudenie între persoanele din conducerea subscrisei, respectiv ale terţilor S.C. D. şi S.C. C. S.R.L., faptul că în anumite intervale de timp au avut unii angajaţi comuni cu S.C. D. S.R.L., respectiv că a avut o colaborare cu S.C. C. S.R.L., la care domnul A. era asociat unic şi administrator, nu constituie dovezi în sensul că înfiinţarea sa ar avea caracter formal, din moment ce, prin înscrisurile depuse Ia dosarul cauzei s-a dovedit faptul că are o existenţă autonomă în raport cu S.C. D. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L., fiecare având clienţi proprii şi derulând operaţiuni economice în mod independent, neavând clienţi comuni şi obţinând profit propriu, astfel încât nu au putut să fie stabilite legături în baza cărora să se poată afirma că Întreprinderea Individuală ori S.C. D. S.R.L. ar fi avut doar o existenţă scriptică, fiind mai degrabă o firmă fantomă, astfel cum sugerează recurenta.

In acest sens, instanţa de fond a conchis, în mod corect, că din probele de la dosar, precum şi din constatările făcute de către recurentă prin actele atacate, rezultă că intimata reclamantă este o entitate autonomă, că fondurile obţinute au fost utilizate conform scopului contractului încheiat cu recurenta, s-au creat noi locuri de muncă, iar scopul măsurii 312, respectiv dezvoltarea unor activităţi non agricole în mediul rural în scopul de a creşte numărul locurilor de muncă a fost atins.

In ceea ce priveşte legăturile cu S.C. C. S.R.L., astfel cum s-a arătat şi în faţa instanţei de fond, acestea se rezumă la încheierea unui singur contract de prestări servicii, colaborarea fiind efectuată în condiţii de maximă transparenţă, tranzacţia fiind înregistrată în mod corespunzător în evidenţele contabile ale întreprinderii. Pe de altă parte, această colaborare nu este prohibită, atât timp cât, aşa cum afirmă chiar recurenta, S.C. C. S.R.L. nu are proiecte în derulare.

Astfel, sunt nereale susţinerile recurentei potrivit cărora ar fi demonstrat, cu prisosinţă, crearea unui cadru financiar de interdependenţă financiară între intimata reclamantă, S.C. D. S.R.L., şi, S.C. C. S.R.L., fiind tendenţioasă susţinerea potrivit căreia acestea şi-ar fi presta servicii reciproc, în condiţiile în care chiar recurenta pârâtă afirmă că nu au fost constatate legături financiare între reclamantă şi S.C. D. S.R.L., iar relaţia cu S.C. C. S.R.L. se rezumă, la o singură colaborare.

În altă ordine de idei, se impune concluzia potrivit căreia toate pretinsele nereguli semnalate de recurentă au fost aduse la cunoştinţa acesteia odată cu depunerea proiectului, sau, în orice caz, anterior efectuării plăţii împrumutului nerambursabil de către recurentă, caz în care, acestea ar fi trebuit să fie constatate anterior efectuării plăţii, cu consecinţa neacordării fondurilor şi, prin urmare, a evitării prejudicieriilor produse prin investirea, în proiect, a resurselor financiare proprii, precum şi a timpului şi energiei necesare realizării. Desigur, aceasta doar dacă nu cumva aceste circumstanţe au fost analizate cu ocazia depunerii dosarului şi s-a constatat că ele nu constituie impedimente la acordarea împrumutului, însă, în contextul actual în care, dintr-un motiv sau altul, se încearcă prin orice mijloace "recuperarea,, împrumuturilor acordate, aceste circumstanţe, cunoscute şi considerate în regulă la încheierea contractului de finanţare, au fost transformate în elemente de natură a conduce la suspiciuni privind crearea de condiţii artificiale de către autoritatea contractantă, respectiv de către autorităţile cu atribuţii de control în domeniu.

În acest sens, astfel cum însăşi recurenta arată în motivarea recursului, ulterior depunerii dosarelor cererilor de finanţare de către solicitanţi şi declarararea acestora ca fiind conforme, acestea intră în procedura verificării conformităţii şi evaluare a eligiblităţii cererii de finanţare, urmată de etapa verificării în teren a acesteia şi, respectiv, de ultima etapă, selecţia proiectelor ce urmează a fi contractate în raport de punctajul obţinut de fiecare solicitant. Mai mult, chiar recurenta arată că pe parcursul derulării contractului de finanţare, modul de implementare a proiectului face obiectul unor controale efectuate de Direcţia de Control şi Antifraudă din cadrul APDRP, Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi a României, alte instituţii naţionale abilitate, precum şi comisii din partea Uniunii Europene, existând, astfel, multiple niveluri de control al căror obiect îl formează, printre altele, eligibilitatea proiectelor şi a beneficiarilor, astfel încât, în situaţia în care ar fi fost constatate nereguli în privinţa proiectului, acesta ar fi fost respins încă din faza analizării eligibilităţii sale, ori în urma verificărilor efectuate de instituţiile abilitate pe parcursul derulării acestuia, situaţie în care fondurile nu ar mai fi fost acordate.

Cu privire la pretinsele nereguli constatate, fără a reitera argumentele privind lipsa de relevanţă a constatărilor recurentei, faţă de criticile invocate de recurenta pârâtă, formulează următoarele apărări.

Astfel, recurenta afirmă că, în situaţia în care A. deţinea, la data depunerii proiectului, o societate care acţionează pe aceeaşi piaţă, acesta nu ar fi putut să beneficieze de finanţare nerambursabilă. Or, această susţinere este infirmată chiar de dispoziţiile cuprinse în Ghidul solicitantului pentru măsura 312, potrivit cărora acţionarii majoritari ai unei societăţi comerciale nu pot avea mai multe proiecte în derulare, în acelaşi timp şi pentru aceleaşi tipuri de investiţii, în cadrul măsurii 312.

Prin urmare, era interzis acţionarilor majoritari ai unei societăţi comerciale să aibă mai multe proiecte în derulare. In schimb, asociatul majoritar dintr-o societate poate avea proiecte independent de respectiva societate, dacă nu sunt ambele în derulare în acelaşi timp sau nu sunt pentru acelaşi tip de investiţii şi, astfel cum recunoaşte recurenta, S.C. C. S.R.L. nu a avut şi nu are nici un proiect pentru finanţare nerambursabilă în derulare.

Pe de altă parte, în cauză nu sunt incidente nici prevederile Ghidului solicitantului potrivit cărora nu sunt eligibile proiectele solicitanţilor ai căror acţionari majoritari au în derulare alte proiecte finanţate prin FEADR în cadrul acestei măsuri, având în vedere faptul că S.C. C. S.R.L. nu are un proiect în desfăşurare, acesta nefiind nici acţionar majoritar al S.C. D. S.R.L., societatatea al cărei proiect a fost verificat în paralel cu cel al intimatei reclamante, iar în ceea ce priveşte obligaţia lui A. de a declara legătura dintre reclamantă şi S.C. C. S.R.L., arată faptul că aceste legături nu au fost ascunse, fiind depuse, de la început, toate înscrisurile pe baza cărora aceste legături ar fi putut să fie stabilite, în urma unor minime verificări care rezultă că erau posibile şi care au fost efectuate, însă elementele verificate nu au generat, la momentul respectiv, nici un motiv de suspiciune.

Referitor la acest aspect, arată că nu se poate reproşa intimatei reclamante faptul că ar fi furnizat informaţii incorecte prin completarea Anexei 4.1 cu privire la tipul întreprinderii, din moment ce aceasta nu a dat o astfel de declaraţie care, la momentul la care a depus cererea de finanţare, nici măcar nu făcea parte din documentaţia necesară dosarului.

Faptul că mai multe proiecte depuse şi realizate de către acelaşi consultant sunt identice sau asemănătoare nu contravine în nici un fel prevederilor europene în materia analizată şi nici chiar dreptul naţional nu conţine nicio reglementare care să interzică ca o firmă de consultanţă care a creat deja proiecte pentru un beneficiar să nu realizeze un proiect asemănător pentru un alt beneficiar.

Dacă statul ar fi dorit să prevadă drept criterii de excludere de la calificare acele criterii invocate de către organul de control, nu numai că ar fi făcut-o la momentul la care a emis normele privind criteriile de eligibilitate, dar chiar avea obligaţia să o facă. În acest sens, arată că Regulamentul CE 65/2011 prevede, în mod clar, la art. 4 alin. (2), că "statele membre se asigură că toate criteriile de eligibilitate prevăzute de legislaţia Uniunii sau de legislaţiile naţionale ori stabilite prin programele de dezvoltare rurală pot fi controlate pe baza unui set de indicatori verificabili care urmează să fie stabiliţi de către statele membre", tocmai pentru a se asigura că aceste criterii sunt previzibile pentru solicitanţi şi că ele nu devin, peste noapte, astfel cum este cazul în speţă, indicii de creare a unor condiţii artificiale.

În al doilea rând, chiar dacă s-ar accepta faptul că în cauză ar fi fost create condiţii artificiale pentru obţinerea avantajului, ar trebui, conform prevederilor contractului de finanţare, ca pârâta să dovedească faptul că actele sau faptele imputate reclamantei ar fi avut drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin, respectiv că obiectivul stabilit pentru schema de ajutor din cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală nu poate fi atins, ceea ce nu este real în prezenta cauză, obiectivele asumate prin contractul de finanţare fiind în întregime atinse, astfel cum a fost detaliat în cuprinsul cererii de chemare în judecată şi cum s-a reţinut şi în cuprinsul procesului-verbal contestat -utilajele au fost achiziţionate, au fost create locuri de muncă, întreprinderea individuală s-a dezvoltat, obţinând profit propriu.

Pe de altă parte, CJUE a decis că art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 trebuie interpretat în sensul că se opune ca o cerere de plată în temeiul schemei de ajutor din cadrul Fondului European agricol pentru dezvoltare rurală să fie respinsă pentru simplul motiv că un proiect de investiţii, care candidează la acordarea unui ajutor din această schemă nu are autonomie funcţională sau că există o legătură juridică între candidaţii la acordarea unui astfel de ajutor, fără ca celelalte elemente obiective din speţă să fi fost luate în considerare.

Prin urmare, arată că nu contestă faptul că există obligativitatea şi este chiar indicată recuperarea fondurilor acordate de Uniunea Europeană, însă, aşa cum a cerut CJUE, doar cu privire la avantajul obţinut nejustificat, în mod necorespunzător sau ilegal, ca urmare a constatării, iar nu a presupunerii unor nereguli, astfel cum este cazul în speţa de faţă, în care, în lipsă de argumente şi dovezi concrete, recurenta apelează la citarea unor nesfârşite pasaje de legislaţie, jurisprudenţă, la "proceduri clasice" (nu ştim în ce temei au fost acestea clasificate astfel, pentru că recursul nu face referire la vreunul) la care beneficiarii de fonduri nerambursabile apelează pentru a spolia Uniunea Euorpeană de resursele financiare care, altfel ar fi fost acordate unor beneficiari oneşti (în situaţia greu de imaginat în care recurenta chiar ar admite că există şi o asemenea categorie de persoane), încălcând, astfel, toate recomandările trasate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care a statuat, cât se poate de clar, că elementele de fapt, legale, economice, funcţionale şi personale ale cazului trebuie cercetate foarte serios, luate în calcul şi analizate înainte de a concluziona că există condiţii artificiale, respectiv că beneficiarul ar fi urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei menţionate, ceea ce, astfel cum în mod corect a reţinut instanţa de fond, nu s-a întâmplat în cazul intimatei reclamante.

În consecinţă, solicită respingerea recursului formulat.

II.Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) noul C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 12 februarie 2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 23 aprilie 2018 completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) noul C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Aspecte de fapt şi de drept relevante

Reclamanta Întreprindere Individuală A. a solicitat instanţei de contencios administrativ anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/25.11.2014 şi a Deciziei nr. 11313/30.03.2015 de soluţionare a contestaţiei, emise de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Prin actele administrative atacate au fost constatate nereguli în conduita recurentei reclamante în derularea contractului de finanţare nr. x/04.05.2011, având ca obiect acordarea finanţării nerambursabile pentru punerea în aplicare a Cererii de finanţare nr. x pentru proiectul "Achiziţie de utilaje în comuna Tărcaia, judeţul Bihor" constând în încălcarea prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul UE nr. 65/11 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, care interzic efectuarea de plăţi către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste plăţi, în scopul procurării unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

În baza contractului sus menţionat, cu valoarea totală eligibilă de 1.211.828,00 RON, echivalent a 284.000,00 euro, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 848.297,00 RON, echivalentul a 198.800 euro, în procent de 70% din valoarea totală eligibilă a proiectului.

Suma finală decontată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a fost de 847.682,01 RON reprezentând 189.843,32 euro finanţare nerambursabilă, conform cheltuielilor acceptate la plată, în cadrul a două tranşe de plată.

Prima instanţă, pentru a admite acţiunea reclamantei şi a dispune anularea actelor administrative atacate, a reţinut, în raport de cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C - 434/12 (Slancheva), că nu există elemente subiective şi obiective care să justifice crearea de condiţii artificiale de către reclamantă în sensul prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011.

În acest sens, prima instanţă a apreciat că împrejurări de fapt cum ar fi că doi beneficiari verificaţi, respectiv reclamanta şi S.C. D. S.R.L au acelaşi număr de telefon, în contextul în care că titularul reclamantei este şi directorul S.C. D. S.R.L sau că aceştia au salariaţi comuni nu este suficient ca singur sau împreună cu celelalte elemente reţinute în actele administrative contestate să justifice concluzia privind crearea de condiţii artificiale.

Pe de altă parte, faptul că în comisia de evaluare ofertelor au fost două persoane identice şi că a existat acelaşi câştigător al licitaţiilor, de asemenea nu presupune în mod necesar caracterul formal al înfiinţării reclamantei, aceste împrejurări putând fi explicate prin specificul comunităţii rurale în care funcţionează reclamanta.

Nici relaţiile de rudenie dintre titularul reclamantei şi asociatul unic al S.C. D. S.R.L. nu justifică concluzia conform căreia s-au creat condiţii artificiale în vederea obţinerii finanţării, neexitând vreo astfel de interdicţie, cu atât mai mult, atunci când astfel de persoane fizice acţionează, nu în nume propriu, ci în calitate de asociaţi asociaţi în societăţi comerciale.

Este adevărat că terţa societate, D. S.R.L., acţionează pe o piaţă adiacentă celei pe care acţionează reclamanta şi nu poate fi confundată cu asociatul unic, persoana fizică şi persoana juridică având o existenţă distinctă.

Referitor la acest aspect, prima instanţă a reamintit definiţia intreprinderii autonome, în conformitate cu dispoziţiile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 346/2004, arătând că reclamanta îndeplineşte toate criteriile prevăzute de aceste dispoziţii legale pentru a se încadra în aceasta definiţie.

De asemenea, a apreciat că nu poate reţine nici împrejurarea că faptic reclamanta şi terţa S.C. D. S.R.L. s-ar comporta ca şi o persoană juridică unică acţionând concertat pentru spre realizarea scopurilor şi obiectivelor unei entităţi juridice unice în vederea depăşirii plafonului maxim nerambursabil de 200.000 euro, având în vedere faptul că din probele de la dosar rezultă că cele două societăţi, deşi acţionează pe pieţe adiacente şi în aceeaşi zonă geografică, au clienţi proprii, derulează operaţiuni economice în mod independent şi nu există nicio legătură de acţionariat directă sau indirectă între acestea.

Nici existenţa unor similitudini între cererile de finanţare depuse de reclamantă şi terţa S.C. D. S.R.L., ţinând de existenţa aceluiaşi consultant, nu a fost considerată o împrejurare concludentă, de natură a duce, în mod izolat, la concluzia creării unor condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării.

În consecinţă, prima instanşă a reţinut că din probele de la dosar precum şi din constatările din actele administrative contestate rezultă că reclamanta este o societate autonomă, că fondurile obţinute au fost folosite potrivit scopului contractului încheiat, că au fost create noi locuri de muncă şi că scopul măsurii 312, respectiv dezvoltarea unor activităţi non agricole în mediul rural în scopul de a creşte numărul locurilor de muncă, a fost atins.

Referitor la legăturile dintre reclamantă şi S.C. C. S.R.L., instanţa reţine că nici faţă de această societate nu sunt stabilite suficiente elemente care să justifice crearea de condiţii artificiale în sensul prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul CE nr. 65/2011, depunerea unei cerere anterioare de finanţare fiind considerantă nerelevantă sub aspectul concluziei pârâtei, cât timp între cele două societăţi s-a încheiat un singur contract, terţa S.C. C. S.R.L. nu are proiecte în derulare iar reclamanta are clienţi proprii şi desfăşoară o activitate proprie, fiind astfel îndeplinit scopul măsurii 312, respectiv dezvoltarea unor activităţi non agricole în mediul rural în scopul de a creşte numărul locurilor de muncă.

3. Analiza recursului

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa atacată în raport de motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este fondat.

În motivarea actelor administrative menţionate s-a reţinut, în esenţă, că reclamanta Întreprindere Individuală A. a creat condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării existând, în acest sens, indicatori fizici, reclamanta şi S.C. D. S.R.L. având sediul în aceeaşi localitate şi acelaşi număr de telefon, indicatori legali, constând în legăturile de rudenie între persoanele din conducerea reclamantei şi a terţelor S.C. D. S.R.L. şi S.C. C. S.R.L. şi indicatori de afacere constând în faptul că reclamanta a avut în anumite intervale de timp angajaţi comuni cu S.C. D. S.R.L. şi că aproape 50% din încasările reclamantei provin de la S.C. C. S.R.L. la care domnul A. era asociat unic şi administrator iar comisiile de evaluare au avut aceeaşi componenţă, precum şi că atât comisia de licitaţie cît şi câştigătorul licitaţiilor a fost acelaşi pentru ambii beneficiari.

Prin criticile formulate, pârâta a susţinut că hotărârea atacată este dată cu aplicarea greşită art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011, întrucât prima instanţă a dispus anularea actelor administrative prin care s-a dispus recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil acordat cu aplicarea greşită a interpretării date prin Hotarirea din 12 septembrie 2013, pronunţată in cauza nr. x - Slancheva sila EOOD împotriva Izpalnitelen direktor na B. fond "Zemedelie" Razplashtatelna agentsia de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, potrivit cărora, pentru a se dispune o asemenea măsură, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiţii:

- existenta unui element obiectiv, constând in crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea sprijinului nerambursabil, cu consecinţa ca finalitatea urmărită de schema de ajutor sa nu poată fi atinsă şi,

- existenţa unui element subiectiv, care constă in intenţia de a obţine un avantaj care contravine schemei de ajutor.

Contrar opiniei exprimate de prima instanţă, Înalta Curte apreciază că împrejurările de fapt invocate de recurenta pârâtă, pentru a dovedi existenţa elementului subiectiv, sunt relevante în situaţia în care acestea sunt corelate şi nu analizate individual, aşa cum a procedat prima instanţă.

Înalta Curte observă că aceste împrejurări sunt:

1. Indicatori externi fizici:

- A. I.I.- loc. Tarcaita nr. x, adresa sediului social al firmei este aceeaşi cu domiciliul dl. A. - loc. Tarcaita, nr. 105: proprietar: E. (sora dlui A.), conform contractului de comodat depus la cererea de finanţare.

- A. a prezentat printre documentele solicitate de echipa anterioara şi un contract de inchiriere încheiat intre A. I.I. şi S.C. C. S.R.L. pentru punctul de lucru. Deşi in contract apare plata unei chirii de 6.000 RON/an, nu s-au regăsit in registrul de încasări şi plaţi nici o plata efectuata aferenta acestui contract.

- In cererea de finanţare, la date de contact, atât la S.C. D. S.R.L. cât şi la A. întreprindere Individuală este trecut acelaşi număr de telefon, la care răspunde dl. A. Verificând certificatele constatatoare de la Registrul Comerţului s-a constatat acelaşi lucru: S.C. D. S.R.L., A. întreprindere Individuala şi S.C. C. S.R.L. au acelaşi număr de telefon trecut la datele de identificare ale firmei.

2. Indicatori funcţionali - legali: Există grade de rudenie între persoanele din conducerea A. I.I., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. prin persoana dlui. A., reprezentantul legal al proiectului, care la data depunerii cererii de finanţare de către A. I.I. deţinea şi calitatea de asociat asociat unic şi administrator al S.C. C. SRL

3. Indicatori de afacere/contabili/financiari:

- pe parcursul derulării proiectelor, in anumite perioade de timp, A. l.l. a avut angajaţi comuni cu S.C. D. S.R.L. începând cu luna septembrie 2012, unii angajaţi cu norma intreaga ai S.C. D. S.R.L. au devenit angajaţi cu norma intreaga la A. I.I., rămânând la S.C. D. cu jumătate de norma . Dl A. este angajat al firmei S.C. D. S.R.L. Exista legaturi de natura financiara intre S.C. D. S.R.L. şi C. S.R.L. unde asociat unic este dl. A.

- pâna la data controlului anterior, respectiv pana in 31.08.2014 din totalul de 37.296,76 RON care apar in registrul de incasari şi plaţi la incasari de la client, aproape 50% provin de la societtea C. S.R.L., mai exact: 18.024,18 RON.

- comisiile de evaluare a achiziţiilor au avut aceeaşi componenţă: dna F. şi dl. G. au făcut parte din ambele comisii de evaluare a achiziţiilor, iar firma câştigătoare a licitaţiei a fost aceeaşi pentru A. I.I. şi S.C. D. S.R.L.

Aşa fiind, Înalta Curte nu poate împărtăşi opinia exprimată de prima instanţă, în sensul că aceste elemente de fapt nu au puterea doveditoare pentru a conchide faptul că dl. A. a creat Întreprinderea Individuală A. pentru a se asigura că obţine punctajul specific criteriului de selecţie S5, în sesiunea de depunere a proiectelor 1/2010, după ce într-o sesiune anterioară proiectul societăţii C. S.R.L. a fost respins, sau că aspectele prezentate mai sus nu ar indică faptul că există atât elemente obiective cât şi subiective care constituie premisele creării de condiţii artificiale pentru a beneficia de plăţi prin Măsura 312.

Argumentele invocate de recurenta pârâtă sunt concludente şi pentru a reţine incidenţa art. 4 alin. (8) din Regulamentul nr. 65/2011 sub aspectul constatărilor potrivit cărora, la acordarea fondurilor nerambursabile, reclamanta a urmărit în exclusivitate să obţină un avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor de minimis prevăzută în Ordinul MADR nr. 567/2008, atât celor cu caracter general - dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale, conform fişei tehnice a măsurii 312, cât şi a celor specifice - crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural; creşterea valorii adăugate în activităţi non-agricole, crearea şi diversificarea serviciilor pentru populaţia rurală prestate de microîntreprinderi, conform fişei tehnice a măsurii 312.

Faţă de apărările intimatei reclamante, în sensul că restricţiile privind acordarea ajutorului de minimis se referă la aceeaşi întreprindere, or societăţile comerciale vis-â-vis de care pirita susţine care ar sprijini acelaşi beneficiar - şi anume C. S.R.L. - sunt in realitate întreprinderi diferite, Înalta Curte apreciază că sunt neîntemeiate. Această concluzie se impune întrucât, chiar dacă fondurile nerambursabile nu au fost accesate strict formal de aceeaşi întreprindere ci de mai multe intreprinderi, care însă în fapt nu au autonomie funcţională, aflându-se sub puterea decizională a aceleiaşi persoane deservesc interesele economice ale alte societăţi, efectul este acelaşi şi interdicţia devine aplicabilă.

În acest context, Înalta Curte reţine că sunt nefondate şi susţinerile intimatei reclamante în sensul că pretinsele nereguli puteau fi observate anterior încheierii contractului de finanţare sau că atitudinea autorităţii de control constituie abuz de putere.

Analiza efectuată în lumina interpretării date de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dar şi a celor statuate de COMISIA EUROPEANĂ - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală prin Nota directoare pentru Auditori nr. 22, (...) vizând crearea unor condiţii artificiale pentru obţinerea avantajului financiar, presupune inclusiv analiza unor evenimente şi documente ulterioare depunerii şi analizării cererii de finanţare ori verificării cererilor de plată.

În context, Înalta Curte subliniază că, chiar dacă anumite aspecte puteau fi cunoscute anterior, la momentul depunerii cererii de finanţare sau în cursul aprobării tranşelor, aceste elemente de fapt, luate în mod singular, nu puteau oferi indiciile privind acţiunile deliberate, care să conducă la concluzii relevante în privinţa creării unor condiţii artificiale, fiind necesară în acest scop analiza activităţii economice desfăşurate de acestea în cursul perioadei de monitorizare, pentru a se stabili dacă societatea beneficiară are autonomie funcţională sau dimpotrivă, deserveşte intereselor economice ale alte societăţi. Trebuie menţionat că, pentru a stabili dacă o întreprindere are autonomie funcţională, sau dimpotrivă, deserveşte interesele financiare ale altei societăţi, nu este necesar ca analiza să se efectueze prin prisma unor definiţii legale, cum sunt cele cuprinse la art. 41-44 din Legea nr. 346/2006.

Înalta Curte apreciază că recurenta pârâtă a stabilit existenţa unor circumstanţe care sunt relevante în crearea de către reclamantă a unor condiţii artificiale pentru obţinerea finanţării, prin aplicarea corectă a interpretării date de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi a indicatorilor stabiliţi în Nota directoare pentru Auditori nr. 22 emisă de Comisia Europeană - indicatori externi/fizici: locul de realizare a investiţiilor este comun mai multor societăţi, două din acestea fiind implicate în proiecte implementate prin Program FEADR; indicatori de structură/juridici: A. I.I. a avut angajaţi comuni cu S.C. D. S.R.L. Dl A. este angajat al firmei S.C. D. S.R.L. Exista legaturi de natura financiara intre S.C. D. S.R.L. şi C. S.R.L. unde asociat unic este dl. A., indicatori de afaceri/contabili:-până la data controlului anterior, respectiv pana in 31.08.2014 din totalul de 37.296,76 RON care apar in registrul de încasari şi plăţi la incasari de la client, aproape 50%, mai exact: 18.024,18 RON, provin de la societea C. S.R.L., al cărei asociat asociat unic şi administratoreste dl. A., iar puterea decizională aparţine unei singure persoane, dl. A.

În acest context, Înalta Curte achiesează şi la concluzia formulată de pârâtă, în sensul că societăţile beneficiare de finanţare FEADR, deşi sunt aparent autonome, deservesc intereselor societăţii C. S.R.L., al cărei asociat unic şi administrator este A., circumstanţe de fapt ce evidenţiază că, practic, prin crearea Întreprinderii Individuale A. s-a urmărit dezvoltarea activităţii primei societăţi, fapt ce impunea achiziţia de utilaje noi, şi care circumscriu o acţiune concertată şi deliberată în vederea creării condiţiilor necesare accesării finanţării nerambursabile.

Cu referire la elementul subiectiv, în combaterea argumentelor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte reţine că tocmai modul ulterior de acţiune demonstrează că scopul (intenţia directă) creării unei noi microîntreprinderi nu a fost acela de a acţiona în mod independent în vederea realizării obiectivelor măsurii 312, ci de a completa şi dezvolta activitatea deja desfăşurată de firma anterior constituită de A.

Nu se poate reţine susţinerea reclamantei în sensul că obiectivul proiectului a fost atins, având în vedere faptul că obiectivul general al măsurii 312 era dezvoltarea durabilă şi diversificarea economiei rurale, încurajarea activităţilor non-agricole în scopul creşterii numărului locurilor de muncă şi a veniturilor adiţionale, implicit de a evita concentrarea în jurul unei singure persoane a tuturor opţiunilor de angajare şi de acţionare în mediul de afaceri. Or, în cauza pendinte, au fost create mai multe societăţi aparent independente, printre care intimata reclamantă, în care puterea decizională aparţine unei singure persoane, care au angajaţi comuni, nu şi-a desfăşurat activitatea cu respectarea principiilor concurenţei libere, ci, dat fiind faptul că încasările reclamantei până in 31.08.2014 sunt în total de 37.296,76 RON şi provin, în proporţie de 50%, de la firma controlată de A., se poate afirma că aceasta a deservit interesele economice şi financiare ale acestei societăţi. În contextul analizat realizarea punctuală a obiectivelor propuse prin proiect sau faptul că întreprinderea înregistrează profit nu poate schimba concluzia reţinută. Cu alte cuvinte, intimata beneficiara unui ajutor financiar nerambursabil în suma de 847.682 RON, nu aduce nicio explicaţia cu privire la modul în care rezultatele activităţii sale sau valorile reflectate în situaţiile financiare anuale ar fi fost apte să contribuie la ameliorarea economiei rurale.

În consecinţă, instanţa de control judiciar va înlătura concluziile primei instanţe, în sensul că aspectele reţinute de pârâtă nu demonstrează că în speţă sunt întrunite ambele elemente, atât cel obiectiv cât şi cel subiectiv, pentru a se considera că s-au creat condiţii artificiale în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de sprijin. De asemenea, va conchide că recurenta pârâtă, prin actele administrative atacate, a aplicat în mod corect dispoziţiile art. 17 alin. (3) din contractul de finanţare încheiat, care îi permiteau retragerea avantajului acordat în măsura în care se stabileşte că actele/faptele beneficiarului au urmărit obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, apreciind că motivele de recurs prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. sunt întemeiate, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., raportat la şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, va casa sentinţa atacată şi rejudecând cauza va respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. I.I.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 172 din 18 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a -II- a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi rejudecând respinge acţiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 4 iunie 2018.