Local councilman's conflict of interest in public land concession: proof of patrimonial interest and anticipatory knowledge required

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 20.07.2015, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/26.06.2015 întocmit de pârâtă, prin care s-a reţinut faptul că reclamantul, în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Oraşului Budeşti, judeţul Călăraşi a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, deoarece acesta a participat la dezbateri şi a votat pentru în cadrul şedinţei Consiliului local Budeşti, judeţul Călăraşi, din data de 12.11.2010, iar în urma votului a fost aprobat proiectul de hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a imobilului teren Oborul Budeşti situat în oraşul Budeşti, judeţul Călăraşi, fiind încheiat la data de 01.02.2011 un contract de concesiune pentru exploatarea Oborului între Primăria oraşului Budeşti şi fiul reclamantului, B., pârâta reţinând încălcarea prevederilor art. 46 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a dispoziţiilor art. 75 şi 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

2. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin sentinţa civilă nr. 378 din 9 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă acţiunea reclamantului şi a fost anulat Raportul de evaluare contestat.

3. Cererea de recurs

Prin cererea de recurs formulată, pârâta Agenţia Naţională de Integritate a criticat hotărârea pronunţată de instanţa de fond, fiind invocat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Astfel, recurenta arată că instanţa de fond a reţinut că a fost emis raportul de evaluare cu încălcarea flagrantă a prezumţiei de nevinovăţie, deoarece intimatul-reclamant nu a avut cunoştinţă de intenţia fiului său de a participa la licitaţie.

Recurenta a arătat că prin prezenţa la vot şi votarea propriu-zisă intimatul-reclamant nu a manifestat o atitudine neutră, imparţială şi obiectivă faţă de interesele patrimoniale ale sale şi ale familiei sale.

S-a subliniat că situaţia dedusă judecăţii are la bază un puternic caracter subiectiv, cauzat de relaţia de filiaţie existentă, caracter care nu poate fi înlăturat prin invocarea unor elemente profund subiective, deoarece intimatul este influenţat în îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor funcţiei de consilier local.

Recurenta a arătat că interesul patrimonial al consilierului local este personal indirect şi reiese din statutul acestuia de tată al lui B., relaţie care nu poate exclude necunoaşterea intenţiilor comercial/patrimoniale ale fiului său. Astfel, s-a arătat că se creează prezumţia inexistenţei unei corectitudini sau legalităţi în desfăşurarea licitaţiei în cauză, fiind evidentă nesocotirea principiilor liberei competiţii.

4. Apărările intimatei

II. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat.

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Criticile formulate de recurentă nu pot fi primite de instanţa de control judiciar, care, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că instanţa de fond a făcut o corectă aplicare a prevederilor legale, având în vedere considerentele ce urmează:

Prin cererea de chemare în judecată reclamantul A. a supus controlului judiciar Raportul de evaluare întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, prin care au fost identificate elemente în sensul nerespectării regimului juridic al conflictelor de interese.

Prin Raportul de evaluare nr. x/26.06.2015 întocmit de pârâta Agenţia Naţională de Integritate s-a reţinut faptul că reclamantul A., în calitate de consilier local în cadrul Consiliului Local al Oraşului Budeşti, judeţul Călăraşi, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, deoarece acesta a participat la dezbateri şi a votat pentru în cadrul şedinţei Consiliului local Budeşti, judeţul Călăraşi, din data de 12.11.2010, iar în urma votului a fost aprobat proiectul de hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a imobilului teren Oborul Budeşti situat în oraşul Budeşti, judeţul Călăraşi. S-a reţinut că, la data de 01.02.2011, a fost încheiat un contract de concesiune pentru exploatarea Oborului între Primăria oraşului Budeşti şi fiul reclamantului, B., pârâta reţinând încălcarea prevederilor art. 46 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a dispoziţiilor art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali.

În conformitate cu prevederile art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 "Nu poate lua parte la deliberare şi adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local", iar potrivit art. 75 şi art. 77 din Legea nr. 393/2004 "Aleşii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: soţ, soţie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv" "Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii".

Înalta Curte reţine că problema ce reprezintă chestiunea în discuţia părţilor în litigiu este aceea a identificării cu certitudine a elementelor care să se circumscrie în ipotezele reţinute de legiuitor în textele legale mai sus enunţate.

Or, aşa cum rezultă din actele dosarului, în şedinţa din data de 12.11.2010, în urma votului exprimat (şi de reclamant) a fost aprobat proiectul de hotărâre privind concesionarea prin licitaţie publică a imobilului teren Oborul Budeşti situat în oraşul Budeşti, judeţul Călăraşi.

Este necontestat de părţi acest fapt, iar simpla manifestare a voinţei consilierilor de aprobare a concesionării prin licitaţie publică a unui teren nu poate însemna existenţa unui interes patrimonial al acestora ori anticiparea că respectiva hotărâre ar aduce un avantaj pentru aceştia ori familiile lor. Aceasta pentru că nu se poate prezuma aprioric că toate deciziile consilierilor sunt date ca urmare a unui interes patrimonial ce ar rezulta pentru sine sau pentru persoanele indicate de textul legal.

Ulterior acestei hotărâri, terenul în discuţie a fost scos la licitaţie publică, iar participarea fiului reclamantului la această licitaţie şi faptul câştigării acesteia şi încheierii contractului de concesiune cu acesta nu reprezintă în niciun caz dovada că reclamantul a previzionat, a anticipat şi a urmărit să obţină un interes patrimonial.

Legiuitorul a urmărit, prin adoptarea prevederilor legale indicate, stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de către aleşii locali, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în baza mandatului încredinţat, fără să ofere un drept fără limită al autorităţii pârâte de a constata oricând existenţa unui conflict de interese.

Astfel, în cauza dedusă judecăţii, pârâta nu a reuşit să demonstreze că reclamantul a participat la luarea unei hotărâri de consiliu având un interes patrimonial, personal, ori că ar fi putut anticipa că, ulterior adoptării hotărârii privind concesionarea terenului, va reveni fiului său acest contract de concesiune.

Interesul reclamantului nu rezultă cu certitudine, mai ales că terenul a fost concesionat în urma unei licitaţii publice, nefiind atribuit direct fiului acestuia, pentru a fi în prezenţa unei prezumţii relative cu privire la posibilitatea cunoaşterii efective a acestui fapt de către reclamant, întrucât numai în această situaţie se putea anticipa că decizia autorităţii poate prezenta un beneficiu pentru reclamant sau pentru fiu.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 394 coroborate cu art. 494 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei atacate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei civile nr. 378 din 9 februarie 2016 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 25 mai 2018.