Interim suspension of EU financial correction: "well-justified case" established by prior first-instance annulment of administrative act

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată. Procedura derulată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 15.01.2016, reclamanta S.C. A. S.A. a solicitat în contradictoriu cu Ministerul Fondurilor Europene-Autoritatea de Management POS Mediu, suspendarea executării parţiale a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/18.11.2015, pentru suma de 7.191.767,50 RON, până la soluţionarea pe fond a litigiului privind anularea actului menţionat, aflat în etapa procedurii prealabile.

Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 60 din 20 aprilie 2016, Curtea de Apel Braşov a admis acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice şi a dispus suspendarea executării parţiale a Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/18.11.2015 pentru suma de 7.191.767,50 RON până la soluţionarea pe fond a litigiului privind anularea actului

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, pârâtul Ministerul Finanţelor Publice în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi în rejudecare respingerea cererii de suspendare ca neîntemeiată.

În opinia recurentului, deşi instanţa de fond a apreciat că este îndeplinită condiţia referitoare la existenţa unui caz bine justificat, impusă de legiuitor pentru a se dispune suspendarea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/18.11.2015, este evident că nu s-a creat o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Astfel, aprecierea cu privire la faptul că, prin includerea în cuprinsul actului administrativ contestat a afirmaţiei potrivit căreia, "pentru neregula constând în modificarea/completarea unor criterii de calificare, în lipsa unei decizii CNSC şi fără publicarea unei erate, echipa de control a reţinut că AM POS MEDIU a emis o suspiciune de neregulă, însă ca urmare a verificărilor efectuate, suspiciunile semnalate nu se confirmă", s-a demonstrat existenţa unei îndoilei serioase cu privire la legalitatea actului administrativ contestat, este neîntemeiată.

Din cuprinsul actului administrativ a cărui suspendare este cerută de intimata-reclamantă, rezultă asa cum a reţinut şi instanţa în hotărârea pronunţată că, această corecţie financiară a fost aplicată pentru trei nereguli săvârşite în legătură cu contractul nr. x/24.07.2012, respectiv: criterii de calificare disproporţionate în raport cu obiectul contractului, modificarea/completarea unor criterii de calificare, în lipsa unei decizii CNSC şi fără publicarea unei erate şi oferta declarată câştigătoare nu a îndeplinit criteriul de calificare referitor la capacitatea profesională şi nici criteriile referitoare la standardele de asigurare a calităţii şi de protecţie a mediului.

Dintr-o lecturare succintă a actului administrativ, o cercetare sumară a aparenţei dreptului, rezultă că s-a dispus aplicarea corecţiei cu valoarea cea mai mare, respectiv 25%, care nu a fost aplicată pentru modificarea/completarea unor criterii de calificare de către intimata reclamantă, ci pentru celelalte abateri săvârşite, mai exact stabilirea unor criterii disproporţionate şi atribuirea contractului unui ofertant a cărui ofertă nu a îndeplinit criteriul de calificare referitor la capacitatea profesională şi nici criteriile referitoare la standardele de asigurare a calităţii şi de protecţie a mediului.

Astfel, faţă de aceasta, în mod eronat a apreciat instanţa de fond că este îndeplinită condiţia unui caz bine justificat.

Nici în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiei cu privire la existenţa unei pagube iminente instanţa de judecată nu a analizat în mod corect îndeplinirea acestei condiţii.

În cauză, nu se poate reţine de către instanţa de judecată că actul administrativ emis în executarea şi aplicarea legii ar putea aduce un prejudiciu material viitor şi previzibil intimatei reclamante, atâta timp cât chiar dispoziţiile legale prevăd posibilitatea, şi în unele cazuri chiar obligativitatea emiterii unui act administrativ, cu atât mai mult cu cât, verificarea legalităţii notei de constatare urmează a se face, pe fond, de către instanţa investită cu o astfel de cerere.

Aprecierile instanţei cu privire la posibilele implicaţii pe care le-ar avea obligaţia stabilită intimatei-reclamante prin actul administrativ a cărui suspendare este cerută, sunt total neîntemeiate.

Nu în ultimul rând, trebuie reţinut faptul că aspectele prezentate de reclamantă şi reţinute de către instanţa de fond la pronunţarea hotărârii recurate, cu privire la posibila situaţie în care s-ar putea afla, se datorează exclusiv atitudinii culpabile a acesteia, care nu a înţeles să respecte prevederile legale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor comunitare.

Consideră recurentul că actul administrativ reprezentat de Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/18.11.2015. a cărui suspendare este cerută prin prezenta cauză, a fost intocmit cu respectarea prevederilor legale, fapt ce nu justifică soluţia pronunţată prin sentinţa nr. 60/2016.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 22 februarie 2018, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 19 aprilie 2018.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentei şi apărărilor formulate de intimată, în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Argumentele de fapt şi de drept relevante

Intimata-reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o cerere vizând suspendarea executării Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/18.11.2015, pentru suma de 7.191.767,50 RON, până la soluţionarea pe fond a litigiului privind anularea actului menţionat, aflat în etapa procedurii prealabile.

Referitor la motivul de recurs prevăzut la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., instanţa de control judiciar constată că este neîntemeiat.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Altfel spus, un act administrativ va putea fi suspendat din executarea sa numai în situaţia în care instanţa va constata în mod temeinic îndeplinirea cumulativă a celor două condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea evitării unei pagube iminente ireparabile sau dificil de reparat.

Noţiunea de caz bine justificat a fost definită, la art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, ca fiind acele împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.

Analiza cazului bine justificat trebuie să se limiteze la o cercetare a aparenţei dreptului, pentru că în cadrul procedurii sumare a suspendării de executare nu este permisă prejudecarea fondului.

Legea nu face distincţie între motivele de nelegalitate substanţială, de drept material, şi cele de nelegalitate procedurală, esenţial este însă ca nelegalitatea să fie evidentă, să poată fi decelată cu uşurinţă la nivelul aparenţelor, fără o cercetare aprofundată a cauzei.

Analizând situaţia concretă dedusă judecăţii, instanţa de control judiciar reţine că prin sentinţa nr. 69 din 6 aprilie 2017, Curtea de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Autoritatea de Management POS Mediu şi în consecinţă a dispus anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare nr. x/18.11.2015 şi a Deciziei nr. 3745/18.01.2016 emise de pârâtă.

Pronunţarea acestei hotărâri judecătoreşti are aptitudinea de a genera o "îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ", în sensul explicitat prin art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, aşa încât este îndeplinită condiţia "cazului bine justificat", prin urmare este de prisos analiza celorlalte susţineri şi apărări ale părţilor.

Deşi, nefiind definitivă, această sentinţă are numai o putere de lucru judecat relativă, constituie un reper în verificarea aparenţei de nelegalitate, pentru că judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării şi interpretării unor probe şi a efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Ministerul Finanţelor Publice în numele şi pentru Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinţei nr. 60 din 20 aprilie 2016 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 mai 2018.