Lack of interest as ground to dismiss appeal following revocation of the challenged administrative act

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Inspecţiei Economico-Financiare, solicitând suspendarea executării măsurilor dispuse la pct. 4 din Dispoziţia obligatorie nr. x/01.04.2015 până la pronunţarea instanţei de fond asupra acţiunii în anulare a actului, în conformitate cu art. 14 din Legea nr. 554/2004.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa nr. 1545 din 2 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal:

- a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Superior al Magistraturii, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Inspecţiei Economico - Financiare;

- a dispus suspendarea executării măsurilor dispuse la pct. 4 din Dispoziţia obligatorie nr. x/1.04.2015 emisă de Ministerul Finanţelor Publice - DGIEF, până la soluţionarea definitivă a plângerii contravenţionale.

În esenţă, prima instanţă a constatat că dispoziţia obligatorie a cărei suspendare se solicită în cauză stabileşte în sarcina conducerii CSM să întreprindă demersuri de recuperare de la persoanele răspunzătoare a sumei de 1.000 RON, reprezentând amendă contravenţională aplicată prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. x din data de 16.03.2015.

Fiind vorba de o măsură privind executarea sancţiunii aplicate prin procesul-verbal de contravenţie, prima instanţă a reţinut că aceasta nu poate fi pusă în aplicare atâta vreme cât plângerea formulată împotriva actului sancţionator are ca efect suspendarea executării sancţiunii, potrivit art. 32 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Finanţelor Publice solicitând casarea sentinţei, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., republicat.

În motivarea căii de atac, recurentul a tratat împreună motivele de recurs, criticând hotărârea pentru următoarele aspecte:

- deşi instanţa de fond a constatat că intimatul-pârât CSM a încălcat dispoziţiile art. 36 alin. (7) din Legea nr. 82/1991, în mod greşit a dat eficienţă dispoziţiilor art. 32 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001, ignorând prevederile imperative ale O.U.G. nr. 94/2001, privind emiterea dispoziţiei obligatorii.

- nu au fost analizate apărările cu privire la condiţia privind prevenirea unei pagube iminente; însuşi reclamantul susţine că,, prejudiciul este incert".

4. Procedura derulată în recurs

Intimatul-pârât Consiliul Superios al Magistraturii a formulat întâmpinare în cauză, invocând în principal excepţia lipsei de interes în promovarea recursului, faţă de împrejurarea că Dispoziţia obligatorie nr. x/01.04.2015 a fost revocată în urma admiterii plângerii prealabile; pe fondul cauzei, a solicitat respingerea recursului.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 6 aprilie 2017, în conformitate cu prevederile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., cu menţiunea că părţile pot formula în scris un punct de vedere asupra raportului, în termen de 10 zile de la comunicare.

Niciuna dintre părţi nu a depus punct de vedere la raport.

La termenul din 15.06.2017, având în vedere că în raport s-a considerat că recursul este admisibil în principiu, iar problema de drept dedusă judecăţii nu este controversată, s-a considerat, de către toţi membrii completului de filtru că se poate face în cauză aplicarea prevederilor art. 493 alin. (6) C. proc. civ., în sensul soluţionării recursului, fără citarea părţilor.

În recurs, intimatul-pârât CSM a depus înscrisuri noi, respectiv Decizia nr. 93/P/17.09.2015 emisă de Ministerul Finanţelor Publice- Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, prin care s-a dispus revocarea Dispoziţiei obligatorii nr. x/01.04.2015.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Înalta Curte va examina cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei de interes, invocată de pârât prin întâmpinare.

În acest sens, se impune precizarea că, pentru exercitarea recursului trebuie îndeplinite condiţiile necesare exercitării acţiunii civile, printre care şi condiţia interesului, deoarece niciun demers juridic nu poate fi iniţiat şi întreţinut fără justificarea unui interes.

În speţă, prin sentinţa atacată a fost admisă cererea reclamantului Consiliul Superior al Magistraturii de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. 4 din Dispoziţia obligatorie nr. x/01.04.2015 emisă de pârât, până la soluţionarea definitivă a plângerii contravenţionale.

În fapt, prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare nr. x/16.03.2015, Consiliul Superior al Magistraturii a fost sancţionat cu amendă contravenţională în sumă de 1000 RON pentru săvârşirea contravenţiei prevăzute de art. 41 pct. 2 lit. o) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, în speţă nedepunerea în termenul de 50 de zile de la încheierea exerciţiului financiar a situaţiilor financiare anuale.

Prin sentinţa civilă nr. 6130/10.09.2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis în parte plângerea contravenţională formulată de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare nr. x/16.03.2015, fiind înlocuită sancţiunea amenzii cu sancţiunea,, avertisment".

Prin Decizia nr. 93/P/17.09.2015 emisă de Ministerul Finanţelor Publice- Biroul de soluţionare a plângerilor prealabile şi a contestaţiilor, act nou depus în recurs, s-a dispus revocarea Dispoziţiei obligatorii nr. x/01.04.2015, în urma admiterii plângerii prealabile formulate de CSM

La momentul promovării prezentului recursului, interesul recurentului-pârât viza reformarea sentinţei nr. 1545 din 2 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în sensul respingerii cererii de suspendare a executării măsurilor dispuse la pct. 4 din Dispoziţia obligatorie nr. x/1.04.2015 emisă de Ministerul Finanţelor Publice.

În condiţiile în care actul administrativ a cărui suspendare s-a solicitat a fost revocat prin Decizia nr. 93/P/17.09.2015 emisă de Ministerul Finanţelor Publice, recurentul-pârât nu mai justifică niciun interes să atace sentinţa nr. 1545 din 2 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

În concluzie, Înalta Curte va admite excepţia lipsei de interes, invocată de intimatul-reclamant, şi va respinge recursul declarat de pârât împotriva sentinţei nr. 1545 din 2 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia Generală a Inspecţiei Economice -Financiare împotriva sentinţei nr. 1545 din 2 iunie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2017.