Prison sentence suspension eligibility where medical treatment is available within the penitentiary health network
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court decisions that rejected the request to suspend the execution of a prison sentence. The convicted individual, sentenced to seven years and six months for robbery, sought to interrupt the execution of his sentence arguing that a leg injury required treatment at a specialized state hospital, but a medico-legal expert confirmed the condition could be managed within the prison's own medical network without hindering continued incarceration. Relying on Articles 455 and 453(a) of the Code of Criminal Procedure, the court determined that the statutory prerequisites for suspending the sentence were not met because the health issue did not render the inmate incapable of continuing to serve the sentence, and consequently ordered the appellant to bear judicial costs, including the court-appointed counsel's fees.
Legislator headnote
AI generatedart. 455 C. proc. pen, art. 453 lit. a) C. proc. pen, art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen; Prison sentence suspension eligibility where medical treatment is available within the penitentiary health network: The convicted individual, sentenced to seven years and six months for robbery, sought to interrupt the execution of his sentence arguing that a leg injury required treatment at a specialized state hospital, but a medico-legal expert confirmed the condition could be managed within the prison's own medical network without hindering continued incarceration. Relying on Articles 455 and 453(a) of the Code of Criminal Procedure, the court determined that the statutory prerequisites for suspending the sentence were not met because the health issue did not render the inmate incapable of continuing to serve the sentence, and consequently ordered the appellant to bear judicial costs, including the court-appointed counsel's fees.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe provision explicitly cited in the dispositive as the legal basis for rejecting the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 4139/2003 la Tribunalul București, secția I penală, condamnatul C.G.A. a solicitat întreruperea executării pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare la care a fost condamnat prin sentința penală nr. 1065/2002 a Tribunalului București, secția I penală, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În motivarea cererii, condamnatul a arătat că este grav bolnav și că afecțiunile de care suferă îl pun în imposibilitate de a mai continua executarea pedepsei, fiind necesară internarea sa într-o clinică de specialitate din rețeaua sanitară a Ministerului Sănătății, pentru tratament.
În cauză, pentru verificarea susținerilor condamnatului s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legală. În urma examinării condamnatului, în raportul de expertiză, s-a concluzionat că acesta prezintă diagnosticul de fractură ambele oase gambe dreaptă operată (tijă centromedulară) cu indicație de extragere a materialului de osteosinteză și că această afecțiune poate fi tratată în rețeaua sanitară din cadrul D.G.P., fără a-l pune pe cel în cauză în imposibilitate de a continua executarea pedepsei.
Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 139 din 3 februarie 2004, ținând seama de concluziile raportului de expertiză medico-legală precizat, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnat cu motivarea că în cauză nu sunt întrunite cerințele art. 455 C. proc. pen., raportat la art. 453 lit. a) din același cod.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul C.G.A. prin care solicită casarea acesteia, admiterea cererii și întreruperea executării pedepsei pentru a-și putea îngriji sănătatea în stare de libertate.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia penală nr. 166 din 8 martie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnat cu motivarea că din moment ce raportul de expertiză medico-legală a stabilit că afecțiunea de care acesta suferă poate fi tratată în rețeaua sanitară a D.G.P., în mod corect prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen. și i-a respins cererea, motive pentru care, pentru aceleași considerente, nici apelul nu poate fi primit, urmând a fi respins ca atare.
Decizia curții de apel a fost atacată cu recurs de către condamnatul C.G.A., prin care a reiterat motivul de casare invocat și la judecata în apel și anume constatarea că afecțiunea de care suferă îl pune în imposibilitatea de a mai continua exercitarea pedepsei, iar pentru tratament este necesar să se adreseze unei clinici din rețeaua Ministerului Sănătății.
Recursul declarat de condamnat este nefondat.
Din moment ce prin raportul de expertiză medico-legală s-a stabilit că afecțiunea de care suferă condamnatul poate fi tratată în rețeaua sanitară din cadrul D.G.P., fără a-l pune în imposibilitatea de mai continua executarea pedepsei, în mod justificat, instanțele de fond și apel i-au respins cererea și respectiv apelul pentru considerentul că în cauză nu sunt îndeplinite cerințele art. 455, raportat la art. 453 lit. a) C. proc. pen.
În consecință, recursul declarat de condamnatul C.G.A. fiind nefondat, urmează a fi respinsă ca atare, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și a se dispune potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul C.G.A. împotriva deciziei penale nr. 166 din 8 martie 2004 a Curții de Apel București, secția I penală.
Obligă pe recurent la plata sumei de 800.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 200.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 noiembrie 2004.