Appeal admitted, first judgment quashed; €105,906.99 EU co-financing recovery upheld for unimplemented young farmer business plan.

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată adresată Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2014 din 15.12.2014, reclamanta Întreprinderea Individuală A., prin reprezentant legal A., a formulat contestaţie împotriva Deciziei înregistrate la Agenţia de Plăţi Pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit sub nr. x/2014, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 31.10.2013 şi înregistrat la A.P.D.R.P sub nr. x/2013, privind proiectul x "Creşterea şi diversificarea producţiei de plante ornamentale şi flori de câmp, destinată comercializării, în exploataţia A. din oraşul Tismana nr. 582, jud. Gorj", şi a titlului executoriu înregistrat sub nr. x, pentru suma de 105 906.99 RON, compusă din: aferent bugetului Uniunii Europene (80%) - 84.725,59 RON; aferent bugetului de stat (20%) - 21.181,40 RON; aferent TVA recuperată de la bugetul de stat, după caz - 0 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 490/2015 din 08 decembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta Întreprinderea Individuală A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (actual Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale) şi a anulat Decizia nr. 18949/06.06.2014 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare x/04.11.2013.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei nr. 490/2015 din 08.12.2015 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a declarat recurs invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi reţinerea cauzei spre rejudecare, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca neîntemeiate.

În motivarea recursului, arată că sentinţa a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 1 din Contractul de finanţare, art. 1 din Anexa I la contractul de finanţare, precum şi a disp. art. 2 lit. n) şi art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

În fapt, arată că între A.P.D.R.P., în calitate de autoritate contractantă, şi A. Întreprindere Individuală, în calitate de beneficiar, a fost încheiat contractul cadru nr. x/07.06.2010 având ca obiectiv "Creşterea şi diversificarea producţiei de plante ornamentale şi flori în câmp, destinată comercializării, în exploataţia A. din oraş Tismana, judeţul Gorj". Bugetul total a fost în sumă de 107.057,00 RON, din care maxim 107.057,00 RON finanţare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului, la care se adaugă cheltuielile neeligibile suportate de beneficiar, fiind decontată beneficiarei o creanţă în cuantum de 105.906,99 RON.

A.P.D.R.P. a fost informată de existenţa anumitor nereguli în derularea acestui proiect, prin sesizarea nr. x/04.07.2013, formulată de B., iar echipa de control a procedat la verificarea documentară şi în teren a aspectelor sesizate.

Conform datelor înscrise în Cererea de finanţare depusă de A. Întreprindere Individuala în anul 2009, prin proiect s-a propus justificarea sprijinului financiar pentru instalarea tinerei A. ca fermier în oraş Tismana, jud. Gorj, având nr. de identificare x, pentru cultivarea şi valorificarea plantelor ornamentale şi a florilor în câmp, producerea şi comercializarea lor ca plante ornamentale şi flori de câmp, pe o suprafaţă de 0,22 ha arabil, plantată cu puieţi de brad ornamentali (0,07 ha) şi ienupăr (0,15 ha). Exploataţia agricolă are o dimensiune de 14,154 UDE. Conform Planului de afaceri, în anul 2 suprafaţa arendată se va mări cu 0,08 ha, pe care se vor cultiva trandafiri, realizându-se o exploataţie agricolă de 0,30 ha cultivate cu plante ornamentale şi flori în câmp.

La vizita pe teren s-a constatat că: suprafaţa de 0,07 ha era cultivată cu brad, iar pentru puieţii de brad beneficiarul nu a prezentat documente de provenienţă; cultura de ienupăr amplasată pe suprafaţa de 0,15 ha avea puieţii uscaţi integral; cultura de trandafiri înfiinţată în primăvara anului 2010 pe o suprafaţa de 0,08 ha teren preluat în arendă conform actului adiţional încheiat în data de 15.02.2010 la contractul de arendă nr. 12/21.10.2009 era în stare de vegetaţie corespunzătoare dar nu existau flori de trandafir; bunurile achiziţionate prin proiect, un motocultor C. echipat cu freză C. de 70 cm, cositoare C., plug şi rariţă C., remorcă C., o motosapă X, instalaţia de irigat prin picurare şi atomizor pulverizator D. au fost verificate constatându-se existenţa lor la sediul social al beneficiarului.

S-a constatat că beneficiarul nu a respectat Planul de afaceri şi pct. 8 şi 9 din partea F - Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului din Cererea de finanţare, respectiv că nu a respectat obiectivul specific din Fişa măsurii 112, referitor la creşterea veniturilor exploataţiilor, iar cultura de brad nu asigura producerea cantităţilor de puieţi de brad prevăzute în Planul de afaceri şi a veniturilor estimate.

Prin neregulile constatate, reclamanta a încălcat art. 1 şi art. 3 din Contractul cadru, art. 1 din Anexa I la Contractul de finanţare, Prevederile Ghidului solicitantului şi Fişa Măsurii 112, precum şi clauzele contractuale de la art. 11 (3), art. 13 (2), art. 16 din Anexa nr. 1, art. 2 alin. (1), art. 26 din O.U.G. nr. 66/2011, iar toate aceste neregularităţi au fost consemnate în Procesul-verbal de constatare înregistrat la A.P.D.R.P. sub nr. x, întocmit în conformitate cu O.U.G. nr. 66/2011 şi H.G. nr. 875/2011 prin care s-a constituit în sarcina reclamantei un debit în cuantum de 105.907,50 RON.

Un prim motiv de nelegalitate a sentinţei recurate vizează reţinerea instanţei că personalul A.P.D.R.P. nu s-a deplasat la faţa locului şi că procesul-verbal a fost întocmit de 3 persoane, dintre care 2 nu s-au deplasat la locul implementării proiectului. Recurenta arată că echipa constituită din experţi ai instituţiei a verificat pe teren investiţia, fiind realizate planşe foto şi analizate culturile înfiinţate de beneficiar, iar la verificările efectuate pe teren a participat şi A., reprezentant legal al proiectului, aşa cum rezultă din Procesul-verbal nr. x, semnat şi însuşit de beneficiar.

În urma verificărilor efectuate a fost întocmit Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/04.11.2013, având în vedere că modul în care era cultivată cultura de puieţi de brazi, care pe arii foarte mari lipseau, nu putea asigura producerea cantităţilor prevăzute în Planul de afaceri şi, implicit, a veniturilor estimate, în condiţiile în care acest Plan de afaceri devenea obligatoriu prin semnarea contractului de finanţare.

La data depunerii cererii de finanţare, A., în calitate de conducător al exploataţiei agricole, înregistrată în Registrul fermierilor din data de 27.11.2009, având nr. de identificare x, deţinea, conform contractului de arendă nr. 12/28.10.2009, suprafaţa de 0,22 ha din care 0,07 ha plantată cu puieţi de brad şi 0,15 ha plantată cu ienupăr, specii ornamentale, exploataţia agricola având o dimensiune de 14,154 UDE.

Prin Planul de afaceri, solicitantul s-a angajat să mărească suprafaţa exploataţiei agricole cu 0,08 ha ce va fi cultivată cu trandafiri, iar prin proiect şi-a propus să achiziţioneze un atomizor (aparat de stropit), un motocultor cu anexe, o motosapă şi o instalaţie de irigat prin picurare, a căror valoare însumată reprezintă mai mult de 30% din sprijinul financiar acordat.

Referitor la situaţia din teren au fost făcute constatările anterior mentionate.

De asemenea, s-a mai constatat că: beneficiarul a înregistrat producţie în anul 2012 la cultura de brad, pe care a valorificat-o conform facturilor fiscale prezentate; la data controlului, registrul jurnal de încasări şi plăţi nu era actualizat, fiind acordat un termen de 10 zile pentru înregistrarea documentelor contabile şi transmiterea documentelor de provenienţă a puieţilor de brad replantaţi, documente ce nu au fost transmise; beneficiarul nu-şi poate realiza planul de afaceri.

Cu toate acestea, deşi s-au obţinut venituri în anul 2012, producţia obţinută şi cea valorificată de beneficiar au fost nesemnificative faţă de prevederile din Planul de afaceri, recurenta-pârâtă susţinând că acest aspect nu a fost analizat de instanţa de fond, câtă vreme prin Planul de afaceri beneficiara s-a obligat să realizeze la cultura de brad o producţie de 1700 de fire în primii 5 ani, la cultura de ienupăr o producţie de 3200 de fire în primii 5 ani, propunându-şi să comercializeze cultura de brad alb şi de ienupăr din anul 3, dar beneficiarul nu a respectat acest obiectiv.

Mai arată că potrivit Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112, dispoziţii preluate în art. 4 din contractul de finanţare, până la cea de-a doua tranşă de plată, beneficiarii trebuie să realizeze toate investiţiile pentru modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, propuse în planul de afaceri, motiv pentru care a fost declarată ca neeligibilă suma acordată beneficiarului, întrucât în urma controlului realizat, respectiv în urma analizei datelor privitoare la producţia şi veniturile obţinute de beneficiar, coroborate cu cele din planul de afaceri, în baza cărora acesta a solicitat plata tranşei a II-a de plată, s-a constatat că atât producţia obţinută, cât şi cea valorificată de beneficiar au fost nesemnificative faţă de prevederile din planul de afaceri.

Consideră că reţinerea instanţei privind eroarea în alegerea speciilor de brad/ienupăr este netemeinică şi nelegală atât timp cât nu s-a realizat un studiu de specialitate prin care să se stabilească imposibilitatea de realizare a culturilor în acea zonă şi în, plus, această sarcină ar fi revenit reclamantei, anterior depunerii cererii de finanţare.

Obligaţia respectării Planului de afaceri rezultă din prevederile art. 1 din contractul de finanţare, iar situaţia de fapt reţinută prin procesul-verbal de constatare reprezintă o dovadă a neregulii comise în mod intenţionat, care a afectat întregul contract de finanţare, ceea ce face aplicabilă dispoziţia din Ghidul solicitantului Măsurii 112, în sensul că, dacă la verificare se constată neîndeplinirea activităţilor prevăzute în Planul de afaceri, A.P.D.R.P. va proceda la recuperarea sprijinului acordat.

De asemenea, în sensul recuperării sumelor acordate, ca urmare a nerespectării Planului de afaceri, sunt şi dispoziţiile cuprinse în contractul de finanţare, la art. 13, art. 16 şi art. 11 alin. (3) din Anexa I, precum şi în Anexa IV la pct. A, astfel că s-a propus rezilierea contractului de finanţare şi recuperarea sumei, dat fiind faptul că aceste obligaţii au fost cunoscute şi asumate de beneficiar încă de la semnarea contractului.

Un alt motiv de nelegalitate a sentinţei vizează reţinerea instanţei că nu s-a respectat principiul proporţionalităţii, recurenta-pârâtă apreciind că este netemeinică şi nelegală, întrucât finanţarea nerambursabilă este constituită din două componente, ambele gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale potrivit O.U.G. nr. 74/2009: contribuţia financiară a Comunităţii Europene în proporţie de 80% şi contribuţia publică naţională în proporţie de 20%.

Invocând disp. art. 2 lit. n), art. 17 şi art. 6 alin. (4) şi (5) din O.U.G. nr. 66/2011, recurenta-pârâtă susţine că măsura declarării ca neeligibilă a finanţării aferente achiziţiilor realizate de beneficiar este justificată, deoarece beneficiarului i se acordă finanţare nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în contractul de finanţare, cheltuielile fiind eligibile numai în condiţiile în care respectă aceşti termeni şi condiţii, iar pentru fiecare tranşă de plată beneficiarul depune un dosar privind cererea de plată, însoţit de documente justificative, care să ateste eligibilitatea cheltuielilor.

Recurenta-pârâtă susţine că a dat eficienţă principiului proporţionalităţii instituit prin O.U.G. nr. 66/2011, dar că nerespectarea planului de afaceri reprezintă o neregulă ce afectează întregul contract de finanţare, raţiunea retragerii sprijinului acordat prin prima tranşă de plată constând în aceea că finalitatea finanţării nerambursabile trebuie să fie dezvoltarea unui proiect care se dovedeşte pe viitor viabil şi profitabil, sens în care se impune şi recuperarea integrală a finanţării nerambursabile în cazul în care se constată ulterior o neregulă şi se dovedeşte că proiectul propus nu şi-a atins finalitatea.

Mai arată că principiul proporţionalităţii se aplică atunci când valoarea creanţelor bugetare rezultate din nereguli nu afectează întreaga eligibilitate, ceea ce nu este cazul în speţă unde a fost afectat întregul proiect, astfel încât la debitul stabilit prin procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se adaugă dobânzile şi penalităţile de întârziere, calculate conform prevederilor legale în vigoare.

Cu privire la aplicarea principiului proporţionalităţii invocă şi adresa Comisiei Europene - Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală nr. x/30.11.2011, în care s-a menţionat că se presupune că proiectul este artificial atunci când procentul cheltuielilor tuturor elementelor afectate depăşeşte 50% din costul total al întregului proiect. Această instituţie recomandă constituirea unui debit pentru întreaga finanţare nerambursabilă, în cazul în care neregula afectează proiectul în proporţie mai mare de 50% sau într-un procent mai mic, dacă se dovedeşte că s-au creat condiţii artificiale pentru a beneficia de finanţare nerambursabilă.

Recurenta-pârâtă consideră că a ţinut cont de prevederile O.U.G. nr. 66/2011 referitoare la aplicarea principiului proporţionalităţii în stabilirea sancţiunilor administrative, însă în speţă acesta nu putea fi aplicat.

Precizează că potrivit art. 2 punctul 7 din Regulamentul nr. 1083/2006, neregularitate înseamnă orice încălcare a unei dispoziţii a dreptului comunitar care rezultă dintr-un act sau dintr-o omisiune a unui operator economic care are sau ar putea avea ca efect un prejudiciu la adresa bugetului general al Uniunii Europene prin imputarea unei cheltuieli necorespunzătoare bugetului general.

În ceea ce priveşte necesitatea combaterii acţiunilor de natură să afecteze interesele financiare ale Comunităţilor, invocă al treilea şi al cincilea considerent, precum şi art. 4 din Regulamentul nr. 2988/95, conform cărora prejudiciul produs bugetului UE sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea unei nereguli atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a sumelor, obligaţia de recuperare a fondurilor UE intervenind automat.

4. Apărările intimatei-reclamante

Intimata-reclamantă Întreprinderea Individuală A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului arătând că, în speţă, prima instanţă a analizat faptul că beneficiarul proiectului a respectat toate prevederile din contractul de finanţare.

Mai arată că prima tranşă de 60% din valoarea proiectului, respectiv 15.000 euro, a fost acceptată la plată în noiembrie 2009, plata făcându-se în ianuarie 2010. Perioada ianuarie 2010 - decembrie 2012 a reprezentat a doua etapă de realizare a creşterii suprafeţei cu 0,08 ha, prin plantarea trandafirilor şi achiziţionarea utilajelor, fiind în procent de 30% din valoarea contractului de finanţare, urmând să fie acceptată şi tranşa a doua în procent de 40% din valoarea proiectului, respectiv 10.000 euro. Toate aceste obligaţii au fost realizate, lucru evidenţiat de echipele de control din cadrul A.P.D.R.P. care au verificat terenul şi documentele acordând şi a doua tranşă prevăzută în contractul de finanţare, întocmindu-se în acest sens Raportul nr. x din 19.03.2013.

La data de 22.07.2013, o echipă de control din cadrul Departamentului Antifraudă, în baza unei sesizări, a verificat mai multe proiecte pe Măsura 112, prin care şi pe cel al intimatei, întocmind procesul-verbal de nereguli în implementarea proiectului, fără a semnala nereguli privind eligibilitatea proiectului.

La data de 04.11.2013 s-a întocmit Procesul-verbal nr. x de către o comisie care nu a fost niciodată în teren şi care a susţinut că nu a fost îndeplinit Planul de afaceri, înscris ce a stat la baza Deciziei nr. 18949/06.06.2014, prin care evidenţiat neeligibilitatea proiectului.

Menţionează că în Planul de afaceri, la capitolul 10, acest lucru este evidenţiat ca o estimare, o previziune şi nu este o condiţie în implementarea proiectului privind eligibilitatea la Versiunea 20, în baza căreia în anul 2009 a fost implementat proiectul şi nici în prezent, în programele de implementare, Planul de afaceri nu este obligatoriu.

II. Procedura de soluţionare a recursului

1. Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 16 noiembrie 2017, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) din C. proc. civ.

Prin încheierea din 01 februarie 2018 completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat de pârâta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) din C. proc. civ., şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

2. Cu privire la fondul recursului

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Analizând sentinţa recurată prin prisma motivului de recurs invocat şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat, faţă de următoarele considerente:

Între Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, în calitate de autoritate contractantă, şi reclamantă, în calitate de beneficiar, a fost încheiat, la data de 04.06.2010, Contractul de finanţare nr. x/07.06.2010. Obiectul contractului îl reprezintă acordarea unei finanţări nerambursabile de către autoritatea contractantă pentru implementarea proiectului având ca obiectiv "Creşterea şi diversificarea producţiei de flori de câmp şi plante ornamentale destinată comercializării, în exploataţia agricolă A. din oraş Tismana, judeţul Gorj".

În baza contractului, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit s-a angajat să acorde o finanţare nerambursabilă de maxim 107.057,00 RON, echivalent a 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului, fiind decontată beneficiarei o creanţă în cuantum de 105.906,99 RON.

A.P.D.R.P. a fost informată de existenţa anumitor nereguli în derularea proiectului FEADR, prin sesizarea înregistrată la A.P.D.R.P. cu nr. x/04.07.2013.

Echipa de control a procedat la verificarea documentară şi în teren a aspectelor din sesizare, la mai mulţi beneficiari ai Masurii 112, printre care şi intimata reclamantă.

În baza formularului IRD 0.1 nrx/05.08.2013 Suspiciune de neregulă/suspiciune de fraudă, aprobat de directorul general al A.P.D.R.P., a procedat la efectuarea unei verificări asupra aspectelor din sesizarea menţionată constatându-se următoarele aspecte:

Conform datelor înscrise în cererea de finanţare depusă de Întreprinderea Individuală A. în anul 2009, prin proiect s-a propus justificarea sprijinului financiar pentru instalarea reclamantei ca fermier în oraş Tismana, jud. Gorj, având nr. de identificare x, preocupată de cultivarea şi valorificarea plantelor ornamentale şi a florilor de câmp, pe o suprafaţă de 0,22 ha arabil plantată cu puieţi de brad ornamentali (0,07 ha) şi ienupăr (0,15ha). Exploataţia agricolă are o dimensiune de 14,154 UDE.

Conform Planului de afaceri, în anul 2 suprafaţa arendată se va mări cu 0,08 ha, pe care se vor cultiva trandafiri, realizându-se o exploataţie agricolă de 0,30 ha cultivată cu plante ornamentale şi flori în câmp.

La vizita pe teren s-a constatat că suprafaţa de 0,07 ha cultivată cu brad era replantată de curând cu puieţi de brad pentru care beneficiarul nu a prezentat documente de provenienţă; cultura de ienupăr amplasată pe suprafaţa de 0,15 ha era uscată integral; cultura de trandafiri a fost înfiinţată în primăvara anului 2010 pe o suprafaţă de 0,08 ha teren preluat în arendă, iar la data controlului era în stare de vegetaţie corespunzătoare, dar nu existau flori.

În urma verificărilor efectuate la locul de implementare a proiectului, echipa de control a constatat că bunurile achiziţionate prin proiect, motocultor C. echipat cu freză C. de 70 cm, cositoare C., plug şi rariţă C., remorcă C., moto sapă X, instalaţie de irigat prin picurare şi atomizor pulverizator D. au fost verificate constatându-se existenţa lor în stare corespunzătoare de funcţionare la sediul social al beneficiarului.

Totodată, a considerat că beneficiarul nu a realizat Planul de afaceri ataşat cererii de finanţare, condiţiile fiind improprii pentru dezvoltarea puieţilor de brad şi ienupăr.

Astfel, s-a constatat că beneficiarul nu a respectat Planul de afaceri şi pct. 8 şi 9 din partea F- Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului din cererea de finanţare.

De asemenea, în urma verificărilor efectuate în teren s-a concluzionat că beneficiarul nu respectă obiectivul specific din Fişa măsurii 112, referitor la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Cultura de brad instalată în condiţii improprii acestei specii nu asigură producerea cantităţilor de puieţi de brad prevăzute în planul de afaceri şi, implicit, a veniturilor estimate.

Urmare verificărilor efectuate, s-a constatat că investiţia realizată de beneficiar a devenit neeligibilă, suma totală neeligibilă datorată fiind de 105.906,99 RON.

Împotriva Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 31.10.2013 şi înregistrat sub nr. x, reclamanta a formulat contestaţie, iar prin Decizia nr. 18949/06.06.2014 a fost respinsă contestaţia.

Instanţa de fond a admis acţiunea şi a anulat actele administrative contestate reţinând că între procesul-verbal încheiat la faţa locului în data de 25.07.2013 şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat sub nr. x/04.11.2013, de personalul de control care nu s-a deplasat la faţa locului, există inadvertenţe.

Astfel, inspectorii care s-au deplasat la faţa locului au constatat că la momentul controlului stadiul fizic de realizare este de 100%. Măsurătorile privind mărimea suprafeţelor cultivate conduc la concluzia că suprafeţele corespund cu cele prevăzute în planul de afaceri şi în contractul de arendă.

De asemenea, s-a reţinut că bunurile achiziţionate conform proiectului au fost verificate constatându-se existenţa lor la sediul beneficiarului, în stare de funcţionare corespunzătoare iar, din punct de vedere contabil, reclamanta a înregistrat producţie în anul 2012 pe care a valorificat-o conform facturilor fiscale prezentate echipei de control.

De asemenea, Curtea a reţinut că ambele tranşe de plată au fost plătite reclamantei, iar organele de control verificând actele contabile, facturi, ordine de plată, extrase de cont, registru de inventar, raport de producţie pe anul 2012 nu a constat nereguli, acordarea celei de-a doua tranşe confirmând inexistenţa neregulilor în implementarea proiectului.

Curtea a constatat că procesul-verbal de constatare a neregulilor din data de 04.11.2013 a fost întocmit de 3 persoane dintre care 2 nu s-au deplasat la locul implementării proiectului (după cum rezultă din menţiunile cuprinse în procesul-verbal contestat şi în procesul-verbal întocmit la data de 25.07.2013).

Cultura de brad este o specie ornamentală, conform precizărilor A.P.D.R.P. - Compartimentul Metodologie, iar prin procesul-verbal de constatare a neregulilor din data de 04.11.2013 s-a constatat că aceste culturi de brad şi ienupăr, ca specii ornamentale, nu pot produce venituri în primii 5 ani de la instalare, prin urmare a fost o eroare alegerea acestor specii. S-a mai reţinut că au fost instalate în condiţii improprii acestor specii.

Trebuie reţinut că amplasarea culturii nu a fost criteriu de eligibilitate, zona fiind favorabilă acestei specii. Cu privire la acest aspect, echipa de control care s-a deplasat la faţa locului la data de 25.07.2013 nu semnalează nereguli.

Curtea a constatat că împrejurările identificate drept neregularităţi în sensul dispoziţiilor din Contractul de finanţare, care ar putea atrage neeligibilitatea cheltuielilor, nu pot constitui un motiv de rambursare a întregii finanţări nerambursabile folosite efectiv la executarea proiectului aprobat, deoarece s-ar încălca scopul în care Programul FEADR a fost reglementat, dar şi principiul proporţionalităţii consacrat în practica C.E.J.

Acesta presupune ca, în cadrul aprecierii constrângerilor legate de diferite măsuri posibile, să se examineze dacă obiectivele urmărite de măsura reţinută sunt de natură să justifice consecinţe economice negative, chiar considerabile, pentru anumiţi operatori (cauza C 58/08 The Queen, la cererea V. Ltd ş.a).

În aplicarea acestui principiu, C.E.J a stabilit că "sancţiunile din dreptul intern trebuie să fie totdeauna proporţionale cu gravitatea abuzului" (cauza C 146/05, Hot. din 27 septembrie 2007, Collee KG şi Finanzanet) iar "măsura să nu depăşească ceea ce este necesar, pentru că devine improprie scopului urmărit" (Hot. c - 45/2006 - Campina).

Curtea a mai apreciat că cele reţinute de pârâtă nu justifică retragerea sprijinului financiar nerambursabil, care ar reprezenta o măsură disproporţionată, de natură să deturneze scopul finanţării şi să creeze consecinţe negative excesiv de împovărătoare pentru reclamant.

Înalta Curte constată că în mod greşit prima instanţă a considerat că actele administrative contestate sunt nelegale.

Prima critică formulată de recurentă vizând constatarea primei instanţe că personalul A.P.D.R.P. nu s-a deplasat la faţa locului este întemeiată, având în vedere confuzia pe care instanţa de fond o face între procesul-verbal nr. x încheiat la sediul I.I. A. şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/4.11.2013.

Astfel, primul proces-verbal a fost încheiat de doi consilieri, ca urmare a verificării în teren a stadiului şi modului de implementare a proiectului în discuţie. Alături de echipa de control, la verificările efectuate pe teren a participat doamna A., reprezentantul legal al proiectului. În cuprinsul acestui proces-verbal sunt enumerate documentele analizate de echipa de control şi sunt prezentate constatările referitoare la situaţia din teren, constatări care au fost deja expuse în considerentele prezentei decizii.

Cel de-al doilea proces-verbal a fost întocmit în temeiul O.U.G. nr. 66/2011, iar împrejurarea că numai unul dintre cei trei membri ai echipei de verificare a făcut parte din echipa de control care s-a deplasat pe teren şi a încheiat procesul-verbal nr. x nu este de natură să afecteze legalitatea actului administrativ prin care se constată o neregulă şi se stabileşte o creanţă bugetară, nefiind indicate dispoziţiile legale care, în opinia instanţei de fond, au fost încălcate în acest mod.

Nu poate fi reţinută aprecierea primei instanţe potrivit căreia există inadvertenţe între cele două procese-verbale, instanţa de recurs constatând concordanţa dintre concluziile acestora.

În procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/4.11.2013 sunt redate concluziile formulate în cadrul primului proces-verbal, menţionându-se că beneficiarul nu a respectat Planul de afaceri şi pct. 8 şi 9 din partea F - Declaraţia pe propria raspundere a solicitantului din Cererea de finanţare. Beneficiarul nu respectă obiectivul specific din Fişa masurii 112, referitor la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Concluziile celor două procese-verbale converg către reţinerea unei abateri în sarcina reclamantei, astfel cum este aceasta definită de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, fiind întemeiată şi critica adusă sentinţei recurate privind aprecierea greşită a instanţei de fond în sensul că nu a fost săvârşită o abatere.

În acest sens, Înalta Curte are în vedere disp. art. 1 din Contractul de finanţare potrivit cărora beneficiarului i se va acorda finanţarea nerambursabilă în termenii şi condiţiile stabilite în acest contract, care este constituit din contractul cadru şi anexele acestuia, pe care beneficiarul declară că le cunoaşte şi le acceptă. Cererea de finanţare depusă de beneficiar, rezultată în urma verificărilor, modificărilor şi completărilor efectuate pe parcursul procedurilor de evaluare şi implementare devine obligatorie pentru beneficiar.

Art. 1 alin. (1) din Anexa I la contract prevede că beneficiarul se obligă să execute proiectul în conformitate cu descrierea acestuia cuprinsă în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanţare.

Alin. 2 stabileşte că beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare.

Potrivit alin. (3), beneficiarul trebuie să implementeze obiectivele prevăzute cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu acest contract.

Conform art. 3 din Anexa I la contract, beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului, criteriile de eligibilitate şi de selecţie înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare. De asemenea, pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, Beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din Cererea de finanţare şi să nu îşi înceteze activitatea agricolă.

Este evidentă încălcarea acestor prevederi contractuale, întrucât intimata reclamantă nu a respectat Planul de afaceri, date fiind condiţiile improprii pentru dezvoltarea puieţilor de brad şi ienupăr, specii ornamentale care nu produc venituri în primii 5 ani de la instalare. Or, în Planul de afaceri, la capitolul X - Sinteza veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare la nivel de exploatare sunt menţionate veniturile estimate a se realiza din vânzarea acestor plante în anii 2, 3, 4 şi 5, fiind relevant în cauză şi obiectivul specific al Măsurii 112 care se referă la creşterea veniturilor exploataţiilor conduse de tinerii fermieri.

Susţine intimata reclamantă prin întâmpinare că în Planul de afaceri, la capitolul 10, este evidenţiat faptul că reprezintă o estimare, o previziune şi nu este o condiţie în implementarea proiectului privind eligibilitatea la Versiunea 20 în baza căreia în anul 2009 a fost implementat proiectul şi nici în prezent, în programele de implementare Planul de afaceri nu este obligatoriu, ci reprezintă o estimare, o previziune.

Este vădit nefondată această susţinere întemeiată pe folosirea în Planul de afaceri a termenului "estimate", în condiţiile în care chiar Contractul de finanţare prevede la art. 3 alin. (1) că pe o perioadă de 3 ani de la ultima plată efectuată de Agenţie, beneficiarul se obligă să nu modifice substanţial obiectivele prevăzute în Planul de afaceri, parte integrantă din cererea de finanţare. Astfel, contractul de finanţare stabileşte că în Planul de afaceri sunt menţionate obiectivele pe care solicitantul fondurilor europene îşi propune să le îndeplinească.

De asemenea, art. 1 alin. (2) din Anexa I la acest contract prevede că beneficiarul va fi singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea obiectivelor din cadrul Planului de afaceri, parte integrantă din cererea de finanţare.

Nu poate fi vorba doar despre o estimare, o previziune, aşa cum în mod eronat susţine intimata reclamantă, din moment ce Contractul de finanţare face referire la obiectivele din Planul de afaceri, iar prin semnarea contractului, acestea au devenit obligaţii asumate de beneficiar, care a obţinut finanţarea în condiţiile stabilite prin contract.

Totodată, este relevant şi faptul că finanţarea a fost acordată intimatei reclamante pe baza unui punctaj calculat prin raportare la memoriul justificativ şi planul de afaceri pe care le-a prezentat, în considerarea îndeplinirii obiectivelor propuse, beneficiarul angajându-se să desfăşoare proiectul cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul respectiv.

Normele naţionale şi comunitare în materie nu permit acordarea finanţării din fonduri europene în considerarea prezentării unor simple estimări de către solicitant, fiind evident că aceste fonduri pot fi obţinute doar în condiţiile asumării unor obligaţii concrete care trebuie îndeplinite cu respectarea prevederilor legale şi contractuale incidente.

De altfel, în partea F - Declaraţia pe propria răspundere a solicitantului din Cererea de finanţare, intimata reclamantă declara că se angajează ca toate activităţile prevăzute în Planul de afaceri să fie realizate cu respectarea legislaţiei naţionale în vigoare şi, după caz, să obţină Autorizaţia de funcţionare în acord cu aceasta, până la prima verificare a conformităţii cu Planul de afaceri (pct. 8). Totodată, a declarat pe propria răspundere că în cazul în care nu respectă oricare din punctele prevăzute în declaraţie proiectul să devină neeligibil în baza criteriului "Eligibilitatea solicitantului" sau contractul să fie reziliat (pct. 9).

Prezintă relevanţă în soluţionarea cauzei şi prevederile Ghidului solicitantului şi Fişa Măsurii 112 potrivit cărora dacă solicitantul nu s-a conformat Planului de afaceri în momentul evaluării acestuia, cu excepţia situaţiei când neconformitatea a fost determinată de cauze independente de voinţa sa, definite ca fiind cauze de forţa majoră: inundaţii, secetă prelungită, furtuni, etc., pentru care se întocmesc dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, în condiţiile pe care le va defini ulterior.

În cauză, neîndeplinirea şi, implicit, nerespectarea obiectivelor propuse, în conformitate cu descrierea acestora în Planul de afaceri aprobat, parte integrantă din Cererea de finanţare, reprezintă o neregulă, în înţelesul art. 16 (1) din Anexa I - Prevederi Generale din Contractul de finanţare care stabileşte că prin neregulă, în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a prevederilor memorandumurilor de finanţare, acordurilor de finanţare, reglementărilor în vigoare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană, precum şi a prevederilor contractului de finanţare, caz în care cheltuiala este neeligibilă şi are ca efect prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional.

Alin. 3 al aceluiaşi articol prevede că în cazul înregistrării unei nereguli, definite la alin. (1), beneficiarul va restitui integral valoarea finanţării necuvenite primite de partea autorităţii contractante în termenele prevăzute în cuprinsul actelor de notificare transmise de autoritatea contractantă. Dacă beneficiarul nu se conformează acestei obligaţii, autoritatea contractantă va stabili penalităţi pentru întârziere şi va proceda la recuperaea sumei în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.

Conform art. 11 alin. (3) din Anexa I la contractul de finanţare, în cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanşată procedura insolvenţei, precum şi în situaţia în care Autoritatea Contractantă constată că cele declarate pe proprie răspundere de beneficiar, prin reprezentanţii săi, nu corespund realităţii sau documentele/autorizaţiile/avizele depuse în vederea obţinerii finanţării nerambursabile sunt constatate ca fiind neadevărate/false/incomplete/expirate/inexacte nu corespund realităţii, Autoritatea contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere, fără nicio altă formalitate şi fără intervenţia instanţei judecătoreşti.

În aceste cazuri, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanţare nerambursabilă, împreună cu dobânzi şi penalităţi în procentul stabilit conform dispoziţiilor legale în vigoare, în conformitate cu prevederile art. 16 din prezenta Anexă.

De altfel, art. 16 alin. (1) din Anexa I la contractul de finanţare, care defineşte noţiunea de neregulă, face referire la prejudicierea bugetului general al Comunităţilor Europene sau a bugetelor administrate de acestea ori în numele lor şi a bugetului naţional, fiind justificată, din acest punct de vedere, aplicarea Regulamentului privind protecţia intereselor financiare ale Comunităţilor Europene.

În raport cu aceste prevederi contractuale se constată că este întemeiată şi critica recurentei pârâte privind reţinerea de către prima instanţă a nerespectării principiului proporţionalităţii reglementat de O.U.G. nr. 66/2011 care, în art. 17, stabileşte că orice acţiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli şi stabilirii creanţelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporţionalităţii.

Potrivit acestui principiu, conform art. 2 alin. (1) lit. n) din acelaşi act normativ, orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară şi corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce priveşte resursele angajate în constatarea neregulilor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli, ţinând seama de natura şi frecvenţa neregulilor constatate şi de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv.

În speţă este vorba despre o neregulă care afectează întregul contract de finanţare, întrucât proiectul propus pentru finanţare nu şi-a atins finalitatea, astfel că se justifică restituirea integrală a sumelor primite ca finanţare nerambursabilă, prin prisma prevederilor contractuale anterior menţionate, neputându-se reţine încălcarea principiului proporţionalităţii, cum în mod eronat a apreciat instanţa de fond.

Faţă de aceste considerente, se constatată că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

În consecinţă, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 490/2015 din 08 decembrie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal; va casa sentinţa recurată şi, rejudecând: va respinge acţiunea formulată de intimata-reclamantă Întreprinderea Individuală A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva sentinţei nr. 490/2015 din 08 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de intimata-reclamantă Întreprinderea Individuală A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24 mai 2018.