Vice-mayor's appointment to local company assembly violates conflict-of-interest prohibition due to misidentification of unique shareholder as local council rather than commune

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj sub nr. x/2015, reclamantul A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat instanţei să dispună anularea Raportului de evaluare nr. x/2.06.2015 emis de pârâtă, cu motivarea că în mod greşit a fost reţinută starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2007.

Prin sentinţa civilă nr. 2120/2015 a Tribunalului Sălaj, instanţa a admis excepţia de necompetenţă materială, fiind dispusă declinarea de competenţă a cererii de chemare în judecată, formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu Agenţia Naţională de Integritate, în favoarea Curţii de Apel Cluj, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. x/2015.

Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 14/20.01.2016 a Curţii de Apel Cluj, pronunţată în dosarul nr. x/2015, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, vizând anularea Raportului de evaluare nr. x/2.06.2015 prin care a fost reţinută starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 14/20.01.2016 a Curţii de Apel Cluj, a formulat recurs reclamantul A. prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi rejudecând cauza să fie admisă acţiunea cu consecinţa anulării Raportului de evaluare contestat.

În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul arată că instanţa de fond s-a limitat a evoca actele normative aplicabile fără a argumenta de ce au fost înlăturate dispoziţiile legale invocate prin acţiune.

Raportul de evaluare contestat a fost emis cu depăşirea competenţelor materiale cu care a fost sesizat inspectorul de integritate fapt ce atrage nulitatea absolută.

Referitor la nelegalitatea Raportului de evaluare se arată că S.C. B. S.R.L. a fost înfiinţat prin reorganizarea Serviciului Public de Gospodărie Comunală, al cărui acţionar unic a fost comuna Crasna iar potrivit art. 30 din Actul constitutiv al societăţii, "Hotărârile asociatului unic se iau în adunarea generală a asociaţilor care este organul de conducere al societăţii, fiind constituită din membrii în funcţie ai Consiliului local al comunei Crasna sau din mandataţi ai acestuia."

Conform prevederilor art. 57 alin. (7) din Legea administraţiei publice locale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, "Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut" rezultând că, singura restrângere privind calitatea de consilier local şi al viceprimarului este de a nu beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.

Prin HCL nr. 69/2010 a fost numit în Adunarea Generală a Asociaţilor al S.C. B. S.R.L. în calitate de consilier local, şi nu de viceprimar, iar inspectorul de integritate nu a ţinut cont de dispoziţiile unui act administrativ adoptat de către consiliul local Crasna, care se bucură de prezumţia de legalitate până la data constatării nelegalităţii de către o instanţă judecătorească.

Analizând prevederile art. 87 alin. (1) lit. f), text de lege invocat de către inspectorul de integritate pentru justificarea stării de incompatibilitate, se poate observa că aceste dispoziţii sunt aplicabile doar primarilor şi viceprimarilor, iar potrivit dispoziţiilor Legii nr. 215/2001 funcţia de consilier local se poate cumula cu funcţia de viceprimar.

Instanţa de fond nu a ţinut cont de practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care este clară, în Dosarul civil nr. x/2013 aceasta constatând că primarul poate fi numit în consiliul de administraţie pentru că nu există stare de incompatibilitate. Ori în măsura în care nu exista incapabilitate în cazul unui primar numit în consiliul de administraţie, atunci nu se poate reţine o astfel de stare nici în cazul viceprimarului, deoarece textul de lege este acelaşi pentru ambele funcţii.

În concluzie se solicită, în principal, constatarea nulităţii absolute a raportului de evaluare nr. x/22.06.2015 iar în secundar ca fiind netemeinică şi nelegală.

Apărările formulate în cauză

Intimata Agenţia Naţională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în esenţă, respingerea recursului, ca nefondat.

În ceea ce priveşte depăşirea normelor de competenţă, se arată că activitatea de evaluare a recurentului a privit perioada 19.06.2008 - 24.07.2012, perioadă în care acesta a exercitat funcţiile publice de consilier local şi viceprimar, iar incompatibilitatea constatată prin raportul de evaluare contestat a fost generată de încălcarea regimului juridic al incompatibilităţilor specifice funcţiei de viceprimar.

Ca urmare nu poate fi vorba de o "depăşire a competenţei materiale" care să atragă o nulitate absolută a raportului de evaluare nr. x/22.06.2015.

După cum rezultă din raportul de evaluare contestat, în urma parcurgerii procedurii de evaluare în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010. din analiza documentaţiei transmise de instituţiile competente. au rezultat elemente referitoare la existenţa unei stări de incompatibilitate în sarcina recurentului reclamant generate de deţinerea simultană - în perioada 16.09. 2010 - 20.06.2012, a funcţiei de viceprimar al comunei Crasna, judeţul Sălaj şi a calităţii de reprezentant al Consiliului local al comunei Crasna în Adunarea Generală a Asociaţilor la S.C. B. S.R.L., societate de interes local la care Consiliului local deţinea, judeţul calitatea de asociat unic.

În mod fondat instanţa de fond a reţinut faptul că, faptele săvârşite de către A. reprezintă o încălcare a prevederilor legale privind regimul incompatibilităţilor, respectiv a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. f) a din Legea nr. 161/2003.

Potrivit reglementărilor în vigoare, viceprimarul îşi păstrează şi calitatea de consilier local, dar totodată aceste două calităţi sunt prevăzute şi stabilite în mod distinct fără a se ignora statutul funcţiei de viceprimar, atribuţiile specifice ce îi revin şi implicit regimul incompatibilităţilor care i se aplică.

În speţă, date fiind obiectul de activitate, caracterul şi modalitatea de înfiinţare al S.C. B. S.R.L. se constată că există un caz de incompatibilitate de natura celui reglementat de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 întrucât capacitatea Consiliului Local al Comunei Crasna de a desemna un reprezentant în acesta societate comercială se face doar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 36 lin.(3) din Legea nr. 215/2001. potrivit căruia "consiliul local exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii."

Sunt irelevante susţinerile recurentului referitoare la faptul că Adunarea Generală a Asociaţilor era alcătuită, prin efectul legii, din toţi membrii în funcţie ai Consiliului local - nefiind vorba de o veritabilă A.G.A. - întrucât posibilitatea influenţării deciziei autorităţii publice există în egală măsură şi atunci când reprezentarea se raportează la adunarea generală dar şi atunci când se raportează la asociatul unic care exercită aceleaşi atribuţii.

Regimul incompatibilităţilor pentru funcţia de viceprimar este expres prevăzut de legislaţia în vigoare, legea interzicând cumulul de funcţii/calităţi, recurentul, în calitate de viceprimar având obligaţia de a respecta prevederile legale privind incompatibilităţile şi să nu să încalce legislaţia aplicabilă. Or, acesta, ignorând prevederile legale menţionate, cu bună ştiinţă a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil funcţiei de viceprimar.

Invocarea soluţiei pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2013 este irelevantă, întrucât este vorba despre o situaţie total diferită, speţa menţionată referindu-se la un "operator regional" din a cărui Adunare Generală făceau parte reprezentanţi ai mai multor U.A.T.-uri şi care îşi desfăşura activitatea pe raza mai multor judeţe.

În speţă, S.C. B. S.R.L. este o societatea de interes local, cu un singur asociat - Consiliul local Crasna -. societate care îşi desfăşoară activitatea pe raza unităţii teritorial administrative a comunei.

Recurentul-reclamant A. a formulat răspuns la întâmpinare/concluzii scrise, prin care solicita admiterea recursului, reiterând argumentele expuse prin motivele de recurs şi cererea de chemare în judecată.

Procedura de filtru a recursului

În procedura de filtru a recursului, reglementată de dispoziţiile art. 493 C. proc. civ., a fost întocmit raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului, raport ce a fost comuniat părţilor, conform art. 493 alin. (2) şi (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.04.2018, a fost admis în principiu recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 14 din 20 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, fiind dispusă citarea părţilor în şedinţă publică conform art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Hotărârea instanţei de recurs

Analizând sentinţa recurată în raport de criticile şi apărările formulate, ţinând cont de probatoriul administrat şi dispoziţiile legale incidente, se constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente.

Prin Raportul de evaluare nr. x/22.06.2015, întocmit de intimata Agenţia Naţională de Integritate, s-a reţinut în sarcina recurentului-reclamant A. starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, având în vedere faptul că în perioada 16.09.2010-20.06.2012, reclamantul a deţinut concomitent funcţia de viceprimar al comunei Crasna, judeţul Sălaj şi calitatea de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Crasna în Adunarea Generală a Acţionarilor la S.C. B. S.R.L., societate la care Consiliul local deţine calitatea de asociat unic.

Instanţa de fond investită să verifice legalitatea raportului de evaluare contestat a respins acţiunea ca neîntemeiată apreciind că în mod corect a fost reţinută în sarcina reclamantului starea de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Primul motiv de recurs formulat de recurentul A. vizează nemotivarea hotărârii, arătând că hotărârea pronunţată nu este argumentată, critici ce vor fi analizate din perspectiva dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., ce vizează situaţiile în care hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, motivarea este contradictorie sau motivarea hotărârii este străină de natura pricinii.

Analizând sentinţa recurată din perspectiva dispoziţiilor legale evocate, se constată că motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. este întemeiat în condiţiile în care hotărârea recurată nu respectă exigenţele prevăzute de art. 425 lit. b) C. proc. civ.

Astfel, instanţa de fond şi-a însuşit argumentele expuse de pârâtă prin întâmpinare dar nu a stabilit situaţia de fapt în raport de probatoriul administrat şi nu a răspuns motivat criticilor expuse prin acţiunea principală, punând instanţa de recurs în imposibilitatea de a verifica legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de prima instanţă.

Obligaţia instanţei de a menţiona în considerentele sentinţei, în mod expres şi explicit care sunt argumentele în măsură să susţină soluţia pronunţată este esenţială din perspectiva dispoziţiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ., considerentele sentinţei fiind în măsură să convingă părţile în litigiu de temeinicia şi legalitatea soluţiei pronunţate, dând posibilitatea totodată a fi exercitat controlul judecătoresc.

Instanţa de fond a omis să examineze criticile formulate de reclamant cu referire la motivele de nulitate invocate vizând sesizarea din oficiu şi faptul că verificarea a vizat respectarea regimului incompatibilităţilor de către reclamant în calitate de consilier local.

De asemenea, instanţa de fond nu a stabilit situaţia de fapt şi drept având în vedre că la capitolul V din Raportul de evaluare s-a reţinut calitatea de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei Crasna a reclamantului A. şi faptul că "în perioada 16.09.2010-20.06.2012 a deţinut concomitent funcţia de viceprimar al comunei Crasna, judeţul Sălaj şi calitatea de reprezentant al Consiliului Local al Comunei Crasna în Adunarea Generală a Asociaţilor la S.C. B. S.R.L., societate la care Consiliul local deţine calitatea de asociat unic".

Este indiscutabil că recurentul-reclamant a avut iniţial calitatea de consilier local, fiind ulterior desemnat viceprimar al comunei Crasna dar instanţa nu a stabilit în raport de probatoriul administrat situaţia de fapt şi drept având în vedere că S.C. B. S.R.L. a avut ca asociat unic Comuna Crasna şi nu consiliul local aşa cum s-a reţinut în considerentele sentinţei, comuna fiind o unitate administrativ teritorială, consiliul local fiind autoritatea deliberativă.

Atât din actul constitutiv al S.C. B. S.R.L. cât şi din extrasul de furnizare informaţii nr. x/11.05.2015 eliberat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, rezultă că asociat unic al S.C. B. S.R.L. este Comuna Crasna şi nu Consiliul Local al Comunei Crasna cum în mod greşit s-a reţinut prin sentinţa recurată, situaţie în raport de care se impune admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În rejudecare, instanţa de fond urmează a stabili pe deplin situaţia de fapt şi drept în raport de probatoriul administrat, ţinând cont de calitatea de asociat unic al S.C. B. S.R.L. a Comunei Crasna şi nu a consiliului local, precum şi consecinţele juridice vizând regimul incompatibilităţilor în raport de dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 161/2003 având în vedere calitatea avută de recurentul-reclamant.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauze pentru rejudecare la aceeaşi instanţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 14 din 20 ianuarie 2016 a Curţii de Apel Cluj, secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2018.