Vehicle registration refusal upheld: vehicle identity unproven due to falsified chassis number despite good-faith purchase

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani la data de 18.11.2013, sub nr. x/2013, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă - Registrul Auto Român, obligarea acesteia la emiterea documentelor specifice operaţiunii de înmatriculare a autoturismului marca B. Passat, cu nr. de identificare x.

1.2. Prin sentinţa nr. 6914 din 23 mai 2014, Judecătoria Botoşani a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă - Registrul Auto Român Bucureşti şi a obligat pârâta să emită reclamantului documentele specifice operaţiunii de înmatriculare a autoturismului marca B. cu numărul de identificare x (cartea de identitate a vehiculului şi certificatul de autenticitate).

1.3. Prin Decizia nr. 331 din 12 noiembrie 2014, Tribunalul Botoşani, secţia I civilă a admis apelul formulat de Regia Autonomă Registrul Auto Român împotriva sentinţei civile nr. 6914/23.05.2014 a Judecătoriei Botoşani, a anulat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre rejudecare Curţii de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 36 din 16 februarie 2015, Curtea de Apel Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamantul A., ca nefondată.

3. Cererea de recurs

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul A., solicitând casarea şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.

Recurentul a arătat că prin Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale din 14 iulie, pronunţată în dosarul nr. x al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani, s-a stabilit că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prin falsificarea seriei de caroserie x a autovehiculului marca B., şi a infracţiunii de uz de fals.

Cu toate acestea, instanţa de fond şi-a însuşit punctul de vedere al pârâtului, fără a exista vreun indiciu care să ateste că seria de caroserie este falsă şi fără a solicita probe din care să rezulte,,cum ar fi trebuit să fie făcută fixarea suportului metalic pe care este poansonată seria de caroserie pentru a fi tipică producătorului, ceea ce echivalează cu necercetarea fondului.

4. Apărările intimatei

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă R.A. - Registrul Auto Român a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că prima instanţă a reţinut în mod legal că refuzul său de a elibera documentele specifice în vederea autentificării autoturismului identificat de recurentul-reclamant este justificat, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru eliberarea documentelor solicitate, raportat la cerinţele exprese ale art. 12 şi 13 din O.G. nr. 78/2000.

5. Procedura de soluţionare a recursului

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din 08.12.2016, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din data de 23.02.2017, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., republicat.

6. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând cererea de recurs, Înalta Curte constată că este nefondată pentru următoarele argumente:

Obiectul acţiunii judiciare formulate de A. vizează refuzul nejustificat al pârâtei, de eliberare a documentele necesare în vederea înmatriculării autovehiculului marca B., având nr. de identificare x.

Pornind de la definiţia acestui concept, din art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, prima instanţă a ajuns la concluzia că răspunsul pârâtei, concretizat în adresa nr. x, este justificat, fiind emis în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile, respectiv art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 78/2000.

Soluţia primei instanţe este legală, fiind însuşită şi de instanţa de control judiciar.

În ceea ce priveşte invocarea art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte constată că acest motiv de casare nu este incident în cauză, faţă de aspectele dezvoltate de recurentul- reclamant.

Astfel, dispoziţiile legale menţionate, raportate la cele ale art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., impun cerinţa ca hotărârea să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia şi cele pentru care s-au admis şi, respectiv, s-au înlăturat cererile părţilor.

Or, hotărârea recurată cuprinde argumentele pe care s-a întemeiat soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată cu care a fost învestită curtea de apel, chiar dacă acestea îl nemulţumesc pe recurent, nefiind identificate nici motive contradictorii ori motive străine de natura cauzei pentru a se putea reţine incidenţa motivului de casare invocat.

Aserţiunile recurentului-reclamant nu sunt susţinute de probatoriul administrat în cauză, coroborat cu normele legale incidente.

Raportat la dispoziţiile art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărţii de identitate şi certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere în vederea înmatriculării sau înregistrării acestora în România, aprobată prin Legea nr. 230/2003, nu este permisă eliberarea cărţii de identitate a vehiculului şi nici a certificatului de autenticitate pentru vehiculele rutiere care nu pot fi identificate de RAR din cauza lipsei sau a modificării numerelor de identificare a acestora, aşa cum au fost ele realizate de către constructor sau de către autorităţile competente.

Potrivit art. 13 alin. (2) lit. a) din acelaşi act normativ, certificarea autenticităţii se obţine numai dacă principalele elemente de identificare sunt originale şi/sau nu au fost supuse unor modificări neautorizate.

În speţă, din verificările efectuate în baza de date a INTERPOL în vederea efectuării operaţiunilor de identificare a vehiculului, în Referatul cu propunerea de neîncepere a urmăririi penale din dosarul nr. x, IPJ Botoşani - Serviciului Criminalistic a constatat că autovehiculul marca B. tipul Passat, având nr. de identificare x are "suportul metalic pe care este poansonată seria de caroserie (panoul frontal din compartimentul motor) cu urme de intervenţie artizanală - fixarea acestuia de şasiu fiind atipică producătorului; de asemenea, folia martor aplicată în interiorul compartimentului motor prezintă urme de intervenţie specifice dezlipirii/relipirii, atipice producătorului."

Astfel, în baza expertizei tehnico-criminalistice a autovehiculului efectuată în dosarul penal de către specialişti criminalişti din cadrul Serviciului Criminalistic al I.P.J. Botoşani, s-a constatat că au fost poansonate artizanal trei serii de identificare diferite, dar "nu s-a putut stabili care este seria reală a caroseriei".

Dezlegarea instanţei de fond s-a fundamentat aşadar pe concluziile pertinente şi demonstrate prin expertiza efectuată de organele de specialitate în domeniu, astfel încât nu se poate susţine că soluţia pronunţată în cauză ar fi lipsită de probatoriu.

În plus, verificarea elementelor privind modalitatea de poansonare a numerelor de indentificare ale unui autovehicul (caracterele folosite, ordinea cifrelor, locul în care sunt amplasate) în vederea stabilirii identităţii reale a autovehiculului intră în competenţa exclusivă a experţilor criminalişti.

Or, intervenţia neautorizată (falsificarea) asupra seriei de identificare a autovehiculului prin poansonarea artizanală a trei serii de identificare diferite rezultă fără dubiu din expertiza-tehnico criminalistică a autovehiculului, fiind lipsită de relevanţă în contextul cauzei calitatea recurentului de cumpărător de bună credinţă.

Ca atare, nefiind stabilită identitatea reală a autoturismului, în mod legal prima instanţă a constatat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru eliberarea cărţii de identitate şi a certificatului de autenticitate pentru autoturismul cumpărat de recurent, refuzul intimatei-pârâte R.A- Registrul Auto Român fiind justificat în raport de dispoziţiile art. 12 alin. (1) şi art. 13 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 78/2000.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei potrivit art. 488 pct. 6 din C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei nr. 36 din 16 februarie 2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 2017.