Recovery of EU rural development funds for artificial creation of conditions via farm registry overlap and livestock misdeclaration

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

Circumstanţele cauzei

Cererea de chemare în judecată. Procedura derulată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. PFA, în contradictoriu cu pârâta AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA INVESTIŢIILOR RURALE (AFIR), a solicitat instantei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să dispună următoarele: anularea Deciziei nr. 10052/19.03.2015 prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal şi a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/30.01.2015.

Soluţia primei instanţe

Prin sentinţa nr. 434 din 11 februarie 2016, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca neîntemeiată cererea formulată de reclamanta A. PFA în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENŢIA PENTRU FINANŢAREA INVESTIŢIILOR RURALE.

Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe, reclamanta A. PFA a declarat recurs, întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi pe fond admiterea cererii de chemare în judecată.

În opinia recurentei, procesul-verbal este netemeinic şi nelegal, deoarece şi-a îndeplinit toate obligaţiile inserate în proiectul şi în decizia de finanţare nr. x/4.09.2013. Apreciază că nu s-a respectat principiul proporţionalităţii la întocmirea procesului-verbal de constatare şi la emiterea deciziei de soluţionare a contestaţiei reglementat de art. 2 lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, deşi dosarul a fost verificat şi admis.

Susţine recurenta că instanţa de fond nu a luat în considerare afirmaţiile sale având în vedere că registrul agricol regăsit la Primărie corespunde cu fotocopia certificată pentru conformitate cu originalul existent în dosarul cererii de finanţare.

Procedura de examinare a recursului în completul de filtru

Raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru şi comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 22 februarie 2018 potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidenţa în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., pronunţând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 19 aprilie 2018.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analiza motivelor de casare

Recurenta-reclamantă a solicitat finanţare europeană nerambursabilă în cadrul Măsurii 141 pentru creştere animale la autoritatea intimată AFIR. Ulterior, aceasta a semnat Decizia de Finanţare în data de 04.09.2013, în urma căreia a încasat tranşa I de plată, în valoare de 1.500 Euro.

La depunerea Cererii de finanţare, recurenta a declarat pentru calculul UDE (unitatea de dimensiune economică) că deţine următoarele animale: 3 scroafe de reproducţie, 10 porci - total 2.083 UDE.

La vizita Direcţiei Control şi Antifraudă au fost gasite în gospodăria beneficiarului 5 porci mari şi 14 porci mici. Prin Procesul-verbal incheiat, tatăl beneficiarei a declarat că mai deţine încă 3 porci mari care, însă, se află în altă gospodărie.

În adresa DSVSA nr. 9726/30.09.2014 se menţionează că beneficiara A. este înregistrată cu codul de exploataţie x, şi că la data eliberării adeverinţei nr. 43/12.06.2012 de către medicul veterinar de circumscripţie deţinea 18 suine, precum şi faptul că la data de 22.09.2014 exploataţia deţinea 23 de suine.

În conformitate cu Ghidul solicitantului pe măsura 141, un singur membru al familiei poate obţine sprijinul pentru aceeaşi exploataţie agricolă (gospodărie). Din documentele existente nu s-a putut confirma faptul ca cele 2 proiecte fac referire la gospodării diferite.

Mai mult, în dosarul cererii de finanţare al lui B. PFA, se regăseşte Adeverinţa emisă de medicul veterinar cu nr. 76/04.11.2010 în care se precizează că B. are cod exploatatie nr. x, în condiţiile în care DSVSA Teleorman a informat prin adresa nr. x/2014 că acest cod aparţine lui A., B. nefiind înregistrat în BND ca proprietar de exploatatie.

Faţă de aceste constatări, pârâta a reţinut incidenţa prevederilor din Secţiunea 3 - "Constatarea creanţelor" Art. 71, alin. (3) din Regulamentul CE nr. 1605/2002 - "Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează" şi cele din Regulamentul UE nr. 65/2011 - art. 5, alin. (1) - "în cazul efectuării unei plăţi necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculată în conformitate cu alin. (2)."

În ceea ce priveşte susţinerile recurentei referitoare la "nerespectarea de către intimate-pârâtă a principiului proporţionalităţii", se reţin următoarele.

Aşa cum se menţionează clar în art. 7 alin. (1) şi (2) din Decizia de finanţare, banii încasaţi nu se mai rambursează dacă "la verificarea conformităţii Planului de afaceri, beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile de acordare a sprijinului" cât şi "la solicitarea beneficiarului.în caz de imposibilitate motivată.de a îndeplini obiectivele planului de afaceri".

Aceste dispoziţii legale sunt inaplicabile. În speţa de faţă, beneficiarul a obţinut necuvenit sumele aferente tranşelor de plată acordate, nedeţinând numărul de animale în exploataţie declarat la data evaluării cererii de finanţare.

Astfel devin aplicabile prevederile din Secţiunea 3 - "Constatarea creanţelor" Art. 71 alin. (3) din Regulamentul CE nr. 1605/2002 - "Sumele plătite în mod necuvenit se recuperează" şi cele din Regulamentul UE nr. 65/2011 - art. 5 alin. (1) - "în cazul efectuării unei plăţi necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, calculată în conformitate cu alin. (2)."

Noţiunea de neregulă este definită la art. 2 alin. (1) lit. (a) din O.U.G. nr. 66/2011 ca fiind:

"orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit".

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (8) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 65/2011 privind normele de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce priveşte punerea în aplicare a procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii în ceea ce priveşte măsurile de sprijin pentru dezvoltarea rurală, A.F.I.R. trebuie să se asigure că "Fără a aduce atingere dispoziţiilor speciale, nu se efectuează nicio plată către persoane în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a beneficia de aceste de plăţi şi a obţine astfel un avantaj care contravine obiectivelor măsurii de sprijin."

Actele administrative a căror anulare se solicită au fost emise doar ca urmare a încălcării de către beneficiar a prevederilor contractuale, în cazul încălcării clauzelor contractuale, intimate-pârâtă îşi rezervă dreptul de a recupera ajutorul financiar acordat.

Conform art. 2 pct. 7 din Regulamentul nr. 1083/2006 "neregularitate" înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

Aşa cum rezultă din interpretarea prevederilor art. 4 din Regulamentul CE nr. 2988/1995, regula este că orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat, această regulă fiind întărită de prevederile art. 5 din acelaşi regulament coroborat cu art. 16 din Anexa I Prevederi Generale contractul de finanţare care dispune că în cazul abaterilor intenţionate sau săvârşite din neglijenţă sancţiunea este retragerea integrală a ajutorului nerambursabil acordat.

Din economia prevederilor anterior menţionate, reiese că prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea însăşi a unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a banilor acordaţi atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

Prin urmare, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervine automat, la constatarea neregulilor sau fraudelor, fără a fi necesară demonstrarea vreunui prejudiciu.

Toate aceste obligaţii au fost cunoscute şi asumate de beneficiar încă de la semnarea contractului, astfel că acesta nu poate susţine că nu a cunoscut aceste prevederi.

Referitor la motivul de recurs invocat de recurenta-reclamantă, potrivit căruia "instanţa de fond nu a avut în vedere că registrul agricol regăsit la Primărie corespunde cu fotocopia certificată pentru conformitate cu originalul existent în dosarul cererii de finanţare,"precum şi cele referitoare la lipsa culpei recurentei-reclamante, se reţin următoarele:

Deficienţele constatate cu privire la modul de ţinere a evidenţei din Registrul agricol de către Primăria Comunei Lisa, respectiv de ţinere a evidenţei animalelor de către medicul veterinar de circumscripţie, corelate cu neglijenţa beneficiarului referitoare la faptul că nu s-a asigurat că documentele emise de autorităţile amintite corespund cu realitatea, conduc la neeligibilitatea cheltuielilor din cadrul proiectului.

Astfel, beneficiarul A. PFA trebuia să se asigure că odată cu înfiinţarea propriei exploataţii şi înregistrarea acesteia în Registrul agricol s-a procedat deopotrivă la scoaterea sa de pe rolul lui B. (tatăl beneficiarei), care a accesat la rândul său finanţare nerambursabilă în cadrul Măsurii 141 din FEADR. Neglijenţa referitoare la acest aspect este de altfel recunoscută de beneficiar în contestaţia pe care a formulat-o:

"Este adevărat că mă regăsesc pe rolul lui B., deoarece din neglijenţă nu am făcut scoaterea de la rolul acestuia din Registrul Agricol {.)".

Referitor la aprecierea reclamantei - recurentă că "instanţa de fond ar fi trebuit să cheme reclamanta- recurenta şi să semneze în prezenţa acesteia", este neîntemeiată, întrucât atât Registrul agricol, cât şi copia certificată pentru conformitate cu originalul existente în dosarul de finanţare sunt înscrisuri emise de către autorităţi, Curtea de Apel reţinând că "însăşi reclamanta recunoaşte comportamentul culpabil, constând în "neglijenta" manifestată în ceea ce priveşte aducerea la cunoşinţa autorităţilor a unor împrejurări de natură a influenţa soarta cererii sale de finanţare, comportament căruia Curtea nu îi poate da decât interpretarea pârâtei, manifestată prin emiterea procesului-verbal de constatare a neregulilor de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/30.01.2015, fiind evident că în raporturile juridice de finanţare europeană nerambursabilă dintre partea reclamantă şi partea pârâtă există o "neregulă" în sensul dat de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, respectiv "orice abatere de la legalitate, regularitate conformitate în raport cu dispoziţiile naţionale şi/sau europene, precum şi cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziţii, ce rezultă dintr-o acţiune sau inacţiune a beneficiarului ori a autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaţionali şi/sau fondurile publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit."

Or, potrivit art. 4 şi 5 din Regulamentul CE nr. 2988/1995 "Art. 4 Ca regulă generală, orice abatere atrage după sine retragerea avantajului obţinut nejustificat (…). (3) Actele despre care se stabileşte că au drept scop obţinerea unui avantaj care contravine obiectivelor dreptului comunitar aplicabil în situaţia în cauză, prin crearea în mod artificial a condiţiilor necesare pentru obţinerea avantajului, au drept consecinţă, după caz, fie neacordarea avantajului respectiv, fie retragerea acestuia."

"Art. 5 alin. (1) Abaterile intenţionate sau cele săvârşite din neglijenţă pot să atragă următoarele sancţiuni administrative: (…) c) retragerea totală sau parţială a unui avantaj acordat prin norme comunitare, chiar dacă agentul economic a beneficiat în mod nejustificat numai de o parte din avantajul respectiv."

Faţă de acestea, în temeiul art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. Persoană Fizică Autorizată împotriva sentinţei nr. 434 din 11 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 31 mai 2018.