Appeal annulled as untimely for failure to pay stamp duty in foreign lawyer registration dispute

Asupra admisibilităţii recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul art. 1 alin. (1) raportat la dispoziţiile art. 8 alin. ,. 1 din Legea nr. 554/2004, anularea adresei nr. x şi a adresei x/2015, recunoaşterea faptului că a dobândit calitatea de avocat, iar pe cale de consecinţă, obligarea pârâtului la emiterea actului administrativ privind înregistrarea reclamantului în sistemul EMAP - Tabloul Avocaţilor - Secţiunea Avocaţi Străini, la efectuarea operaţiunii administrative, efective, de înregistrare a reclamantului în portalul EMAP - Secţiunea Tabloul Avocaţilor, la plata daunelor moratorii de 100 de RON pe zi începând cu data de 19 februarie 2015 şi până la îndeplinirea efectivă a obligaţiei de a face.

La data de 28.09.2015, au formulat cereri de intervenţie principală, numiţii B. şi C., ambii solicitând obligarea pârâtului Consiliul Superior al Magistraturii să emită actul privind înregistrarea acestora în sistemul EMAP - Tabloul Avocaţilor - Secţiunea Avocaţi Străini şi obligarea pârâtului la efectuarea operaţiunii administrative, efective, de înregistrare în portalul EMAP - Secţiunea Tabloul Avocaţilor.

Prin încheierea din 29 septembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibile cele două cereri de intervenţie principală, cu menţiunea că încheierea poate fi atacată cu apel în 5 zile de la pronunţare.

Prin Decizia nr. 1574 din 20 mai 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins ca nefondată calea de atac exercitată de intervenienţi împotriva încheierii din 29 septembrie 2015 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2. Soluţia primei instanţe asupra fondului cauzei

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 2682 din 20 octombrie 2015, a respins acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 2682 din 20 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, din perspectiva faptului că instanţa de fond a interpretat greşit legislaţia naţională şi comunitară cu incidenţă în speţă. Solicită casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare instanţei de fond.

Totodată, recurentul-reclamant formulează, în temeiul art. 267 din TFUE cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu două întrebări preliminare, indicate şi dezvoltate în cuprinsul cererii de recurs.

4. Procedura de filtru derulată în recurs

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului, prin acesta constatându-se că recurentul-reclamant nu şi-a îndeplinit obligaţia privind achitarea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, datorată conform prevederilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Completul de filtru, constatând că raportul întruneşte condiţiile prevăzute art. 493 alin. (3) C. proc. civ., a dispus, prin încheierea din 19 aprilie 2018, comunicarea raportului părţilor, pentru ca acestea să depună puncte de vedere conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Raportul privind admisibilitatea în principiu a recursului a fost comunicat părţilor, astfel cum rezultă din dovezile de comunicare aflate la dosarul de recurs, iar acestea nu au depus puncte de vedere.

5. Considerentele şi soluţia completului de filtru cu privire la îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate în principiu a recursului

Analizând recursul în condiţiile dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru:

"(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 7 C. proc. civ.

(2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

De asemenea, art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, alin. (2) statuează că instanţa va pune în vedere reclamantului, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite dovada achitării taxei în cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei.

În acelaşi timp, art. 486 alin. (2) C. proc. civ.. prevede că la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii. Lipsa menţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) - e), precum şi neîndeplinirea cerinţelor prevăzute de alin. (2) sunt sancţionate, potrivit alin. (3) al art. 486 C. proc. civ., cu nulitatea.

În speţă, prin actul de procedură (adresa din data de 15.04.2016, aflată la dosarul de recurs) comunicat la data de 12.05.2016 (potrivit dovezii de comunicare aflate la dosarul de recurs), i s-a pus în vedere recurentului-reclamant să depună dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, conform dispoziţiilor art. 24 alin. (2) teza a II-a din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii.

Înalta Curte, reţinând că recurentul-reclamant A. nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanţă, va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ., şi, în consecinţă, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 2682 din 20 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 29 mai 2018.